RADIOLOGIE –

IMAGISTICĂ MEDICALĂ

Date generale
Aparatul respirator
Aparatul cardio-vascular
 Metode de diagnostic
radiologic şi imagistic

 radioscopia (fluoroscopia)
convenţională
 radiografia
 computer tomografia (CT)
 imagistica prin rezonanţă magnetică
(IRM)
 tehnicile SPECT şi PET
 echografia
 Radioscopia (fluoroscopia)
convenţională

 Clasic: ecran radioscopic (compus

chimic fluorescent)
 Modern: ecran TV, la distanţă;
dispozitiv intermediar (întăritor
electronic de imagine).
 Metodă de diagnostic foarte
iradiantă, cu indicaţii limitate.
 Radiografia
 obţinerea unei imagini radiologice fixate
pe un suport conservabil (film radiologic);
 formarea pe film a imagini radiologice se
bazează pe acţiunea fotochimică a Rx
asupra emulsiei fotosensibile aflată pe
film;
 Radiografia digitală este o metodă
modernă, computerizată, care inlocuieste
firlmul radiologic cu un senzor care preia
informatia rezulatata din scanarea zonei
de radiografiat si o reda digital ca
imaginile radiografica.
 Computer tomografia (CT)

 principiul CT se bazează pe măsurarea

atenuării unui fascicul de raze X într-o
secţiune dintr-o regiune anatomică
scanata;
 valorile numerice ale măsurătorii sunt
transformate în diferite nuanţe de gri,
al căror ansamblu realizează imaginea
digitală a planului de secţiune.
 PACS

 PACS (Picture Archiving and

Communications System): sistem de
arhivare şi transmitere a
informaţiilor digitale obţinute într-un
departament de radiologie.
 RADIODIAGNOSTICUL
APARATULUI RESPIRATOR
– ASPECTE NORMALE –
TEHNICI DE EXAMINARE
 Radioscopia pulmonară
 Radiografia pulmonară
 Tomografia clasică
 Bronhografia
 Scintigrafia pulmonară
 Tomografia computerizată
 IRM, ECO
 Radioscopia (fluoroscopia)
convenţională

 imaginea radioscopică este

alcătuită din zone mai luminoase
(transparente) şi mai întunecoase
(opace), în funcţie de gradul de
atenuare al razelor X de către
volumul anatomic străbătut
 cu cât atenuarea / absorbţia razelor X
este mai importantă, cu atât imaginea
este mai opacă
 Radioscopia pulmonară
(fluoroscopia)
 permite examinarea unor
structuri (plămâni,
diafragm) în dinamică şi
din diverse poziţii ale
pacientului.
 avantajele radioscopiei
televizate:
 Examinarea se poate face la
lumina zilei
 Iradierea pacientului este
redusă de 3 – 5 ori
 Imaginile pot fi transmise la
distanţă, pot fi prelucrate,
stocate etc.
Radioscopia pulmonară
(fluoroscopia)
 Radiografia pulmonară
 principala metodă de obţinere a unei
imagini radiologice, aceasta fiind fixată
pe un suport (filmul
radiologic/senzor );
 filmul radiologic este un negativ, faţă de
imaginile obţinute la radioscopie
 absorbţie crescută a razelor X – imagini albe /
opace
 absorbţie scăzută – imagini negre /
transparente
 Senzorul inlocuieste firmul radiologic in
sistemele de radiografie digitala
Radiografia pulmonară
 Tomografia
clasică
 examen
radiografic ce
realizează
secţiuni într-un
plan ales de
operator;
 în prezent,
indicaţiile sale au
fost preluate de
tomografia
computerizată
 Scintigrafia pulmonară
 poate analiza tulburările de
perfuzie sau de ventilaţie la nivelul
plămânilor.
 Tomografia computerizată
(CT)
 evidenţierea unor leziuni mediastinale
 diagnosticarea unor afecţiuni bronho-
pulmonare:

 Tumori
 Abcese
 Bronşiectazie
 Fibroză pulmonară
 COVID 19
Tomografia computerizată
 Imagistica prin rezonanţă
magnetică (IRM)

 nu este o metodă de electie pentru

studiul patologiei pulmonare;

 foarte importantă în evaluarea

patologiei mediastinale.
ELEMENTE ANATOMICE TORACE
• Cutia toracica
• Mediastin
• Cord
• Plamani
 IMAGINEA RADIOLOGICĂ
NORMALĂ A TORACELUI

 Radiografia
toracică de faţă
(PA)
 IMAGINEA RADIOLOGICĂ
NORMALĂ A TORACELUI

 Radiografia
toracică de
profil
 Radiografia toracica normala
elemente de anatomie radiologica
 Structurile osoase -
coastele

A. Pe radiografia PA se
evidentiaza arcurile costale
postorioare si anterioare

B. Reconstructie CT –
arcurile posterioare

C. Reconstructie CT –
arcurile anterioare
 Structurile osoase -
coastele

Pe radiografia PROFIL se evidentiaza arcurile costale laterale

 Structurile osoase -
sternul

A. Pe radiografia de fata putem distinge doar o parte din

manubriu sternal (liniile negre)
B. Reconstructie CT
 Structurile osoase -
sternul

A. Radiografia de profil – sternul se vizualizeaza mai bine

B. Reconstructie CT
 Structurile osoase -
sternul

A. Pe radiografia de fata coloana dorsala se suprapune peste umbra cardiaca.

C.Pe profil corpii vertebrali se vad mult mai bine
Structurile osoase -
scapula
 Anatomia radiologica a
mediastinul

Marginea stanga: Butonul

aortic ,trunchiul arterei
pulmonare, ventriculul stang
 Anatomia radiologica a
mediastinul

Marginea dreapta: vena cava

superioara, atriul drept
 Anatomia radiologica a
mediastinul

Aorta descendenta
 Anatomia radiologica a
mediastinul

Aorta descendenta
Traheea si bronhiile mari
Traheea si bronhiile mari
Diafragmele
 Diafragmele
Sindromul Chilaiditi
 Artefacte
• muşchi pectorali
în regiunea
axilară
• repliuri
cutanate şi
vestimentare
• tumori piele,
sân, perete
Artefacte
Scizura venei azygos
Scizura venei azygos
Radiografie incorect
poziţionată sau situs
inversus total?
 RADIODIAGNOSTICUL
APARATULUI RESPIRATOR
– ASPECTE PATOLOGICE –

Modificări patologice elementare

 opacităţi patologice
 hipertransparenţe
 imagini mixte (hidro-aerice)
 Opacităţile patologice
 apar prin creşterea absorbţiei
razelor X la nivelul unor structuri
pulmonare modificate patologic;
 Clasificare:
 alveolare
 cu caracter retractil
 cu caracter neretractil
 interstiţiale (fibroza pulmonară),
 vasculare,
 bronşice,
 pleurale (pleurezii, pahipleurite);
 Cancer br.:ATELECTAZIE PNEUMONIE

Sindrom alveolar retractil Sindrom alveolar neretractil

 Opacităţile patologice
 pot avea structura omogenă sau neomogenă.
 Opacităţile alveolare pot fi caracterizate din punct de
vedere al:
 numărului:
 unice
 multiple
 sistematizării:
 segmentare,
 lobare
 dimensiunilor:
 punctiforme,
 micronodulare (TBC miliară, carcinomatoza),
 macronodulare (bronhopneumonia, tumori,
abces)
 Hipertransparenţele

 apar prin sporirea transparenţei

pulmonare şi prin pătrunderea aerului
în structuri în mod normal neaerate:
 cavitate pleurală
 mediastin
 subcutanat
 pot fi localizate sau difuze uni /
bilateral.
Hipertransparenţele
Hipertransparenţele
 Imaginile
mixte (hidro-
aerice)
 presupun prezenţa
simultană de zone
opace şi
hipertransparente:
 pneumonia
abcedată
 tumori excavate
 cavernă TBC
 hidropneumotorax
 Aspecte radiologice în
patologia bronho-pulmonară

 Pneumonia acută tipică (cu

pneumococ)

 Tuberculoza pulmonară

 Tumori bronho-pulmonare maligne

 Pneumonia acută tipică
(cu pneumococ)
 este o afecţiune inflamatorie alveolară cu evoluţie în 4 stadii:
 faza iniţială, de congestie:

 opacitate de intensitate slabă, difuz delimitată

(voal)
 faze de hepatizaţie roşie şi cenuşie:
 opacitate omogenă / neomogenă,
 intensitate medie,
 sistematizată (cu topografie segmentară /
lobară);
bronhograma aerică
 faza de resorbţie: aspectul radiologic revine la normal
 Complicaţii posibile: abces - faza de hepatizaţie galbenă
(supuraţie), pleurezie.
Pneumonia acută tipică
(cu pneumococ)
Pneumonia acută tipică
 Tuberculoza pulmonară

 Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch).

 stadii:
 tuberculoză primară: complex primar

 şancru de inoculare
 adenopatie

 limfangită
 tuberculoză secundară:
 infiltrat precoce
 cavernă tuberculoasă

 tuberculoză fibro-cavitară cazeoasă

ŞANCRU

ADENITA
LIMFANGITA
 Tuberculoza pulmonară

 Tuberculoza miliară poate apărea ca

o complicaţie în oricare din stadiile
tuberculozei; se caracterizează prin
prezenţa unor numeroşi noduli
miliari diseminaţi omogen pe ambele
arii pulmonare.
Tuberculoza
pulmonară
miliară
 COVID 19

Rgf. pulmonara este nespecificaa in formele de debut ale afectiunii.

Rx toracica si CT reconstruit frontal in fereastra de plaman
Opacitati in sticla mata in lobul inferior drept vizivile la CT ( sg rosie) care nu
sunt vizibile in rgf plm. Efectuata cu o ora inainte de ex CT.
 COVID 19

Rgf. pulmonara este specifica in formele avansate ale bolii

CT-ul evidentiaza-
Crazy paving
there are thickened interlobular and intralobular lines in combination with
a ground glass pattern and called crazy paving.
It is believed that this pattern is seen in a somewhat later stage.
 Ground glass

Ground glass (GGO) pattern is the most common finding in COVID-19

infections.
They are usually multifocal, bilateral and peripheral, but in the early phase of
the disease the GGO may present as a unifocal lesion, most commonly
located in the inferior lobe of the right lung (6).
Vascular dilatation
Traction Bronchiectasis
 Subpleural bands and
Architectural distortion
59 year old male who had fever for one week with non-productive cough, PCR-test- N.
Because of clinical suspicion a CT was performed which showed some areas of GGO
and massive consolidation in the posterior parts of the lower lobes.
Two days later a sputum test was positive for COVID-19.
 Tumori bronho-pulmonare
maligne

 pot fi:

 primare

 secundare (metastaze)
 Tumori bronho-pulmonare
maligne primare
 anatomie patologică: carcinoame epidermoide şi
adenocarcinoame
 aspect radiologic:
 Forma centrală:
 dezvoltare intrabronşică (cu atelectazie: opacitate
retractilă de intensitate medie sau mare, omogenă)
 dezvoltare extrabronşică (opacitate hilară de
intensitate mare, cu prelungiri în parenchim
 Forma periferică: nodul pulmonar de
intensitate mare, relativ bine delimitat sau cu
prelungiri în parenchim
 Tumori bronho-pulmonare
maligne secundare
 au drept origine de obicei:
 choriocarcinomul,
 melanomul malign,
 cancere renale,
 cancere tiroidiene,
 cancere de sân etc.
 aspectul radiologic este diferit în funcţie de calea
de propagare:
 cale hematogenă: metastaze nodulare
 cale limfatică: limfangita
carcinomatoasă: opacităţi liniare
sinuoase care converg spre hil.
Metastaze hematogene
Metastaze limfatice
 RADIODIAGNOSTICUL
APARATULUI
CARDIOVASCULAR
– ASPECTE NORMALE –
TEHNICI DE EXAMINARE
 Examenul radiologic
 Explorarea izotopică (scintigrafia
miocardică)
 Echocardiografia
 CT, IRM
 Examenul radiologic
 oferă informaţii privind:
 dimensiunile şi forma cordului
 procesele dinamice cardiace
 volumul cavităţilor cardiace şi lumenul vascular
(folosind substanţe de contrast iodate)

 metodele radiologice folosite sunt:

 radioscopia: aprecierea pulsaţiilor cardiovasculare
 teleradiografia
 angiocardiografia: opacifierea cavităţilor cordului şi a
vaselor mari cu substanţe de contrast iodate
 aortografia: cateterizarea aortei şi opacifierea sa
 altele: arteriografii periferice, flebografii, limfografii.
 Explorarea izotopică
(scintigrafia)
 evaluează:
 funcţia
miocardului,
 perfuzia
miocardului,
 starea
sistemului
circulator
periferic.
 Echocardiografia
 permite
evaluarea:
 cineticii
sanguine
 dimensiunilor
 cavităţilor
cardiace
 pereţilor.
 IMAGINEA
RADIOLOGICĂ
NORMALĂ A CORDULUI
Şi VASELOR MARI

 Radiografia
toracică de
faţă (PA)
 RADIODIAGNOSTICUL
APARATULUI
CARDIOVASCULAR
– ASPECTE PATOLOGICE –
 leziuni valvulare ale cordului
 stenoza mitrală
 insuficienţa mitrală
 boala mitrală
 stenoza aortică
 insuficienţa aortică
 Stenoza mitrală

 este cea mai frecventă valvulopatie;

 aspectul radiologic tipic este de „cord mitral”,
reprezentat de rectitudinea sau bombarea arcului
mijlociu stâng.
 Alte elemente radiologice:
 proeminenţa atriului stâng spre conturul drept al cordului
(“contur festonat”, “contur dublu”)
 stază pulmonară (linii Kerley A, B)
 hipertrofia ventriculului drept
 creşterea diametrului transversal al cordului
 ascensiunea hemidiafragmului drept (hepatomegalie)
 revărsat pleural (mai ales pe dreapta)
 arc inferior stâng de dimensiuni normale sau chiar scăzute
 ştergerea butonului aortei.
AS
AS
 Boala mitrală

 o combinaţie între stenoza şi

insuficienţa mitrală;

 radiologic se constată:
 aspect de stenoză mitrală (cu mărire
accentuată a AS),
 mărirea moderată a ventriculului stâng.
 Insuficienţa / stenoza
aortică

 imagine radiologică de “cord aortic”:

 mărirea considerabilă a ventriculului

stâng

 derularea aortei
PA OAS