Ministerul Agriculturii,Dezvoltarii Regionale si Mediului din Republica Moldova

Universitatea Agrara de Stat din Moldova

Catedra:Biotehnologii in zootehnie
Tema:Gemenii monozigoti si dizigoti

A efectuat: Zghibarta Cristina

studenta anul2 ,grupa 1
Facultatea de Medicina veterinara

A verificat: Balan Diana

doctor in biologie
conferentiar universitar interimar

Chisinau 2019
SARCINA MULTIPLĂ
Dezvoltarea concomitentă în cavitatea
uterină a doi sau mai mulţi feţi
Copiii ce se nasc din sarcină
multiplă se numesc gemeni
ACTUALITATEA

Sarcinile gemelare au fost întotdeauna şi

rămîn să fie un subiect al preocupaţiilor
savanţilor, datorită mortalităţii şi morbidităţii
perinatale sporite la gemeni, nivelul ridicat al
prematurităţii şi al retardului intrauterin fetal
Cu atît mai actuală este studierea acestei
probleme acum, cînd creşte frecvenţa sarcinii
multiple induse prin procreaţia medical
asistată cu ajutorul inductorilor ovulaţiei.
 Incidenţa

 Sarcina gemelară se constată la (70-

80 naşteri) - în 0,7-1,5% din naşteri
 Sarcina trigemelară – (o dată la 6000-
7000naşteri) - 1% din naşterile cu
sarcină multiplă.
 Sarcina cu 4 sau mai mulţi feţi se
întâlneşte foarte rar.
 Apariţia sarcinii gemelare poate fi
influienţată de:
 Latitudinea geografică – de ex. în Europa frecvenţa este
mai
mai mică
mică în
în ţările
ţările din
din Nord,
Nord, decât
decât în
în cele
cele sudice
sudice
 Originea etnică – nivelul de gemeni este de aproximativ
3% la asiatici, 8% la albi şi atinge 16% la locuitorii
Africii. Acest nivel sporit de gemeni bizigoţi poate fi
explicat şi prin factori nutriţionali, deoarece
rădăcinoasele, ce constituie partea esenţială a
alimentaţiei în acestă regiune a lumii, conţi substanţe
chimice asemănătoare cu estrogenii
 Condiţiile de viaţă – în condiţii de viaţă precară
gemelaritatea este mai rară
 După unii autori sarcina gemelară creşte cu
vârsta mamei, ea fiind frecventă la multipare.
Creşterea vîrstei mamei antrenează o sporire a
nivelului bazic a HFS, favorizînd dublă ovulaţie
 Se consideră, că posibilitatea apariţiei sarcinii
gemelare la femeile de 35-40ani este de 6 ori
mai mare decît la cele de 20 ani
 Însă după 38ani, frecvenţa sarcinii gemelare
scade nu prin dispariţia dublei ovulaţii, ci prin
creşterea mortalităţii embrionale
TRATAMENT CU SUBSTANŢE INDUCTOARE
ALE OVULAŢIEI

 Rolul lor în posibilitatea apariţiei unei sarcini

gemelare a fost demonstrat pe parcursul
ultimilor ani
 Tratamentul modern al infertilităţii a adus la
majorarea incidenţei sarcinii multiple
 Rezultatele studiilor despre tratamentul
hipofecundităţii confirmă, că riscul de a avea o
sarcină gemelară variază de la 6% la 8% după
tratamentul cu clomifen şi de la 20% la 30%
după utilizarea gondotropinei Menopauzale
Umane (Schenker J., Yarconi S., 1991)
 Au fost descrise, în mod excepţional,
posibilitatea unei suprafecundări
(fecundarea de către spermatozoizii
a doi bărbaţi diferiţi a două ovule
maturizate în acelaşi ciclu menstrual)
sau a a unei suprafetaţii (fecundarea în
zile diferite a două ovule maturate în
acelaşi ciclu, însă ovulate cu interval
sau chiar în cicluri menstruale
succesive)
SARCINA MULTIPLĂ SE ÎNTÂLNEŞTE MAI DES:

 la femeile până la 18 ani şi după 35 ani

(această înfluienţă a vîrstei poate fi explicată prin
alterări ale maturizării ovocitare, întîlinite în
perioadele de dezicgilibru hormonal
 cu dereglări ale ciclului menstrual
 sterilitate îndelungată şi tratament hormonal
 în caz de fecundare extracorporală
 în familii unde tata, mama sau ambii soţi
provin din gemeni
Conform formulei lui Hellen frecvenţa sarcinii multiple este pentru:

 sarcina gemelară – 1/891

 sarcina trigemelară – 1/892
 sarcina cvadrigemelară – 1/893 etc.
Sarcina multiplă;
 Are loc în urma fecundării a două
sau mai multe cu maturaţie
simultană
 Dintr-un folicul sau 2-3 se pot
dezvolta două sau trei ovule care se
maturizează simultan într-unul sau
ambele ovare
 Sarcina gemelară care se formează
din două ovule fecundate se numeşte
sarcină gemelară bivitelină
SARCINA MULTIPLĂ
 Se poate forma şi dintr-un ovul fecundat în
urma diviziunii atipice
 În acest caz se formează 2 sau 3 embrioni fetali
din care se dezvoltă gemenii
 Sarcina gemelară care se formează dintr-un ovul
fecundat se numeşte sarcină gemelară
univitelină
 Survenirea unei sarcini gemelare monozigote
este considerată un fenomen accidental, ce
rezultă dintr-o ovulaţie
 Sarcinile gemelare biviteline se întâlnesc mult
mai des decât sarcina gemelară univitelină (2/3
– 1/3)
SARCINA GEMELARĂ BIVITELINĂ (biovulară,
bizigotă)

 Ovulele fecundate se dezvoltă

independent
 În fiecare ovul fecundat, după pătrunderea
lui în mucoasa uterină se dezvoltă câte
o membrană amniotică şi una corială
 Ulterior pentru fiecare din gemeni se
formează placenta cu reţeaua vasculară
respectivă
 Dacă ovulele se implantează la o distanţă
mare unul de altul placentele diferite se
observă uşor
 Când ele se implantează aproape,
marginile placentelor se ating una de
alta şi se alipesc aşa de strâns între ele,
încât formează parcă o singură placentă
 În realitate această contopire este
numai aparentă, fiecare placentă are o
reţea vasculară separată
 Aceasta se constată uşor în timpul
examinării membranelor: fiecare sac
fetal are amniosul şi corionul său
 Septul dintre cei doi saci fetali
este format din 4 membrane: două
amniotice şi două coriale care se
desprind uşor una de alta
 Sarcina gemelară bivitelină poate
fi de acelaş sex şi de sexe diferite,
grupul de sânge identic sau diferit
Definitie:
Gemenii monozigoți, gemenii
univitelini, gemenii
adevărați sau gemenii identici sunt
gemenii care provind din scindarea unui
singur ovul fecundat înainte de ziua a
14-a de dezvoltare intrauterină.
Provenind dintr-un singură celulă-ou, cei
doi gemeni posedă același patrimoniu
genetic și, deci, au același sex. Spre
deosebire de aceștia, gemenii dizigoți
provin din fecundarea a două ovule și nu
posedă în comun decât jumatate din
patrimoniul lor genetic.

Ilustrarea diferitelor tipuri de

anexe embrionare - corion, 
sac amniotic, placentă - în cazul
gemenilor monozigoți în funcție
de momentul în care a avut loc
scindarea celulei-ou
SARCINA GEMELARĂ UNIVITELINĂ (monoovulară, monozigotă)

 Corionul şi placenta sânt comune,

vasele sanguine ale ambilor gemeni
comunică în placentă prin numeroase
anastomoze vasculare
 De regulă, fiecare din cei doi gemeni are
câte o membrană amniotică, septul
dintre sacii fetali constă din două
amniosuri
 Numai în cazuri rare ambii gemeni au un
amnios comun (sarcină gemelară
monoamniotocă)
În
În funcție
funcție de
de momentul
momentul în
în care
care are
are loc
loc scindarea
scindarea celulei-ou
celulei-ou
gemenii
gemenii pot
pot fi:
fi:

dicorionici, diamniotici. Scindarea monocorionici,

are loc înainte de ziua a treia,
fiecare din cei doi gemeni având
propriile sale anexe embrionare
(corion, sac amniotic, placentă);
diamniotici. Scindarea
are loc între zilele 4-8,
fiecare din cei doi gemeni
având propriul sac
amniotic însă doar un
singur corion și o singură
placentă;

monocorionici, gemeni siamezi. Scindarea are loc

monoamniotici. Scindarea
are loc între zilele 8-13, cei
doi gemeni având un singur
corion, un singur sac
amniotic și o singură
placentă);
între zilele 13-15, separarea fiind
incompletă, cei doi gemeni fiind
conectați în unele părți ale corpului
și putând avea deseori anumite
organe în comun.
1.SARCINA GEMELARA BIAMNIOTICĂ, BICORIALĂ
2. SARCINA GEMELARĂ BIAMNIOTICĂ, MONOCORIALĂ
 Gemenii univitelini aparţin întotdeauna
unui singur sex, seamănă unul cu altul,
au o grupă sanguină identică
 La precizarea provenienţei iniviteline
sau biviteline a sarcinii gemelare ne
bazăm pe baza examinării placentei şi
membranelor - prin determinarea
numărului de foiţe care formează septul
dintre cele două membrane fetale (două
sau patru)
 În 20 % din cazuri sarcina
monovitelină este asociată cu
malformaţii fetale
 Feţii se împart în primitor şi
tansfuzor, conform schimbului
dintre ei – de la transfuzor la
primitor
 Dcele mai multe ori transfuzorul
este mai mic, primitorul este mai
mare şi însoţit de hidramnios
Gemenii monozigoți au același patrimoniu genetic; în unele situații
însă, pot apărea variații datorită mutațiilor somatice localizate doar
la unul din gemeni:
anomalii cromozomice si mutații genice, unul din gemeni putând
avea o boală ereditară, celalalt nefiind afectat.
 La un dezechilibru pronunţat al
circulaţiei sanguine unul din feţi poate
să se absoarbe treptat, să moară, să se
mumifice
 Fătul mort este comprimat de celălalt,
care se dezvoltă normal – făt presat -
făt papiraceu – de hârtie
 La circulaţia echilibrată ambii feţi se
dezvoltă uniform
 Rar se nasc gemeni concrescuţi
Poziţia feţilor în uter

 În 90% poziţia feţilor în uter este

longitudinală – ambii feţi în prezentaţia
craniană, ambii în prezentaţie pelvină,
unul în prezentaţie craniană, celălalt în
prezentaţie pelviană
 Mai rar poate fi prezentaţie
longitudinală a unui făt şi prezentaţie
transversă a celuilalt
 Foarte rar ambii feţi pot fi în prezentaţie
transversă
 În afară de aceasta, complicaţiile frecvente ce
apar pe parcursul evoluţiei unei sarcini
multiple sunt:
 retard în dezvoltarea intrauterină a feţilor – este
vorba de al doilea după prematuritate mare risc în
caz de sarcină gemelară. În comparaţie cu curbele
creşterii copiilor mici unul din doi gemeni este
hipotrof, deoarece masa lui la naştere este mai mică
de 10 percentile. Este dobedit, că riscul morbidităţii
legate de masa mică la naştere este mai mic pentru
un gemene decît pentru un copil unic născut cu
aceeaşi masă. Un gemene suferă
 Un gemene suferă mai puţin în urma
retardului decît un copil născut de la o
sarcină unică. În sarcinile gemelare se
vorbeşte de hipotrofie relativă. Chiar dacă
doi gemeni sunt născuţi cu masa mai mică
de 10 percentile, se obsrevă că deseori între
ei există un gemene mic şi unul mare. Se
consideră că acestă hipotrofie este gravă,
cînd cel mai mic dintre gemeni are la naştere
o masă cu 15% mai mică decît cel mare.
 Cauza retardării creşterii intrauterine este
puţin cunoscută. Ea poate fi legată de
limitarea aportului nutritiv de la mamă. Este
cunoscut, că atunci cînd unul din gemeni
moare intrauterin la debutul sarcinii,
potenţialul de creştere a gemenului ce a
supravieţuit este identic cu cel al copulului
unic. Retardul intrauterin fetal este a doua
cauză a mortalităţii perinatale a gemenilor. La
fel este responsabil de complicaţii frecvente.
 malformaţii congenitale fetale – se
întîlnesc mai frecvent în sarcinile
multiple decît în cele monofetale. Asfel,
rata malformaţiilor în caz de sarcină
unică este de 1,4%, în caz de sarcină
gemelară – 2,7%, iar în sarcinile triple
sunt raportate 6,1% anomalii de
dezvoltare. Frecvenţa malformaţiilor în
caz de sarcini gemelare bizigote nu
depăşeşte cea observată în caz de
sarcină monofetală.
 Siamezii sunt gemeni monozigoţi uniţi
între ei prin diferite sectoare ale
corpului. Separarea lor incompletă este
consecinţa unei devieri embrionare
prea tardive. Denumirea vine de la doi
fraţi Eng şi Chang pe insula Siam în
1811 care au triumfat în circul de la
Barnum sub numele de „fraţi siamezi”.
 Naşterea siamezilor este un fenomen
extraordinar de excepţional. Intervenţii
foarte complicate sunt tentate pentru
separarea celor doi copii. Frecvenţa
naşterii de siamezi este de 1 la 75000
naşteri sau 1 % din naşterile cu gemeni
monozigoţi. Cel mai des se întîlnesc
fetiţe.
 Toracopagii sunt concrescuţi prin torax
(70%), pigopagii - prin craniu (18%),
ischiopagii – prin regiunea pelviană
(6%), craniopagii – prin craniu (2%). În
unele cazuri separarea ghirurgicală nu
este posibilă, de exemplu, cînd este
vorba de gemeni dicefalici (posedă un
trunchi şi două capuri) sau monocefalici
( prezintă un singur cap şi trunchi, dar
au 4 membre superioare şi 4
inferioare).
 sindromul hemotransfuziei feto-fetale – este o
complicaţie a sarcinii gemelare monozigote
biamniotice. Doi gemeni monozigoţi, fiind identici în
plan genetic pot să se nască cu masa foarte diferită.
Acest fenomen este legat de aportul nutriţional diferit,
ce se datoreşte unei competiţii între cele două teritorii
placentare, la care se poate adăuga fenomenul
comunicării între circulaţiile gemenilor la nivel
placentar. Deoarece arterele primului gemene
comunică cu venele celui deal doilea, din cauza
presiunii sporite are loc pasajul sîngelui de la primul la
celălalt. Gemenele transfuzor este hipotrof şi prezintă
oligoamnion. Gemenele primitor prezintă edeme,
uneori generalizate.
RISCURI MATERNE

Mai importante ar fi :
- ANEMIA
- HIPERTENSIUNEA INDUSĂ DE SARCINĂ
- AVORT SAU NAŞTERE PREMATURĂ
- HEMORAGII ACUTE POSTPARTUM
- COMPLICAŢII INFECŢIOASE.
Riscurile pentru feţi sunt diverse:
- AVORTUL
- HIDRAMNIOS (10%)
- SINDROM TRANSFUZOR-TRANSFUZAT
- NAŞTERI PREMATURE (50%)
- PREZENTAŢII ATIPICE
- MALFORMAŢII CONGENITALE
- RESTRICŢIE A CREŞTERII INTRAUTERINE
(15-35%)
- RUPTURA PREMATURĂ DE MEMBRANE
- GEAMĂN ACARDIAC
- MOARTE INTRAUTERINĂ (0,5-7%)
- PROCCIDENŢĂ DE CORDON OMBILICAL.