Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adictii - C.I
Adictii - C.I
Când se vorbește despre dependenţă, oamenii sunt tentaţi, în zilele noastre, să considere că
problema abuzului de droguri şi alcool este o problemă unică în istoria omenirii, acest lucru nu este
adevărat decât într-o mică măsură: problema abuzului şi dependenţei de alcool şi droguri a existat în
toate epocile istorice, însă acum senzitivitatea şi amploarea percepţiei sociale este mai mare decât în
trecut, datorită existenţei mass-media şi atitudinii politicii , care amplifică percepţia societăţii asupra
acestei probleme (dacă vorbim de droguri, toate societăţiile contemporane sunt angrenate într-o luptă
împotriva acestui flagel al drogurilor, considerate a fi un „rău absolut, care trebuie extirpat”). Orice
abordare complexă are şi reversul medaliei, astfel încât acest discurs al prezentării drogurilor ca un rău
absolut, creează reprezentarea tentaţiei, a ”fructului oprit” ce face trimitere la faptul că un lucru este
dorit doar atunci când nu-l poţi avea oricând, oriunde (aici tinerii cad pradă cel mai mult, deoarece
teribilismul şi gustul pentru risc specific vârstei caută tocmai acest lucru: interzisul).
Deci problema abuzului şi dependenţei a existat dintotdeauna, doar că astăzi lupta este mai
mare, orice civilizaţie a fost conştientă de pericolul abuzului/dependenţei, respectiv consecinţele ei,
deci putem spune că, practic, nu exista moment în istorie în care omul să nu fi fost conştient de cât de
periculoase sunt adicţiile. De aici rezultă întrebarea:
DE CE OMUL CONTINUĂ SĂ CONSUME DROGURI, ŞTIIND DE EFECTELE
ADVERSE ASUPRA MULTIPLELOR DIMENSIUNI ALE VIEŢII LOR?
RĂSPUNS……
Răspunsul este relevant în două planuri:
I. planul opiniei comune
II. planul explicației elaborate ştiinţific
1. Oamenii în fond consumă alcool şi alte droguri, pentru că ei caută plăcerea: iar
alcoolul şi alte droguri îi pot face pe oameni să se simtă într-un anume fel, să se simtă mai
bine. Drogurile au două acţiuni asupra organismului uman: fie stimulează, dau vitalitate,
respectiv poftă de viaţă, fie deprivează la nivel neuropsihic: acţionând ca un anestezic psihic,
distorsionând la nivel psihic: senzaţii, percepţii şi reprezentări. Toate aceste trei efecte :
stimulare, anestezie şi distorsiunea perceptelor sunt asociate cu o trăire a plăcerii (dar cum
plăcerea e la pachet cu durerea, numai într-un fel ele conferă plăcere şi nu durere, până la un
anumit punct: te simţi din ce în ce mai bine, apoi din ce în ce mai rău, dacă se întrece limita
se declanşează saturaţia), dar din păcate dependenţii ajung în situaţia în care nu mai
consumă ca să simtă plăcere, ci îşi iau doza pentru a evita durerea produsă de sevraj.
2. Oamenii consumă alcool şi alte droguri pentru a reduce distresul, tensiunea, angoasa,
anxietatea, ele pot produce o evadare temporară dintr-o realitate percepută ca banală,
insuportabilă, tristă (alcoolul e un drog anestezic, face viaţa mai suportabilă). Dintre cele trei
efecte ale drogurilor: stimulare, anestezie, distorsiunea percepţiei, într-o primă fază apare
stimulenţa, dar apoi apare starea de anestezie.
Privind distorsionarea percepţiei, un astfel de exemplu sunt aşa numitele „droguri de
călătorie”, precum LSD-ul, ce determină senzaţia unei călătorii, iar stările psihice sunt
descrise ca fiind excepţionale întrucât: senzaţiile, percepţiile sunt distorsionate, lucru ce
face persoana să se simtă ca şi cum ar fi într-o altă lume: sunetele se transformă (pentru cel
aflat în starea produsă de drog) în fascicule de lumini mişcătoare, de aceea este bine ca
după ce îşi ia doza de LSD, individul să fie însoţit în ”călătorie”, întrucât senzaţiile şi
percepţiile sunt denaturate într-o aşa mare măsură încât există pericolul unei sinucideri,
prin aruncarea de la etaj, pentru cel în cauză nefiind vorba de o sinucidere, el
neconştientizând acest lucru.
3. Oamenii s-au confruntat dintotdeauna cu presiunea conformităţii sociale, modelelor
de conformitate socială ce spun că nu este ilicit şi că dimpotrivă, este recomandabil să
trăieşti bucuriile sau tristeţiile şi să consumi alcool (de exemplu, în trecut războaiele erau de
neimaginat fără alcool, plus sărbătorile ca: Paşte, Crăciun, nunţi, botezuri inclusiv
înmormântări). Datorită faptului că există această presiune socială, pentru a nu fi
marginalizat prin diferite etichete ca: „pocăitul”, „ciudatul” etc. individul se supune practicii
consumului, spre exemplu adolescenţii, tinerii în general sunt sub puterea grupului de egal
şi dacă refuză să se conformeze grupului există riscul de a fi respinşi, excluşi. La adolescenţi
şi tineri, experimentarea consumului de droguri şi alcool face parte a unui ”ritual de
trecere” ( termenul este reprezentativ pentru societăţile arhaice, privind trecerea de la
etapa de copilărie la cea de maturitate) pentru că cel care este văzut că bea şi fumează este
considerat de ceilalţi ca fiind cool.
La acestă vârstă apare gustul pentru risc, aventură, fiind vârsta la care se edifică personalitatea (se
consideră ca a fi matur înseamna a face ceea ce vrei tu, nu ce vor alţii ca tu să faci).
4. Condiţionarea socială vine şi din partea mass mediei contemporane, care în multe cazuri
înfăţişează drogurile ca o parte a unei tehnologii ce ne poate ajuta să ne facem viaţa mai frumoasă, mai
bună decât este în realitate (de exemplu în anii ’70, ’80, ’90 eroul principal dintr-un film era afişat cu
paharul de whisky în mână, iar cocaina era prezentată în filme ca simbol de rafinament şi distincţie
socială; trupele rock din anii ’60, ’70 precum Beatles, The doors etc. aveau mesaje sugestive de genul:
„Angels dust” în traducere Praful îngerilor, în legătură cu consumul de droguri, pe atunci ei erau idolii
tinerilor.De multe ori, mass media (toate sursele ei: presa, televizor, radio, internet) promovează ideea
cum că: plăcerea, bucuria, fericirea sunt undeva în afara noastră (n.b. adevărata fericire nu o gasim decât
în noi înşine) în nişte adjuvante, trimiţând înspre: droguri, tutun, sex.
5. Oamenii consumă alcool şi alte droguri pentru că în unele cazuri drogurile sunt prescrise în
explorarea relaţiilor mistice, în anumite triburi se consumă plante cu efect halucinogen, utilizat de
preoţi/şamani (aici avem dovada că orice cultură a consumat droguri), explicaţia fiind acţiunea drogurilor
asupra neurotransmiţătorilor, de unde rezultă ideea că: bucuria, excitarea poate fi extrasă, atribuită fără
efort propriu, aceste stări obţinându-se în mod artificial prin consumul de droguri. (Și la unele animale s-
a observat , că există consum de droguri, de ex. urşii care consumă miere intrată în fermentaţie, sau
fructe răscoapte).
CONCLUZIE…..
O concluzie de ordin pragmatic, ar fi că: este nerealist ca societatea să-şi propună să eradicheze
drogurile; interzicerea unui lucru duce automat la împuternicirea mafiei, prin contrabandă, deoarece
prohibiţia nu a dus la diminuarea consumului de alcool.
Prin urmare, ce putem face, dacă nu putem elimina drogurile din societate?
Putem căuta un mod de convieţuire cu alcoolul şi drogurile, o modalitate de consum care să producă
daune suportabile.