UNIREA DIN ANUL 1918

1 DECEMBRIE – REALIZAREA ROMÂNIEI

MARI
 Realizarea României Mari prin unirea Basarabiei,
Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat este
rezultatul acțiunii românilor în conjunctura favorabilă
de la sfârșitul primului război mondial: dezmembrarea
Imperiului Țarist și Imperiului Austro-Ungar

Unirea din anul 1918 reprezintă de

asemenea afirmarea pe plan
internațional
a principiului autodeterminării și a
principiului naționalităților
Destrămarea Imperiului
Austro – Ungar
 1 Decembrie este Ziua Naţională a Româ niei, adoptată prin lege după
înlă turarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie
1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi
şi sprijinită de peste 100.000 de româ ni veniţi din toate colţurile Ardealului
şi Banatului, au adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor
româ nilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râ urile Mureş,
Tisa şi Dună re) şi Ţara Ungurească (Crişana, Să tmar şi Maramureş) cu
Româ nia.
Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează deci lupta româ nilor
transilvă neni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creă rii
Româ niei Mari, situâ ndu-se în continuarea precedentelor acţiuni unioniste
ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie
1918).
Poporul româ n a știut atunci sa valorifice admirabil conjunctura
internaţională favorabilă creată în urma primului ră zboi mondial şi a
destră mă rii imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia
 Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu patria-mamă. Unirea a
survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea
principiului autodeterminării până la despărţirea de imperiul multinaţional
în care provincia româneasca a fost înglobata forţat in 1812.

Actul istoric al unirii Basarabiei cu

România a specificat: ”În numele
poporului Basarabiei, Sfatul Țării
declara: Republica democratică
moldoveneasca (Basarabia) în hotarele ei
dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea
Neagră, și vechile granițe cu Austria,
ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de
ani, din trupul vechii Moldove, în puterea
dreptului istoric și dreptului de neam, pe
baza principiului ca noroadele singure
să-și hotărască soarta lor, de azi înainte
și pentru totdeauna se unește cu mama
sa România.”
Trăiască unirea Basarabiei cu România
de-a pururi şi totdeauna!

Fotografie cu membrii Sfatului Țării
care au semnat
pentru unirea Basarabiei cu România
Membrii Sfatului Ţării, sala în care s-a
semnata Actul Unirii Republicii
Democrate Moldoveneşti (succesoarea
guberniei Basarabiei, fostă parte
compnentă a Ţării Moldovei) cu Ţara
Mamă (România), 27 martie 1918
 Clădirea Sfatului Ţării, Chişinău,
unde s-a semnat unirea Basarabiei
cu România în anul 1918 (sus)

Clădirea Sfatului Ţării, astăzi

Academia de Arte din Chişinău,
Republica Moldova (dreapta)
 Din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au
votat în favoarea Unirii, 3 au votat
împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13
deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului
a fost însoţită de aplauze furtunoase şi
strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu
România!”. După aprobarea reformei
agrare pentru Basarabia în noiembrie
1918, Sfatul Ţării a votat o moţiune prin
care aproba unirea fără condiţii cu
România, exprimându-şi încrederea în
viitorul democratic al noului stat, în care
nu mai era nevoie de o protecţie specială
pentru Basarabia.

Ziarul România Nouă, articol despre Actul

Unirii din 1918
 Personalități implicate în Unirea Basarabiei cu România

PANTELIMON HALIPPA Daniel Ciugureanu

ION INCULEŢ ONISIFOR GHIBU

Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu patria-mamă. Acum 99 de ani,
la 28 Noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu România,
moment istoric important în făurirea statului naţional unitar român, alături
de unirea anterioară Basarabiei - la 27 Martie - şi de unirea ulterioară a
Transilvaniei, la 1 Decembrie 1918.

Clădirea Palatului Mitropoliei,

Cernăuți, astăzi (jos)

Clădirea Palatului Mitropoliei din

Cernăuți, unde s-a semnat unirea
Bucovinei cu România în anul
1918 (sus)
 Marea zi pentru Bucovina
sosise. La 28 Noiembrie 1918,
în sala de marmură a
Mitropoliei Ortodoxe din
Cernăuţi, 74 membri ai
Consiliului Naţional au început
lucrările Congresului, alături
de 7 delegaţi germani, 6
polonezi şi 13 din comunele
ucrainene. Erau de faţă şi
reprezentanţii Basarabiei, în
frunte cu Pan. Halippa. Cu o
seară înainte, tricolorul
românesc fusese arborat şi pe
clădirea Universităţii locale.
 Personalităţi implicate în Unirea Bucovinei cu România

ION NISTOR
IANCU FLONDOR

SEXTIL PUŞCARIU
Transilvania a fost a treia provincie care s-a unit cu patria-mamă. Unirea
Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul
principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al
locuitorilor graniţelor vechii Dacii.

La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba Iulia a

hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi
Maramureşului la Regatul Român. Această decizie a fost
făcută publică prin Declaraţia de la Alba Iulia: 

Rezoluţiunea
Adunării Naţionale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918
 Personalităţi implicate în Unirea Transilvaniei cu România

VASILE GOLDIŞ ŞTEFAN CICIO POP

AL. VAIDA – VOEVOD

Personalităţi implicate în Unirea Transilvaniei cu România

IOAN FLUERAŞ IULIU MANIU

IOSIF JUMANCA
Personalităţi implicate în Unirea Transilvaniei cu România
GHE. POP DE BĂSEŞTI VALERIU BRANIŞTE
IULIU HOSSU

MIRON CRISTEA

REGELE FERDINAND I
Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918
 Clădirea şi Sala Unirii
de la Alba Iulia

Face parte integrantă din Muzeul

Naţional al Unirii şi este situată
în cadrul Cetăţii Alba-Iulia. Sala
Unirii reprezintă locul în care a
fost oficializată unirea tuturor
românilor într-o singură ţară-
Romania, eveniment care a avut
loc la 1 Decembrie 1918.
Delegaţii participante la Marea
Adunare de la Alba Iulia

Arad
 Bistriţa

Poiana Sibiului
Braşov

Sibiu
Bucureşti
  Episcopul Iuliu Hossu dă citire Declaraţiei de la Alba Iulia
Textul declaraţiei
Suveranii României Mari