Sunteți pe pagina 1din 58

INFECTII ALE APARATULUI

RESPIRATOR LA COPIL

Prof Dr Coriolan ULMEANU


INFECTII ALE APARATULUI
RESPIRATOR LA COPIL
Rinofaringita acuta
Anginele acute
Stomatite acute
Laringite
Sinuzite
Pneumonii
Bronsiolita acuta
Criza de astm la copil
RINOFARINGITA ACUTA
Infectii virale acute localizate la nivelul tractului respirator
superior
INCIDENTA
Cea mai frecventa boala infectioasa mai ales la sugari si copilul
mic
Pana la varsta de 6 ani 6-8 episoade/an
Copiii din colectivitati au o frecventa mai mare  1 episod/luna
ETIOLOGIE:
Cel mai frecvent - rhinovirusuri, adenovirusuri, VSR, virusurile
influenze si parainfluenze
Etiologie bacteriana foarte rar- suprainfectie cu stafilococ,
pneumococ
RINOFARINGITA ACUTA
CLINIC :
Incubatie 24-72 de ore
Simptomatologie diferita in functie de varsta
-sugar: debut brusc cu febra, rinoree, obstructie nazala
+/- dificultati alimentare
varsaturi
apetit diminuat
iritabilitate
-Copil mare : congestie nazala , rinoree, tuse
+/- disfagie
disfonie
cefalee
diminuarea apetitului
hiperemie conjunctivala
RINOFARINGITA ACUTA
DIAGNOSTIC POZITIV :
Istoric – contact infectant
Examen fizic – obstructie nazala, febra, eritem al mucoasei
nazale si faringiene
Paraclinic –fara utilitate pentru stabilirea diagnosticului
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
-Alte cauze de rinita :alergica/ vasomotorie/ medicamentoasa
-Corp strain intranazal
-Rinofaringita de la debutul unor boli infectocontagioase (rujeola,
rubeola, varicela
-Sinuzita acuta bacteriana
RINOFARINGITA ACUTA
COMPLICATII :
1. Otita medie acuta
– inflamarea membranei timpanului si acumulare de fluid in ureche medie
- cel mai mare risc la sugari 6-12 luni : 1/3 din cazurile de rinofaringita
-Suspectata in cazul reaparitiei febrei sau a otalgiei
2. Sinuzita acuta:
- Persistenta simptomelor nazale > 10 zile sau exacerbarea lor
- Simptome severe:febra, stare generala alterata, rinoree mucopurulenta
3. Afectarea tractului respirator inferior
-Pneumonia
-Exacerbarea astmului
4.Alte complicatii
-Epistaxis - Convulsii in context febril
-Conjunctivita
RINOFARINGITA ACUTA
TRATAMENT : - simptomatic
Febra – acetaminofen 40 -60 mg/kgcorp/zi
- ibuprofen 20-40 mg/kgcorp/zi
Manifestarile nazale – toaleta nazala cu solutie salina +/- aspirare
secretii
- +/- antihistaminice  proprietati
anticolinergice
Tratament antiinfectios – rezervat suprainfectiei bacteriene sau
copiilor cu tare biologice
- amoxicilina 50-70 mg/kgcorp/zi in 3 prize
- cotrimoxazol 5- 10 mg/kgcorp/zi in 2 prize
ANGINE ACUTE
Anginele sunt un grup de afectiuni, de regula acute,
caracterizate prin inflamatia inelului limfatic al istmului
faringian (Waldeyer) interesand in special amigdalele
palatine.

Etiologie:
- virala, cel mai frecvent: virus Epstein Barr, adenovirus,
virus herpes simplex, enterovirusuri
- bacteriana : streptococ hemolitic grup A, stafilococ,
pneumococ, corynebacterium diphteriae
- fungica(Candida).
ANGINE ACUTE
CLINIC :
Manifestarile clinice variaza in functie de agentul
etiologic
Asociaza:
• Durere faringiana spontana si exacerbata de
deglutitie
• Stare generala modificata
• Febra +/- Frison
• Modificari la nivelul mucoasei faringiene
Diagnostic diferential
Angina
Anginabacteriana
bacteriana Angina
Anginavirala
virala
• copil> 2- 3 ani • Copil < 3 ani

• Febra • Febra fara


importanta cu frison
frison, • Disfagie
• Disfagie moderata
importanta • Congestie
• Depozite faringiana +/-
pultacee ulceratii sau
vezicule
• Edem mucoasa
• Simptome
• Limba saburala asociate:
• Adenita tuse,
cervicala
dureroasa conjunctivita,

• Leucocitoza disfonie

• Prezenta de exanteme virale


germeni in • Fara adenopatii
ANGINE ACUTE
Clasificare clinica

1.Angine eritematoase
2.Angine albe
3.Angine pseudomembranoase
4.Angine veziculoase
5.Angine ulceronecrotice
6.Angine din bolile infectioase – fac parte din
tabloul bolii
Angina eritematoasa (rosie)
Etiologie:
Etiologie:--ininspecial
specialvirala:
virala:--adenovirusuri,
adenovirusuri,
rinovirusuri,
rinovirusuri,mixovirusuri,
mixovirusuri,enterovirusuri
enterovirusuri
Debut
Debutgradat
gradat
Febra
Febra
Durere
Durerefaringiana
faringiana
Anorexie
Anorexie
Amigdale
Amigdalemoderat
moderatmarite,
marite,rosii
rosii

––coci
cocipatogeni:
patogeni:streptococcus
streptococcuspyogenes
pyogenes
Debut
Debutbrusc
brusccucufebra
febramare
mare
Dureri
Dureriputernice,
puternice,insuportabile,
insuportabile,disfagie
disfagie
Timbru
Timbruvocal
vocalsters,
sters,nazal
nazal
Respiratie
Respiratiedificila
dificila
Inflamatie
Inflamatieimportanta
importantaamigdaliana
amigdalianasisiaa
tesutului
tesutuluilimfatic
limfaticinvecinat
invecinat
Edem
Edemimportant
importantalalmucoasei
mucoasei
Evolutie
Evolutiecatre
catresupuratie
supuratie
Prezenta
Prezentade degermeni
germeniin inexudatul
exudatulfaringian
faringian
Angine albe
PULTACEE – coci piogeni (streptococi,
stafilococi, pneumococi)
- Mycoplasma
- Haemophilus
Febra importanta
Disfagie
Amigdale tumefiate, rosii, dureroase

FOLICULARA –foliculii limfatici


proemina la suprafata amigdalei ca
puncte alb cenusii

LACUNARA (criptica ) - depozitele


albe sunt localizate in criptele
amigdaliene ca dopuri de puroi
Angina streptococica
Trebuie suspicionata:
• Dupa varsta de 3 ani
• Microepidemii in colectivitati scolare
• Febra inalta
• Frison
• Disfagie
• Dureri abdominale ,greata sau varsaturi
• Absenta corizei, tusei
• Adenopatii
• Hiperleucocitoza cu PMN
Angina streptococicca
COMPLICATII SUPURATIVE:
1.Flegmon amigdalian, peritonsilar sau retrofaringian– dupa 3-4
zile
•Disfagie
•Hipersalivatie
•Trismus
•Stridor
•Adenita cervicala
•Tumefierea pilieri anteriori si bombarea amigdalei cu deplasare
spre linia mediana
2.Otita medie
3.Sinuzita acuta
4.Fasceita necrotizanta
5. Bacteriemie streptococica
6.Meningita sau abcese cerebrale
Angina streptococica
COMPLICATII NESUPURATIVE:
• glomerulonefrita postinfectioasa
• reumatism articular acut
• scarlatina
• sindromul socului toxic streptococic
• sindrom Grisel: torticolis dureros, febril prin
inflamatia muschilor paravertebrali
Angine pseudomembranoase

Etiologie: - virusuri: adenovirusuri, gripal,


sincitial respirator,virusul Epstein Barr
- bacilul difteric
Anginele virale cu adenovirusuri
- Eritem difuz local
- Culoare purpurica
- Tuse
- Conjunctivita
- Mialgii
Angina difterica
Membrane false, alb-lucioase,
aderente, extensive, la
indepartare apar puncte
hemoragice
Agent etiologic:
Corynebacterium diphtheriae –
izolat din exudat
Rara azi datorita imunizarii
populatiei
Sindrom toxic
Tahicardie
Adenopatii cervicale
voluminoase
Coriza mucopurulenta
Sindromul mononucleozic
Produs de virusul Epstein-Barr
sau citomegalic

• Febra prelungita
• Faringita exudativa - aspect
difteroid
• Limfadenopatie generalizata,
frecvent laterocervicala, dureroasa
• Posibil hepato-splenomegalie
Angine veziculare
Etiologie: Coxsackie A – herpangina
Herpes virus tip 1
Caracteristic:
- Faringe rosu viu
- Vezicule care erodeaza palatul si pilierii. Pentru herpes
apar leziuni gingivale si jugale
- Exantem
Atentie: anginele din bolile contagioase la debut
• Scarlatina: enantem si exantem

• Rujeola

• Rubeola

• Varicela

• Febra tifoida: angina Duguet

• Toxoplasmoza
Herpangina
Produsa de virusul
Coxackie de tip A
• Vezicule bilaterale
• Erodeaza si asociaza
si exantem sau
vezicule la extremitati

Sindromul “ pied – main


- bouche”
Anginele ulceronecrotice
Etiologie: Stafilococ
Anaerobi
Arcanobacterium haemoliticum
Fusospirili
Levuri
Gram negativi
Hemopatii maligne: LAL

Clinic:
- Ulceratii +/- depozite cenusii
- Edem local
- Halena fetida, sialoree
- Adenopatii cervicale
- Splenomegalie +/-
- Localizare unilaterala: angina fusospirilara Vincent
Angina ulcero-necrotica HENOCH – insoteste frecvent scarlatina severa
Ulceratii adanci, neregulate, acoperite cu depozite cenusii si false membrane.
Progreseaza in adancime.
Insotita frecvent de septicemie.
Saliva abundenta, miros fetid
Adenopatie regionala
La 48 h de la debut apar eruptii pe corp

Angina DUGUET
Ulceratii ovalare indolore pe amigdale sau stalpii amigdalieni. Apare
in febra tifoida.

Angina ulceromembranoasa PAUL-VINCENT


Ulceratii subepiteliale profunde, de obicei unilaterale, miros fetid al
respiratiei.
Se izoleaza in special germeni Gram negativi fuziformi si spirochete.
PARACLINIC
Orientat catre identificarea agentului patogen:
Examen bacteriologic – exudat faringian: sensibilitate 90-95%
Testul rapid de determinare a Streptococului beta hemolitic:
sensibilitate 65-90%, specificitate >95%
Testare serologica: - anticorpi antistreptococici:
antistreptolizina O, antidezoxiribonucleaza B, antihialuronidaza –
cresc la 2-3 saptamani de la debutul infectiei
- anticorpi heterofili pentru Epstein Barr se
pozitiveaza la 10-14 zile de la debut
- testare HIV la pacientii cu adenopatie
voluminoasa cervicala sau generelizata si manifestari sistemice
persistente
- testare pentru virusul gripal
Tratament
Angine bacteriene
Tratament clasic: penicilina V ( Oraccilina, Ospen)
50-100.000 U/kg, 3 prize, 10 zile
Variante:
• Amoxicilina 50- 75 mg/kg/zi. 3 prize, 7 zile
Daca exista alergie la peniciline:
• Claritromicina 15 mg/kg/zi, 2 prize, 5 zile
• Azitromicina 10- 20 mg/kg/zi, 5 zile
• Eritromicina 20-40 mg/kg/zi , 3 prize, 5 zile
In rezerva:
- Cefuroxim 100mg/kg, 2 prize, 5 zile
- Cefpodoxima 100 mg/kg, 2 prize, 5 zile
STOMATITELE ACUTE
Inflamatii ale cavitatii bucale care cuprind mucoasa jugala, gingivala si valul palatin
•Stomatita albicans (muguet, margaritarel)
Etiologie:Candida albicans
Clinic: depozite albe cu intindere variabila, pe mucoasa jugala,limba, pilieri si
amgdale
•Stomatita aftoasa
Etiologie: virala
Clinic : vezicule mici, care se rup imediat , lasand o mica ulceratie inconjurata de un
mic guleras afte
+/- sialoree, adenopatie submandibulara, febra
•Stomatita ulcero-necrotica
Etiologie: flora bacteriana fusospirilara
Clinic: ulceratii cu fundul cenusiu murdar, extrem de dureroase, urat mirositoare
sialoree, adenopatie satelita submandibulara, febra ridicata si stare
toxicoseptica
LARINGITELE ACUTE
• Laringita acuta edemetoasa subglotica – crupul viral
• Laringita spasmodica

Semne clinice: suficiente pentru stabilirea diagnosticului


- tuse latratoare
- voce ragusita – disfonie extrema
- cianoza perioronazala, a fetei
- dispnee de tip inspirator cu tiraj si cornaj
- stridor inspirator
- cazurile severe au stridor inspirator si expirator, tiraj inter
sisubcostal, batai preinspiratorii de aripi nazale – semne de
insuficienta respiratorie acute
In cazul laringitei spasmodice pot aparea episoade recurente in cursul
aceleasi nopti sau in noptileurmatoare
LARINGITELE ACUTE
Diagnostic diferential : alte cauze de stridor si insuficienta respiratorie
- Epiglotita acuta
- Edem angioneurotic
- Aspiratia de corp strain
- Malformatii ale cailor respiratorii superioare
- Injurii termice sau chimice
Tratament - in functie de severitate
- Atmosfera umeda, bauturi calde, comprese calde in jurul gatului, hidratare
- Aspirare secretii
- Instilatii nazale cu vasoconstrictoare
- Aerosoli cu adrenalina racemica 2.25% - 0,5 ml in dilutie cu ser fiziologic
2-3 ml; administrari repetate
- Corticosteroizi parenteral: dexametazona 0,3 mg/kgc/doza
metilprednisolon 2-4 mg/kgc/d
- Tratamentul antiinfectios nu este necesar la debut
EPIGLOTITA ACUTA
Etiologie: haemophilus influenzae tip B
stafilococ, pneumococ, streptococ
Incidenta crescuta la grupa de varsta 3-7 ani
Clinic:
Debut brusc cu febra, stare generala alterata, aspect “toxic”
Pozitie caracteristica, in sezut, cu trunchiul aplecat in fata, gatul in
hiperextensie si batbia in fata pozitia tripodului
Odinofagie,disfagie importanta pentru solode si lichide
Sialoree, voce estompata
Evolutie rapida catre IRA de tip obstructiv : stridor, dispnee
inspiratorie, cianoza
IN CAZUL SUSPICIUNII DE EPIGLOTITA ACUTA COPILUL
NU VA FI - EXAMINAT FARINGIAN
- CULCAT IN DECUBIT DORSAL
EPIGLOTITA ACUTA
Paraclinic:
Probele de sange si culturile (exudat nazal, faringian, hemocultura) sunt
contraindicate pana se obtine permeabilitatea cailor respiratorii
Rx de profil : crestere in dimensiuni a epiglotei cu obliterarea spatiului valecular-
semnul degetului
Ex ORL :epiglota marita de volum, edematita, rosie ciresie, lucioasa + inflamatia
tesuturilor vecine

Diagnostic diferential: alte cauze de obstructie de CRS


Crup viral sau spasmodic
Abces peritonsilar sau retrofaringian
Angioedem alergic
Difteria
Anomalii congenitale ale tractului respirator
Aspiratie de corp strain
EPIGLOTITA ACUTA
Tratament: de urgenta, preferabil intr o sectie de terapie
intensiva unde se poate practica IOT si recoltarea probelor
paraclinice
•Tratamentul suportiv adresat IRA:oxigenoterapie, PEV de
reechilibrare hidroelectrolitica
• Antibioterapia ( 7-10 zile):
-ampicilina/sulbactam 150- 200 mg/kgcorp/zi
-Ceftriaxon 50-200mg/kgcorp/zi
Profilaxia contactilor cu rifampicina 20 mg/kgcorp/zi, doza unica
timp de 4 zile
•Corticoterapia
-Hemisuccinat de hidrocortizon 10 mg/kgcorp/doza
-Metilprednisolon
-Dexametazona
VARSTA
PNEUMONII LA COPIL - ETIOLOGIE
GERMENI BACTERIENI VIRUSURI ALTII
Nou nascuti Streptococ grup B Virus sincitial respirator
E. Coli Virus varicelo-zosterian Chlamidia
Klebsiella pneumoniae
Pseudomonas aeroginosa
Listeria
Sugari mici Streptococ grup B Virus sincitial respirator
1-3 luni S. pneumoniae Adenovirusuri Chlamidia
Haemophilus influenzae Virusuri paragripale pneumoniae
S. grup A Virusuri gripale
Bordetella pertusis

Sugari si copii mici 3 luni – 5 Str. Pneumoniae Virus sincitial respirator


ani Staf. Aureus Adenovirusuri Chlamidia
Str. Grup A Virusuri paragripale pneumoniae
Haem. influenzae Virusuri gripale
Rinovirusuri
Enterovirusuri

Copii mari peste 5 ani Strp. Pneumoniae Virusuri paragripale


Haem. Influenzae Virusuri gripale Mycoplasma
Strp. Grup A Adenovirusuri pneumoniae
Rinovirusuri
V. Rujeolos si varicelo-zosterian
CMV
BRONSIOLITA ACUTA
Etiologie : tipic virala, 70 % virusul sincitial respiratortip A sau B
Clinic :
Prodrom de infectie virala de tract respirator superior: febra de mica
intensitate, congestie nazala, rinoree si tuse iritativa
In evolutie, care dureaza 7-10 zile, tabloul clinic cuprinde:
- dispnee cu polipnee de tip expirator
- wheezing
- tuse spastica, iritativa, emetizanta
- cianoza
- varsaturi si meteorism abdominal
In forma severa a bolii apar semne de insuficienta respiratorie
severa cu batai preinspiratorii ale aripilor nazale, tiraj intercostal si
subcostal, balans toraco bdominal, geamat, alterarea senzoriului ce
letargie, posibil stop respirator de tip apnee.
BRONSIOLITA ACUTA
Examen clinic obiectiv:
Cresterea diametrului toracic anteroposterior
Hipersonoritate pulmonara
La auscultatie - diminuarea murmurului vezicular
- expir prelungit si wheezing
- raluri subcrepitante fine si sibilante
generalizate
Zgomote cardiace asurzite datorate hiperinflatiei
Hepato si splenomegalie prin hiperinflatie pulmonara,
datorita coborarii consecutive a diafragmului
BRONSIOLITA ACUTA
Paraclinic:
Investigatiile paraclinice nu sunt necesare pentru stabilirea
diagnosticului de bronsiolita ci pentru evaluarea severitatii bolii si
evolutia bolii
pulsoximetria: sat O2< 95%necesitatea spitalizarii
Rx pulmonar: accentuarea desenului interstitial
hiperinflatie
infiltrate perihilare
zone de atelectazie
accidente mecanice (pneumotorax/pneumomediastin)
Teste de detectare virala : tehnica ELISA sau tehnica anticorpilor
fluorescenti ( VSR, virusul gripl,paragripal sau adenovirus)
BRONSIOLITA ACUTA
Criterii de spitalizare
– sugar< 3 luni
- FR>70/min, semne de detresa respiratorie
- Sat O2< 95% +/- hipercapnie
- factori de risc: prematuritate
cardiopatii congenitale
boli pulmonare cr.
imunodeficiente congenitale
- apnee sau ritm respirator neregulat
- dificultati de alimentatie, deshidratare
- incapacitatea femiliei de a ingruji copilul la domiciliu
BRONSIOLITA ACUTA
Tratament:
•Oxigenoterapie: oxigen incalzit si umidifiat 6-8l/min pe isoleta/narine
IOT si ventilatie mecanica in formele severe
•Echilibrare hidroelectrolitica +/- acidobazica cand pH< 7.20 bicarbonat
de sodiu8,4% 1-2 mEq/kgcorp diluat in glucoza 5%
•Tratament bronhodilatator : salbutamol
-nebulizare , solutie 5mg/ml, 0,15 mg/kgcorp/doza
-sirop 2 mg/5 ml, 0,1-0,3 ml/kgcorp in 3 prize,la 8 ore
teofilina (miofilin)
-administrare i.v. 10 mg/kgc/zi in 4 prize
•Corticoterapia : controversata
•Antibioterapia : doar in cazul suprainfectiei bacteriene
Ampicilina 100 mg/kgc/zi in 4 doze
•Agenti antiretrovirali: ribavirin in formele severe sau la pacienti cu
handicapuri biologic
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
- boala caracteristica sugarului si copilului mic, sub varsta de 2-3 ani
+/- tare biologice: malnutritie protein calorica, prematuritate,
rahitism, boli anergizante (gripa, rujeola , tuse convulsiva )
Etiologia: - pneumococ, dupa o infectie virala.
- stafilococ auriu hemolitic
- streptococ β hemolitic
- bacili Gram negativi
Clinic :
Debut brusc cu hipertermie +/- semne de isuficienta respiratorie
In perioada de stare sunt prezente 3 sindroame clinice:
1. Sindromul de insuficienta respiratorie acuta
2. Sindromul cardiovascular
3. Sindromul toxicoseptic
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
Clinica:
1.Sindrom de insuficienta respiratorie
- dispnee cu polipnee, mai mult de 50/min, geamat
- tiraj inter si subcostal
- tuse sacadata, moniliforma, spastica
- cianoza perioronazala
- batai preinspiratorii ale aripilor nasului
2. Sindromul cardio-vascular
- tahipnee
- tahicardie peste 160/min
- hepatomegalie
- cianoza
- edeme
3. Sindromul toxico –septic
- Stare toxica - convulsii tonicoclonice
- Somnolenta, obnubilare - oligurie
- Hipertermie - meteorism abdominal
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
Paraclinic:
Rx pulmonar: prezenta condensarilor:

opacitati neomogene,
micronodulare,
diseminate, localizate
prefential in zonele
hilare si paravertebral
BRONHOPNEUMONIA ACUTA

Focare congestive
neomogene,
imprecis delimitate,
dispuse hilar si
paracardiac pana in
unghiurile
cardiofrenice
BRONHOPNEUMONIA ACUTA
Tratament: Internare de urgenta
1.Oxigenoterapie: oxigen incalzit si umidifiat 6-8l/min pe isoleta/narine
2.Hidratare hidroelectrolitica :necesar de lichide 150-200 ml/kgcorp
exceptie situatia cand apar semne clinice de insuficienta cardiaca
3.Tratament etiologic adresat etiologiei cu pneumococ cel mai frecvent
Penicilina G 100000UI/kgc/zi in 4 prize
Cefalosporine :cefazolin 100 mg/kgc/zi sau ceftriaxon 50-100mg/kgc/zi
Vancomicina 20- 40 mg/kgc/zi in 2 prize
4.Tratamentul insuficientei cardiace: digoxin
5.Suport imunologic: gammaglobuline i.v doza 400 mg/kgc/zi, 5 zile
Pneumonii tipice
Etiologie: bacteriana in general S. pneumoniae,
H. influenzae.
Sunt bine definite – lobare, segmentare, lobulare.
Caracteristici comune :
•Debut brutal cu febra ,frison, alterarea starii generale
•Tuse productiva (+- sputa purulenta)
•Durere toracica de tip pleural (acuta, vie, exagerata de tuse,
palpare, de obicei submamelonar, instalata dupa febra)
•Facies vultos (aprins, cu pometii rosii – mai sugestiv cand
roseata predomina pe unul dintre pometi – semnul JACCOUD-
hiperemia este de aceeasi parte cu procesul pneumonic)
•Semne de condensare pulmonara:
- Matitate intinsa de obicei asupra unui lob
- Deasupra matitatii se poate observa o zona de
hipersonoritate, numita Skodism, datorata unei activitati
functionale exagerate.
- Accentuarea vibratiilor vocale
- Raluri – in special crepiatante
Pneumonii tipice
Paraclinic
•leucocitoza (chiar >20.000 /mm3 ) cu deviere la stanga a formulei

leucocitare
•markeri de inflamatie: proteina C reactiva >20 mg/dl,

procalcitonina >5 mg/dl, VSH >50 mm/h


•diagnosticul etiologic:

izolarea germenelui prin culturi di sputa, aspirat traheobronsic, lichid


pleural
izolarea in secretiile nazofaringiene NU este utila pentru diagnostic
hemocultura
Identificare antigene pneumococice
•rx pulmonar: incidenta posteroanterioara si laterala
RADIOGRAFIA

Opacitate care cuprinde un lob sau


segmente ale unui lob, intensitate
subcostala, marginea cordului de obicei
vizibila
Plamanul afectat este discret redus de
volum
In pneumonia franca
opacitatea are forma
triunghilara cu varful
in hil si baza catre
periferie, respecta
scizurile.
Pneumonii tipice
Complicatii: - pulmonare:
Pleurezie para sau metapneumonica, empiem pleural
Pneumonie necrotizanta, abces pulmonar
Atelectaza
Pneumotorax
- extrapulmonare:
Meningita pneumococica
Miocardita, pericardita purulnta
Pneumomediastin
Nefrita intrainfectioasa
SHU atipic
Peritonita, ileus paralitic
Artrita septica
Decompensare cardiaca la cei cu maladii congenitale de cord
Icter
Pneumonii tipice
Tratament
•antibioterapia:
A. per os daca starea nu este sever modificata
durata tratamentului 7-10 zile
Amoxicilina + acid clavulanic 80-100mg/kgc/zi in 2 prize la 12 ore
Cefalosporine gen I- cefalexina 100 mg/kgc/zi in 3 prize la 8 ore
B. Intravenos + internare in spital daca - stare toxica
- sugar
- dezvoltarea complicatiilor
Penicilina G
Ampicilina 150-200 mg/kgcorp/zi in 4 prize
Cefalosporine gen III – Ceftriaxon50-75mg/kgc/zi in 2 prize
Vancomicina 20-40 mg/kgc/zi in 4 prize daca exista alergie la betalactamine
Pneumonia cu Staphilococus aureus
Stadii de evolutie
•Stadiu initial de pneumonie interstitiala ,nespecifica
•Stadiu abcedat sau supurativ :microabcese cu contur imprecis, nesistematizat
distribuite, unilateral (caracteristic)
•Stadiu bulos cu formarea de pneumatocele: imagini clare, rotunde sau
ovalare, multiple. Dimensiunile se modifica rapid.
•Stadiu pleuropulmonar- pleurezia purulenta
- voalarea sinusurilor costofrenice cand cantitatea de lichid> 300 ml
- opacitate omogena decliva, cu marginea superioara curba, cu concavitaea
in suscurba Damoiseau
- intreg hemitorace opac, cu deplasarea mediastinului si a traheei
- pneumotoraxul :imagine clara a unui
hemitorace( absenta structurii pulmonare), depalsand organele mediastinale
Pneumonii atipice
A. VIRALE
B. Mycoplasma Pneumoniae
C. Chlamydia Pneumoniae
D. Pneumocystis Carinii
E. Pneumonii eozinofilice
F. Pneumonii fungice
G. Pneumonia cu CMV
H. Pneumonia la paraquat
I. Pneumonia interstitiala
descuamativa
J. Intoxicatia cu amiodarona
PNEUMONII VIRALE
Clinic
Debut gradat
Febra poate lipsi
Predominenta simptomelor
extrapulmonare (cefalee, mialgii,
oboseala, dureri in gat, diaree, varsaturi)
Tuse seaca, frecventa
Semne de IRA
Auscultator: murmur vezicular prezent
bilateral, ronhusuri +/- raluri sibilante
Paraclinic:
Rx. Pulmonar: accentuarea desenului
bronhoalveolar in special perihilar si
infiltrate difuze.
Pneumonia cu Mycoplasma Pneumoniae
Cunoscuta si ca "walking pneumonia“
deoarece pacientul nu se simte destul de
bolnav pt a se prezenta la doctor (iar
sistemul imunitar poate lupta singur cu
infectia )
Clinic:
Tuse instalare progresiva cu expectoratie cu
striuri sanghinolente
Asocierea cu RASH ce apare pe trunchi,
brate si membre inferioare.
Mialgii, artralgii,artrita
Raluri crepitante / expir prelungit
Paraclinic:
Rx pulmonar: infiltrat interstitial bilateral
parahilar si in periferia bazalor pulmonare
Teste serologice pentru Mycoplasma
pneumoniae pozitive
Pneumonia cu Chlamydia Pneumoniae
Clinic:
Evolutie clinica asemanatoare
pneumoniei cu Mycoplasma
Se asociaza cu conjunctivita rebela la
tratament la nou-nascuti
Stare generala buna

Paraclinic:
Rx pulmonar : infiltrat interstitial
bilateral parahilar in 1/3 inferioare
pulmonare.
IgG, IgM crescute, hipereozinofilie
Pneumonia cu Pneumocystis Carinii
Caracteristici
•frecvent la pacientii imunodeprimati
(infectati HIV)
•dispnee severa cu cianoza
•limfopenie
Paraclinic
Rx pulmonar:
Aspect caracteristic de GEAM MAT
Infiltrat inflamator difuz bilateral
in special in jumatatile inferioare
pulmonare
Limfadenopatia si pleurezia nu sunt
intalnite.
ASTMUL BRONSIC
Definitie: boala cronica, caracterizata prin obstructie reversibila a
cailor aeriene distale, secundar inflamatiei si hiperreactivitatii
bronsice
Trigger infectios viral – frecvent VSR
Clinic:
- tuse : nocturna , in conditii de efort fizic, cu caracter sezonier
sau care dureaza mai mult de 3 saptamani
seaca, iritativa
- wheezing
- senzatie de “lipsa de aer “ sau constrictie toracica- dispnee
- polipnee
- tiraj inter si subcostal, balans toracoabdominal
Stare de rau astmatic: criza >24 ore
neresponsive la terapia bronhodilatatoare
sat O2<95%, hipercarbie
ASTMUL BRONSIC
Paraclinic :
Rx pulmonar:
• cresterea transparentei pulmonare bazale
•coaste orizontalizate
•largirea spatiilor intercostale
•coborarea diafragmului
•complicatii:pneumotorax, pneumomediastin, atelectazie lobara
Pulsoximetria:
•stabilirea severitatii exacerbariiSat O2 < 90 % - exacerbare severa ce
impune spitalizarea
•evaluarea raspunsului la terapie
Probele ventilatorii : utile intercritic pentru stabilirea severitatii astmului
Spirometrie – capacitatea vitala ( CV), volumul expirator fortat/sec (FEV1)
Masurarea variabilitatii PEF ( debitul expirator de varf)
PLANUL DE TRATAMENT AL CRIZEI
DE ASTM
• Recunoaşterea crizei
• Recunoaşterea cazurilor de astm cu risc crescut de evoluţie
nefavorabilă
• Orientarea bolnavului către spital dacă:
- atacul este sever;
- răspuns inadecvat la tratamentul iniţial cu
bronhodilatator;
- nu există ameliorare într-un interval de 2-6
ore după glucocorticoizi administraţi oral;
- agravare progresivă.
- noncomplianta la tratament
ASTMUL BRONSIC
EXACERBAREA SEVERA
1.Oxigenoterapie
2. Echilibrare hidroelectrolitica +/- acidobazica
3. Tratament bronhodilatator:
•β-2-agonişti cu durată scurtă de acţiune :
Salbutamol 0,03ml/kg, Fenoterol , Terbutalin
•Teofilina (miofilin) 5-6 mg/kg/zi
4.Corticoterapia sistemică :metilprednisolon 5-20 mg/kg/zi
5. Anticolinergice :Ipratropium bromid, Oxitropium bromid
TRATAMENTUL INTERCRITIC
In trepte terapeutice in functie de treptele de severitate ale astmului
Treapta 1- intermitent – nu necesita tratament de fond
Treapta 2- pesistent usor – antileucotriena sau corticosteroid inhalator in doza mica
Treapta 3- persistent moderat - corticosteroid inhalator + LABA= Seretide/
Symbicort
- corticosteroid inhalator + antileucotriena
Treapta 4- persistent sever - corticosteroid inhalator doze medii-mari+ LABA
+/- teofilina retard