Sunteți pe pagina 1din 413

Fracturile coronare

ale dinților temporari


și permanenți
Fracturi coronare
• Fisuri de smalț
• Fracturi:
• Nepenetrante:
• Smalț
• Smalț și dentină
• Penetrante: smalț, dentină și pulpă

• oblice / orizontale
• unghiurile, muchia incizală, cuspizii
1. Fisuri în smalț
• fracturi incomplete ale prismelor de smalţ fără pierdere
de ţesut dentar

• liniile de fractură nu depăşesc joncţiunea


amelodentinară

• sunt frecvent trecute cu vederea


• este indicată testarea vitalităţii pulpare

• cauzate de lovituri directe pe incisivii superiori şi sunt


foarte frecvent asociate cu luxaţii

• detectare uşoară cu o rază de lumină paralelă cu axul


longitudinal al dinţilor
1. Fisuri în smalț
Tratament:

• fluorizare

• lacuri adezive (compozit fluid)

• evitarea alimentelor reci sau fierbinți

• dispensarizare
2. Fracturi coronare
nepenetrante în smalț
• pierderi de subtanță dură, limitate la smalț
• la dinții temporari, fracturile nepenetrante sunt rare, mai ales cele în
smalț
2. Fracturi coronare
nepenetrante în smalț
Tratament la dinți temporari:
• netezirea marginilor anfractuoase
• aplicări de substanțe fluorurate

Tratament la dinți permanenți:


• netezirea marginilor anfractuoase
• Restaurarea adezivă cu compozite (cu/fără bizou)
2. Fracturi coronare
nepenetrante în smalț
• Netezirea marginilor este foarte utilă în cazul unghiului distal, unde
putem imita sau accentua aspectul rotunjit al acestuia
• Unghiul mezial fracturat nu poate fi doar netezit, deoarece acesta are
formă de unghi drept, ci va fi refăcut cu rășini compozite.
3. Fracturi coronare nepenetrante în
S+D
• lipsă de substanță dură cu interesarea
smalțului și dentinei

• oblice, ce afectează unghiul mezial al IC sup.,


dar pot fi și orizontale, la diferite niveluri ale
coroanei

• sensibilitatea la agenții termici și la masticație


(în funcție de mărimea ariei dentinare expuse
și de gradul de maturitate al dintelui)
3. Fracturi coronare
nepenetrante în S + D
• Examinarea radiologică urmărește:
• Linia de fractură
• Gradul de maturitate radiculară
• Inclavarea fragmentelor coronare în părțile moi
3. Fracturi coronare
nepenetrante în S + D

Tratament la dinți temporari :

• protecţie pulpară cu lineri

• refacerea defectului cu compozite / CP


3. Fracturi coronare
nepenetrante în S + D
Tratament la dinții permanenți:
• Tratamentul plăgii dentinare în funcție de apropierea liniei de fractură
de camera pulpară:
• protecție cu HC pt 4-6 săpt. (la distanță)
• Protecție cu HC pt 6- 8 săpt. (aproape)

• Refacere coronară cu compozit:


• cu bizou pt creșterea retenției
• știfturi parapulpare în axul lung al dintelui
3. Fracturi coronare
nepenetrante în S + D
• Reatașarea fragmentului fracturat
Imediat sau după 4-8 săpt în funcție de nivelul liniei de fractură
4. Fracturi coronare penetrante
• Pierdere de substanță dură cu interesarea
camerei pulpare
4. Fracturi coronare penetrante
la d. temporari
Tratament:
• pulpotomie / pulpectomie în funcție de:
• dimensiunea orificiului de deschidere
• dg pulpar
• vechime
• resorbția radiculară
• refacere cu compozit/ciment glassionomer
• extracţie (pac. necooperant)
Fracturi coronare penetrante la
d. permanenți imaturi
• Obiectiv: păstrarea, cel puțin parțială, a vitalității pulpare

• Metode:
• coafaj direct
• pulpotomie parțială vitală
• pulpotomie vitală
• pulpectomie parțială vitală
Coafajul direct
Indicațiile:
• Fracturi recente (1-6 ore) cu orificiu
punctiform
• pulpă vitală, sănătoasă roz/ușor
roșiatică
• posibilitatea închiderii etanșe
• lipsa leziunilor parodontale
• dispensarizare 4 - 8 săp.
Pulpotomie parțială vitală

Indicații:
• fracturi vechi de peste 6 ore → 2 zile
• orificiu de 1- 2 mm de deschidere
• pulpită hiperplazică (polip) la orif. de deschidere
• eșec al coafajului direct
Pulpotomie vitală
Indicațiile:
• fracturi mai vechi de 2 zile
• orificiu de deschidere mai mare de 1 – 2 mm
• pulpită parțială, eșec al coafajului direct și al pulpotomiei parțiale

Timpi operatori:
• anestezie, izolare, toaletă, lărgirea orif. de desch. a cp, îndep.
tavanului cp și îndep. pulpei cor., toaletă, hemostază, aplicare HC, CIS
în capă.
Pulpotomia vitală
Pulpectomie parțială vitală
Indicații:
• fracturi mai vechi de 2 zile
• orificiu larg de deschidere a camerei pulpare
• pulpită ireversibilă, leziuni parodontale asociate, dinți cu carii
netratate sau tratate sau eșecuri ale pulpotomiei
Timpi operatori:
• anestezie, izolare, îndep. tavanului cp, îndep. pulpei cor. și
parțial a pulpei rad., hemostaza, obt. canalului cu HC, obt.
cor., refacerea obt. de canal la 3 – 4 luni până la apexogeneză,
obt. definitivă a can. și ref.cor. definitivă
Apexificarea
d. non vital imatur

Obiectiv: formarea unei bariere dure apicale care să permită obturarea definitivă a
canalului
Procesul de blocare a apexului cu ţesuturi diferite: dentină, cement, ţesut fibros,
combinaţii ale acestora, fără creşterea rădăcinii, proces produs pe baza
parodonţiului tânăr.

Timpi: îndep. pulpei, odontometrie, TMC sumar și blând, sterilizarea, obt. can. cu
HC, obt. cor., ref. obt. de canal la 3 – 4 luni timp de 3-18 luni, uneori chiar mai
mult, până la închiderea apexului imatur.
Revascularizarea
9 ani, ♂, prezentat la 3 luni de la traumatism

• 1.1 – fractură coronară penetrantă cu orificiu


mare de deschidere, cu gangrenă complicată
cu parodontită apicală acută purulentă

• 2.1 – fractură coronară penetrantă cu orificiu


de deschidere punctiform (pulpotomie vitală
cu aplicare de MTA) Forghani M, Parisay I, Maghsoudlou A.
Apexogenesis and revascularization
treatment procedures for two
traumatized immature permanent
maxillary incisors: a case report. Restor
Dent Endod. 2013 Aug;38(3):178-181
Revascularizarea
• 1.1 – Revascularizare:

• Ședința 1: îndepărtare tavan cp, spălaturi endo pasive 20 ml


NaOCl 5,25%, aplicare cu K-file 25 până la 3 mm de apexul
radiologic a unei paste a.a.
ciprofloxacin +metronidazol + minociclină
obturație provizorie Cavit

• Ședința 2: sub anestezie, după 3 săptămâni se îndepărtează


pasta Ab prin spălături cu 10 ml NaOCl 5,25%, se irită țesutul
apical cu K-file 40 producând sângerare până în treimea medie a
canalului; aplicare MTA alb peste cheag + buletă umedă Forghani M, Parisay I, Maghsoudlou A.
Apexogenesis and revascularization
treatment procedures for two
• Ședința 3: după 24 ore, îndepărtare buletă și restaurare adezivă traumatized immature permanent
maxillary incisors: a case report. Restor
Dent Endod. 2013 Aug;38(3):178-181
Forghani M, Parisay I, Maghsoudlou A.
Apexogenesis and revascularization
treatment procedures for two

Revascularizarea
traumatized immature permanent
maxillary incisors: a case report. Restor
Dent Endod. 2013 Aug;38(3):178-181

Postoperativ
Preoperativ La 12 luni La 18 luni
ședința 2
Fracturi penetrante la d.
permanenți maturi
Criterii de alegere a metodei de tratament:
• timpul scurs de la accident
• dimensiunea orificiului de deschidere
• starea pulpei (pre- și post-traumatică)
• starea anterioară a dintelui
• existența leziunilor parodontale
• posibilitatea de refacere coronară
• pacient compliant (tratament/dispensarizare)
• gradul maturității radiculare.
Intruzia si extruzia
Luxația intruzivă (intruzia)
Intruzia
 Definiție: traumatism al structurilor de suport dentare cu
deplasare în direcție axială spre alveolă
 formă gravă de luxație, cu înfundarea dintelui în alveolă (în
grade diferite până la înfundarea completă)

 se produc numeroase leziuni parodontale:


 lezarea pachetului vasculo-nervos apical
 contuzii sau lacerări ale ligamentelor periodontale
 zdrobiri ale fundului alveolei.

Andreasen & Andreasen, 2007


Clasificare
• Intruzia parțială • Intruzia totală

61 – intruzie parțială;
(62 – subluxație)

Shanmugan si col., 2011


Licență CC BY

Americano si col., 2017


Frecvența

• Frecvența intruziei la DT este > decât la DP


• DT – 8-22% dintre toate tipurile de traumatisme
• DT - mai frecvente la 1-3 ani

• DP – 0,5-2% din toate tipurile de traumatisme


• DP – mai frecvent la 6-12 ani

• ICS – cel mai des afectați

Andreasen & Andreasen, 2007


Etiologia

• Căderea (în casă) – cel mai des


• Accidente de joacă, rutiere, abuz fizic – mai rar
• Intubația endotraheală

Son si col., 2013


Licență CC BY
Anamneză

• Durere moderată spontană și la masticație.


Inspecție

• Deplasarea parțială sau totală a dintelui în sens axial,


cu intrarea sa în osul alveolar
 Intruzia parțială – coroana clinică este mai scurtă
decât coroana clinică a dintelui omolog
 Intruzia totală – dintele dispare din alveolă (poate
pătrunde în fosa nazală).
Direcția de deplasare

• Direcția de deplasare este în principal axială, dar pot fi și


direcții colaterale:
• Rădăcina deplasată spre vestibular – cel mai des
 Tumefacția buzei superioare
 Hematom subcutanat în vecinătatea narinelor și în
vestibulul superior în zona incisivă
 Proeminența tăbliei osoase vestibulare
• Rădăcina deplasată spre oral
 apexul DT intruzat poate intercepta cripta DP de înlocuire.
Palpare

• Mobilitatea fiziologică este pierdută


• Dintele este fixat în osul alveolar

• Palparea peretelui alveolar poate fi


dureroasă, dacă intruzia se asociază cu
fractura/fracturi ale osului alveolar

Andreasen & Andreasen, 2007


Percuție

• În intruziile recente – ușoară sensibilitate


• În intruziile vechi – sunet ascuțit, metalic (deoarece
apare anchiloza dento-alveolară)
Examen Rx

❖Evidențiază:
❖deplasarea dintelui
❖dispariția/micșorarea spațiului periodontal
❖+/- fractura osului alveolar
❖se recomandă incidența ocluzală,

periapicală sau laterală (pentru a evidenția


relația dintelui intruzat cu fosele nazale).
Examen Rx în intruzia la DT

• Când rădăcina este deplasată spre V


– Incisivul intrudat apare mai scurt și
mai opac decât omologul
– Zona apicală este vizibilă

• Când rădăcina este deplasată spre P


– rădăcina apare alungită
– zona apicală nu este vizibilă

Andreasen&Andreasen, 2007
Diagnostic diferențial

• Intruzia parțială
 Dinte în erupție
• Percuție: - dintele în erupție are sunet mat
- dintele intruzat are sunet ascuțit, metalic
• Intruzia totală
 Avulsia
 Fractura radiculară cu fragment coronar pierdut
• Anamneză
• Examen Rx din incidență ocluzală
• Aducerea dintelui avulsionat/fragmentului dentar
desprins
Complicații

• Necroza pulpară
• Resorbția inflamatorie
Tratament
Tratamentul intruziei la DT

• Curățarea, dezinfectarea și sutura plăgilor părților moi


• RID

Expectativă – Extracție
SAU
erupția spontană

• Control clinic + Rx – 1,2 6, 12 luni și apoi anual timp de 5 ani


Expectativa

• Indicații:
 DT cu coroana intrudată < ½ din înălțime
 Când rădăcina este deplasată spre V

• Erupția spontană – 2-3 săpt – 3-6 luni

• Prognostic bun: DT imaturi

• Tratament endodontic – dacă apar semne de necroză /


gangrenă și copilul este cooperant
Extracția

• Indicații:
 Coroana DT este intrudată > de ½ din înălțimea ei
 Pe Rx retroalv: rădăcina dintelui intrudat apare
mai lungă decât a dintelui omolog (interferă cu DP
de înlocuire)
 Dacă au apărut complicații pulpare și copilul nu
acceptă tratamentul endodontic
Tratamentul intruziei la DP maturi (1)

• Expectativă – repoziționarea spontană


– indicată când intruzia este < 3 mm (IADT)
– eficientă pentru copii și adolescenți (≤17 ani), mai puțin eficientă la
tineri și adulți
 Dacă timp de 1 lună nu apar mișcări de erupție spontană a
dintelui, se face repoziționarea ortodontică (înainte de a se
instala anchiloza dento-alveolară)
• Dacă dintele este intrudat între 3-7 mm, se face repoziționare
chirurgicală sau ortodontică (IADT).
• Dacă dintele este intrudat >1/2 din lungimea coroanei (> 7mm)
- repoziționarea chirurgicală
Tratamentul intruziei la DP maturi (2)

• Repoziționarea ortodontică sau chirugicală este urmată de


imobilizare elastică timp de 2-4 săptămâni

• Tratamentul endodontic
– trebuie inițiat la 2-3 săptămâni după repoziționarea
dintelui, pentru a preveni resorbția radiculară
– obturație de canal temporară cu Ca(OH)2

• Control clinic + Rx – la 1, 2, 6, 12 luni și apoi anual timp de 5 ani


Tratamentul intruziei la DP imaturi

• Expectativă – erupția spontană – metoda de elecție la DPI


Dacă după 1 lună de expectativă nu apare erupția spontană -
repoziționarea ortodontică
• In intruziile mai mari de 7 mm - repoziționare chirugicală sau
ortodontică (IADT)

• Repoziționarea ortodontică sau chirugicală este urmată de imobilizare


elastică timp de 4 săptămâni
• Tratament endodontic – doar la nevoie.

• Control clinic + Rx – la 1, 2, 6 și 12 luni si apoi până la închiderea apexului


Băiat, 6 ani, 21 – în erupție, DPI, intruzie
Trat: expectativă – repoziționare spontană

a – aspect clinic la
prezentare
b – Rx la prezentare
c – control la 6 săptămâni

Backland & Andreasen, 2004


Luxația extruzivă (extruzia)
Extruzia

• Definiție: traumatism al structurilor de suport dentare cu


deplasare în direcție axială spre în afara alveolei.
• formă gravă de luxație
 Deteriorarea importantă a ligamentelor periodontale – pot
fi secționate parțial sau total
 Lezarea pachetului vasculo-nervos apical

 Osul alveolar nu este afectat.

Andreasen & Andreasen, 2007


Frecvența

• DP - 0.3 - 1.9% dintre traumatisme


Anamneză

• Dureri la atingere și spontane


• Masticația nu este posibilă

Picinnini si col., 2017


Inspecție

• Deplasarea dintelui în sens axial cu ieșirea sa parțială din


alveolă
 Coroana clinică este mai lungă decât coroana dintelui vecin

• Deplasarea axială se poate asocia cu deplasare spre V sau spre


oral

• Sângerare gingivală

Andreasen & Andreasen, 2007


Palpare

• Mobilitate anormal de mare


Percuție

• sensibilitate
Test de vitalitate

• Extruzia ușoară – pozitiv


• Extruzia severă - negativ
Rx

• Rx periapicală - creșterea spațiului periodontal


• Rx ocluzală – se recomandă pentru:
– evaluarea dimensiunii deplasării
– a exclude existența fracturii radiculare.

Andreasen & Andreasen, 2007


Dg. diferențial

• Fractura radiculară cu deplasare


– Coroană clinică alungită și mobilă
Tratament
Tratamentul extruziei la DT

• Factori:
– Amplitudinea deplasării
– Gradul mobilității
– Gradul formării radiculare
– Capacitatea de cooperare a copilului

Repoziționare Repoziționare Extracție


spontană prin presiune
digitală
Repoziționare spontană

• Indicații:
– DT imaturi
– Deplasare mică (< 2-3 mm)
– Copii mici, necooperanți

• + RID
Repoziționare prin presiune digitală

• Indicații:
– Copil cooperant
– Deplasare și mobilitate mici.

• Contenție:
– De obicei, contenție naturală (dinți antagoniști,
buze)
– Sau imobilizare elastică 10-14 zile
Extracția

• Indicații:
– Extruzie severă:
• deplasare mare
• mobilitate mare
• dintele interferă cu ocluzia
– Copil necooperant
– Dinte aproape de perioada de exfoliere.
Tratamentul extruziei la DP maturi și imaturi

• Repoziționare blândă prin presiune digitală pe


muchia incizală (+/- anestezie)
• Imobilizare elastică 2-3 săptămâni
• RID
• Controale clinice și Rx la 1,2 6, 12 luni si anual încă 5
ani
• Dacă apare necroza – trat. endo
Bibliografie

• Răducanu AM – Pedodonție. Indrumar practic. Ed. a IV-a. Editura Bren,


2018: 213-248.
• Luca R – Pedodonție. Vol. 3. Editura Cerma, 2013: 5-61.
• DiAngelis AJ, Andreasen JO, Ebeleseder KA. Guidelines for the Management
of Traumatic Dental Injuries: 1. Fractures andLuxations of Permanent Teeth.
Dent Traumatol 2012; 28: 2-12.
• Mituro TH, Machibya FM, Kahabuka FK (2017) Orthodontic Management of
an Intruded Immature Permanent Incisor Following Re-Eruption Stagnation
- Literature Review and Case Report. J Dent Treat Oral Care 1(1): 101
• Elbay US, Elbay M si col. Management of an Intruded Tooth and Adjacent
Tooth Showing External Resorption as a Late Complication of Dental Injury:
Three-Year Follow-Up. Case Report Dentistry. Volume 2015 |Article ID
741687 | 6 pages | https://doi.org/10.1155/2015/741687
Fracturile corono-radiculare

Lucrări practice anul V


Fractura corono-radiculară (FCR)
Definiție

• Traumatism dentar care interesează:


– Smalțul

– Dentina
– Cementul
FCR nepenetrantă
– Cu/fără expunerea pulpei
FCR penetrantă
FCR

Fragment
radicular
(apical)

Fragment
coronar
Clasificare

• FCR nepenetrantă • FCR penetrantă


Clasificare

• În funcție de numărul liniilor de fractură:


– Unice
– Multiple.
Cauze

• FCR sunt de obicei datorate unui impact orizontal


Frecvență

• FCR sunt cel mai rar întâlnite traumatisme


– 2-2,5% - la dinții temporari din totalul
– 0,5-5% - la dinții permanenți traumatismelor
Diagnostic pozitiv
Anamneza

• Dureri provocate de agenți fizici și chimici


• Dureri la masticație (datorită mobilității
fragmentului coronar)
• Uneori: dureri spontane în cazul inflamației
pulpare.
Inspecție

• Fractură care se observă la nivel coronar si se extinde


sub marginea gingivală
Palpare

• Fragmentul coronar este mobil


Percuție

• Sensibilitate
Teste de vitalitate

• De obicei pozitive
Examen Rx

• Rx periapicală – nu se observă de obicei extensia


apicală a fracturii
• Rx ocluzale si excentrice – recomandate pentru
detectarea liniilor de fractură.
Tratamentul FCR

• Depinde de următorii factori:


 Gravitatea FCR
 Dentiție
 Apex închis/deschis
 Nivelul fracturii
 Gradul de cooperare cu pacientul
Tratamentul FCR la dinții temporari
FCR nepenetrante la DT

• FCR mică:
– Îndepărtarea fragmentului coronar mobil
– Restaurarea fragmentului radicular
• FCR oblice foarte profunde Extracție
• FCR verticale
• RID:
– Dietă moale 10-14 zile
– Igienă bună
– Aplicații cu CHX0,12% 2 ori/zi, 1 săpt
• Control clinic și Rx – la 1, 3, 6 și 12 luni
FCR penetrante la DT

• Extracția dintelui – pt a preveni afectarea germenului dintelui


succesor
– Fragmentul apical poate fi lăsat pe loc și se va resorbi spontan, dacă
extracția sa este dificil de efectuat
• RID
• Control clinic: la 3-4 săptămâni.
Tratamentul FCR la dinții permanenți maturi
FCR nepenetrante la DP maturi

• Trat de urgență: solidarizarea fragmentului coronar


mobil de dinții vecini printr-o șină de compozit

• Trat definitiv: 5 opțiuni de tratament în funcție de


profunzimea liniei de fractură
1. FCR superficiale
(care nu ajung la osul alveolar)
• Îndepărtarea fragmentului coronar
 anestezie locală prin infiltrație
 îndepărtarea fragmentului coronar cu un clește cu fălci
apropiate
 atașarea gingiei pe dentina radiculară expusă subgingival (+/-
sutura plăgilor gingivale)
 protejarea dentinei coronare expuse cu Ca(OH)2 /CIS
 restaurare definitivă cu compozit/reatașare fragment coronar
• Se poate face în aceeași ședință sau după câteva zile
• Se poate folosi drept conformator o coroană de celuloid adaptată
pe dinte
2. FCR supraosoase
(ajung la osul alveolar, dar nu îl depășesc)
• Îndepărtarea fragmentului coronar și gingivectomie
– Anestezie locală prin infiltrație

– Îndepărtarea fragmentului coronar


– Gingivectomie (uneori osteotomie și osteoplastie)
• excizia gingiei care acoperă linia de fractură cu un bisturiu mic

– Restaurare definitivă cu compozit fără pivot intraradicular


– Tratamentul endodontic de obicei nu este necesar
3. FCR care depășesc nivelul osului alveolar

• Îndepărtarea fragmentului coronar și extruzia ortodontică a


fragmentului apical
– Anestezie locală prin infiltrație
– Îndepărtarea fragmentului coronar
– Refacerea gingivală a dintelui cu CIS pt a preveni proliferarea gingivală
– Imobilizarea dintelui de dinții vecini:
• Adaptare arc de sârmă de Wipla 0,7 mm pe 2-3 dinți vecini de o parte și de
alta a dintelui traumatizat
• Demineralizarea dinților
• Fixarea arcului de sârmă
• Fixarea bracket-ului pe dinte și aplicarea gumei de tracțiune
– Control clinic și Rx la 2, 4, 6, 8 săptămâni - linia de fractură ajunge supragingival
– Tratament endodontic și obturație de canal la primul semn de necroza gangrenă
– Restaurare definitivă cu compozit cu/fără pivot intraradicular
4. FCR care depășesc nivelul osului alveolar

• Îndepărtarea fragmentului coronar, extruzia chirurgicală a


fragmentului apical
– Anestezie locală prin infiltrație

– Îndepărtarea fragmentului coronar


– Extracția și repoziționarea fragmentului apical cu cleștele
– Tratament endodontic și obturație de canal

– Imobilizare cu șină de compozit timp de 1 lună


– Restaurare coronară cu compozit și pivot intraradicular.
5. FCR foarte profunde
FCR cu traseu vertical

• Extracția dintelui
• Restaurarea arcadei cu o punte convențională
Dispensarizare

• Control clinic și radiologic:


– la 6 luni
– la 12 luni
– apoi anual încă 5 ani.
FCR penetrante la DP maturi

• Aceleași opțiuni ca la FCR nepenetrante


• Intotdeauna se face tratament endodontic
• Refacerea coronară se realizează cu compozit
cu/fără pivot intraradicular
• Controale clinice + Rx: 1, 3, 6, 12 luni.
Tratamentul FCR la dinții permanenți imaturi
FCR nepenetrante la DP imaturi

• Opțiuni de tratament:
– Îndepărtarea fragmentului coronar și protecția dentinei
supragingivale expuse cu Ca(OH)2/CIS și restaurare cu
compozit
– Îndepărtarea fragmentului coronar, gingivectomie (uneori
osteotomie și osteoplastie) și restaurare cu compozit
– Îndepărtarea fragmentului coronar și extruzia ortodontică
a fragmentului apical
– In cazul complicațiilor pulpare - terapie pulpară vitală, care
să asigure realizarea apexogenezei : coafaje, pulpotomie
parțială sau totală, pulpectomie parțială .
Dispensarizare

• Control clinic și radiologic:


– la 1 lună
– la 3 luni
– la 6 luni
– la 12 luni
– până la realizarea apexogenezei.
FCR penetrante la DP imaturi

• Aceleași ca la FCR nepenetrante la DP maturi


• Trat endodontic – să favorizeze apexogeneza:
– Pulpotomia parțială vitală
– Pulpotomia vitală
– Pulpectomia parțială vitală
• Controale clinice + Rx: 1, 3, 6, 12 luni/până la
realizarea apexogenezei.
Sinteză atitudine terapeutică
FCR la DT

• Îndepărtarea fragment coronar + restaurare fragment radicular


– FCR nepentrantă mică

• Extracție:
– FCR nepenetrante oblice foarte profunde
– FCR nepenetrante verticale
– FCR penetrante

• Fragmentul apical poate fi lăsat pe loc și se va


resorbi spontan, dacă extracția sa este dificil de
efectuat, pentru a evita afectarea mugurelui DP
Sinteză atitudine terapeutică
FCR nepenetrante la DP maturi
• Îndepărtarea fragmentului coronar + restaurare cu
compozit/reatașare fragment – FCR superficiale

• Îndepărtarea fragmentului coronar + gingivectomie +


restaurare cu compozit – FCR supraosoase
FCR care
• Îndepărtarea fragmentului coronar + depășesc
– extruzia ortodontică a fragmentului apical SAU nivelul
osului
– extruzia chirugicală a fragmentului apical alveolar

• Extracția dintelui – FCR foarte profunde sau verticale


Sinteză atitudine terapeutică
FCR penetrante la DP maturi

• Aceleași opțiuni ca la FCR nepenetrante + tratament


endodontic (întotdeauna)
• Refacerea coronară - cu compozit cu/fără pivot
intraradicular
Sinteză atitudine terapeutică
FCR nepenetrante la DP imaturi
– Îndepărtare fragment coronar + protecție dentină cu
Ca(OH)2/CIS + restaurare cu compozit – FCR superficiale

– Îndepărtare fragment coronar + gingivectomie + restaurare cu


compozit – FCR supraosoase

– Îndepărtare fragment coronar + extruzie ortodontică a


fragmentului apical – FCR care depășesc nivelul osului alveolar

– Complicațiilor pulpare - terapie pulpară vitală: coafaje,


pulpotomie parțială sau totală, pulpectomie parțială .
Sinteză atitudine terapeutică
FCR penetrante la DP imaturi

• Aceleași opțiuni ca la FCR nepenetrante la DP maturi +


• Trat endodontic – să favorizeze apexogeneza:
– Pulpotomia parțială vitală
– Pulpotomia vitală
– Pulpectomia parțială vitală
Bibliografie

• Răducanu A – Pedodonție. Indrumar practic, 2018


• diAngelis AJ, Andreasen JO, Ebeleseder KA. Guidelinesfor the
Management of Traumatic Dental Injuries: 1. Fractures and
Luxations of Permanent Teeth. Dent Traumatol 2012; 28: 2-12.
• FIDEL SR et al . Clinical management of a complicated crown-
root fracture: a case report. Braz. Dent. J., Ribeirão Preto ,
2011; 22(3): 258-262.
• Rajput A et al. Complicated Crown-Root Fracture Treated
Using Reattachment Procedure: A Single Visit Technique. Case
Rep Dent 2011: 401678
Vă mulțumesc!
Fractura radiculară
la dinții temporari
Fractura radiculară la dinții temporari

• Traumatism dentar al dinților temporari care apare


în urma unui incident traumatic
• Diagnosticul de certitudine se pune în urma
examenului radiologic.
Frecvență

• Există un vârf de frecvență la vârsta de 3-4 ani


• La dinții temporari fracturile radiculare sunt mai
puțin frecvente (sunt mai frecvente traumatismele
parodontale, datorită plasticității osului alveolar).

Mai rar Mai frecvent


Frecvență

• Fracturile radiculare reprezintă 1,4–3,8% din toate


tipurile de traumatisme la dinții temporari

• Fracturile radiculare au fost diagnosticate la 4,5%


dintre dinții temporari cu traumatisme.

Bonanto si col. - Horizontal root fracture with displacement in the primary dentition.Available from:
https://www.researchgate.net/publication/51019828_Horizontal_root_fracture_with_displacement_in_the_pri
mary_dentition
Localizare

• Cel mai frecvent în zona frontală maxilară


• În 80% din cazuri - ICS
Factori favorizanți

• Proalveolodonția superioară
Definiție

• Fractură care interesează:


– cementul
– dentina
– pulpa
Clasificare (1)

• În funcție de nivelul liniei de fractură:


– În 1/3 apicală Cele mai
frecvente
– În 1/3 medie
– În 1/3 coronară (cervicală)
Clasificare (2)

• In funcție de traseul
liniei de fractură:
– orizontală
– oblică
Diagnostic pozitiv
Inspecție

• Fragmentul coronar poate fi uneori absent


• Fragmentul coronar poate fi uneori deplasat
• Fragmentul coronar poate fi modificat de culoare:

– roșietic
– gri

• Dacă fractura este în 1/3 cervicală – apare sângerare în


șanțul gingival
Palpare

• Fragmentul coronar
– poate avea mobilitate fiziologică
– Poate avea mobilitate crescută.

Percuție
• Apare sensibilitate
Simptome

• Durerea : +/-

• Imposibilitatea de a face ocluzia sau disconfort


când închide gura atunci când fragmentul coronar
este deplasat sau mobil.
Teste de vitalitate

• De obicei sunt negative (indică o afectare pulpară


tranzitorie/permanentă)
Examen radiologic

• Esențial în stabilirea diagnosticului


• Rx retroalveolară:
– Numărul liniilor de fractură (unică/multiple)
– Localizarea liniei de fractură (1/3 apicală, 1/3 medie, 1/3 cervicală)
– Traseul liniei de fractură (orizontală/oblică)
• Alte Rx (ocluzală, excentrică):
– Pentru fracturile din 1/3 apicală sau medie
– Pentru fracturile cu deplasare.
Diagnostic

FR fără mobilitate și fără deplasare

FR cu mobilitate, dar fără deplasare

FR cu mobilitate și cu deplasarea
fragmentelor
Dg. diferențial

• Avulsia sau intruzia completă – când fragmentul


coronar nu este vizibil clinic
• Luxație – când fragmentul coronar este deplasat
• Subluxație – când fragmentul coronar este mobil, dar
nu e deplasat
• Contuzie – dacă fragmentul coronar nu este nici
mobil, nici deplasat
Opțiuni de tratament
Varianta 1

• Dacă fragmentul coronar nu prezintă nici mobilitate, nici


deplasare:
– niciun tratament curativ
– doar RID:
• Dietă moale 10-14 zile

• Periaj cu periuță de dinți soft după fiecare masă


• Clătiri cu clorhexidină (1-2 ori/zi) – 14 zile
Varianta 1

• În cazul fracturilor în 1/3 apicală sau medie:

– se poate face tratament endodontic doar pe


fragmentul coronar
– obturație de canal cu pastă resorbabilă.
Varianta 2

• Dacă fragmentul coronar este mobil și deplasat:


– Extracția fragmentului mobil
– Menținerea fragmentului apical (se va resorbi
ulterior)
Dispensarizare

• Control clinic: la 1 săptămână


• Control clinic și radiologic:
– la 2-3 săptămâni
– 6-8 luni
– 1 an
Consecințe posibile

• La dintele temporar cu traumatism:


– Necroză/gangrenă:
• modificare de culoare a dintelui

• abces gingival sau vestibular


• mobilitate crescută.
Consecințe posibile
• La nivelul dintelui permanent succesor:
– Tulburări de erupție:
• Erupție întârziată
• Devierea axului de erupție
– Dacă fragmentul coronar este absent/ extras – micșorarea
spațiului:
• La maxilar:
– nu se reduce spațiul dacă sunt erupți caninii
– mai probabil când copilul are obicei vicios de sugere
a degetului
• La mandibulă: șanse mai mari de pierdere a spațiului
dacă dintele traumatizat nu este aproape de perioada
de exfoliere.
Bibliografie

• Răducanu AM - Pedodonție. Indrumar practic. Ed. a IV-a. Ed. Bren,


București 2018: 213-248
• MacLellan J – Managing Patients with Primary Incisors Root Fracture. J Can
Dent Assoc 2013; 79:d98.
• Bonanto si col. - Horizontal root fracture with displacement in the primary
dentition. Pediatric Dentistry 2009: 1-4. Available from:
https://www.researchgate.net/publication/51019828_Horizontal_root_fra
cture_with_displacement_in_the_primary_dentition

• Brudza-Zwiech și col. – Conservative management of root-fractured


primary incisor – case report. Nowa Stomatol 2018; 23(4): 153-158.
Mulțumesc pentru atenție!
Traumatisme
parodontale
Contuzia, subluxația, luxația laterală
Traumatisme parodontale
• Contuzia

• Subluxația

• Luxații parțiale:
• În plan orizontal – luxații laterale: vestibular/oral/mezial/distal
• În plan vertical: intruzie/extruzie

• Luxație totală - avulsie


Contuzia
• Traumatism la nivelul structurii de suport a dintelui

• Clinic:
• Lipsa de deplasare sau mobilitate anormală a dinţilor
• Reacţie marcată la percuţie axială și/sau transversală
• Dureros la masticație
• Fără sângerare a șanțului gingival

• Radiologic:
• Fără modificări radiologice
Contuzia
• Tratament:

• Nu este necesar tratament


• Monitorizarea stării pulpei dentare pentru cel puțin 1 an
• Dietă moale 7-10 zile
Contuzia

• Dispensarizare:

• Examinare clinică și radiologică în primele 4 săptămâni, apoi la 6-8 săptămâni


și la 1 an
• Apariția resorbției radiculare externe impune tratamentul endodontic
corespunzător stadiului de dezvoltare radiculară, cu folosirea hidroxidului de
calciu ca medicație intracanalară
Contuzia

• Evoluție favorabilă

• Dinte asimptomatic
• Test de vitalitate pozitiv (poate fi fals negativ în primele 3 luni)
• Continuarea dezvoltării radiculare
• Lamina dura intactă
Contuzia

• Evoluție nefavorabilă:

• Dinte simptomatic
• Test de vitalitate negativ (poate fi fals negativ în primele 3 luni)
• Oprirea dezvoltării radiculare
• Semne de parodontită apicală
• Tratament endodontic corespunzător stadiului dezvoltării radiculare și stării
pulpei dentare
Subluxația
• Traumatism al ligamentului dento-parodontal cu ruperea unor fibre

• Clinic:
• Dinte mobil fără modificarea poziției
• Sensibilitate la percuție transversală și/sau axială
• Dureros la masticație
• ± sângerare a șanțului gingival

• Test de vitalitate pozitiv


(poate fi fals negativ în primele 3 luni)

• Radiologic:
• Fără modificări radiologice
Subluxația
• Tratament:
• Dietă moale 7-10 zile
• În subluxațiile cu mobilitate mai mare – imobilizare elastică 1-2 săptămâni

• Dispensarizare
• control clinic și radiologic la îndepărtarea imobilizării
• control clinico-radiologic la 4/8 saptămâni, la 6 luni și la 1 an
Subluxația
• Evoluție favorabilă:

• Dinte asimptomatic
• Test de vitalitate pozitiv
• Continuare dezvoltării radiculare
• Lamina dura intactă
Subluxația

• Evoluție nefavorabilă:

• Dinte simptomatic
• Test de vitalitate negativ
• Resorbție inflamatorie externă
• Oprirea dezvoltării radiculare
• Semne de parodontită apicală
• Tratament endodontic corespunzător stadiului dezvoltării radiculare/stării
pulpei dentare
Luxația laterală la dinții temporari
• apar frecvent fiind favorizate de osul alveolar mai puțin dens

• afectează osul alveolar, ligamentele periodontale, gingia şi de cele mai


multe ori pulpa

• dintele este deplasat faţă de poziția sa inițială (coroana spre V/O/M/D)

• se asociază cu sângerări gingivale și leziuni ale părţilor moi →


antibioterapie pe cale generală
Luxația la dinții temporari
• Investigarea radiologică

A. Luxație palatinală: deplasarea apexului


spre vestibular (la distanță de dintele
permanent) + coroana spre palatinal –
imagine scurtată
B. Luxație vestibulară: deplasarea apexului
spre oral (spre dintele permanent) +
coroana spre vestibular – imagine
elongată
Luxația laterală la dinții temporari
Tratament:
• repoziţionarea precoce a dintelui cu indexul şi policele medicului
• de cele mai multe ori nu este necesară contenţia (imobilizarea) la DT
• dacă luxaţia este palatinală dinţii antagonişti vor menţine poziţia dintelui
• dacă luxaţia este spre vestibular buza va realiza contenţia
• imobilizarea (dacă este necesară) - perioadă scurtă de 2 săptămâni
• în luxațiile vestibulare, cu rădăcina dintelui deplasată spre oral,
putând interfera cu DP de înlocuire → extracția
Luxația laterală la dinții temporari
Complicații:
• ritmul resorbţiei radiculare este de obicei accelerat
• mortificarea pulpară → tratament endodontic cu obturaţie de canal cu
materiale resorbabile sau extracţie (în funcţie de vârsta, grad de cooperare)
• în cazul modificării de culoare spre galben maroniu (degenerescenţă calcară a
pulpei) nu este obligatoriu tratamentul endodontic ci numai expectativă
Luxația laterală la dinții permanenți
• Traumatism al ligamentului dento-parodontal cu ruperea fibrelor
ligamentului ± fractura procesului alveolar

• Clinic:
• Dinte deplasat (de obicei vestibular sau oral, dar poate fi și mezial/distal)
• Dinte imobil, fixat în os
• Modificări de ocluzie
• Sângerare
• Percuția: sunet metalic, de dinte anchilozat
Luxația laterală
• Test de vitalitate:
• poate fi negativ în primele 3 luni

• Radiologic:
• Lărgirea spațiului periodontal, mai ales în
expuneri excentrice/ocluzale
• Pe retroalveolară în incidența normală –
dintele pare mai scurt
Luxația laterală
• Tratament:
• Luxație laterală – dezangrenare din peretele alveolar + repoziționare +
imobilizare elastică 3-4 săptamâni
• Luxație laterală + fractură proces alveolar – dezangrenare din peretele
alveolar + repoziționare + imobilizare semielastică 4-8 săptămâni

• Monitorizare pulpară
• Tratament endodontic dacă pulpa devine necrotică
Luxația laterală
• Evoluție favorabilă:
• Dinte asimptomatic
• Aspect radiologic normal al spațiului periodontal
• Păstrarea înălțimii crestei osoase marginale la înălțimea de după repozitionare
• Test de vitalitate pozitiv (poate fi negativ în primele 3 luni)
• Continuarea dezvoltării radiculare la dinții imaturi
Luxația laterală

• Evoluție nefavorabilă:
• Evoluție clinică și radiologică de parodontită apicală
• Test de vitalitate negativ
• Resorbția crestei osoase marginale impune prelungirea imobilizării cu 3-4
săptămâni
• Resorbție radiculară inflamatorie externă
• Tratament endodontic corespunzător stadiului dezvoltării radiculare/stării pulpei
dentare
Sisteme de imobilizare

• Definiție: dispozitiv care sprijină și imobilizează dinții mobili,


favorizând vindecarea ligamentului dento-parodontal prin
regenerarea fibrelor parodontale sau prin formarea unui calus osos

• Poate fi: rigid/flexibil/intermediar → în funcție de numărul dinților


folosiți și diametrul atelei folosite
Cerințele unui sistem de imobilizare
• să fie ușor de confecționat/îndepărtat în cabinet
• să fie confortabil pt copil
• să nu traumatizeze dinții și părțile moi
• să favorizeze readucerea dintelui în poziția inițială și să îl fixeze pe toată perioada de
imobilizare
• să nu favorizeze apariția cariilor
• să fie ușor de igienizat
• să fie estetic
• să nu modifice ocluzia
• să permită efectuarea testelor de vitalitate și a tratamentelor endodontice
• în cazul dinților replantați, să permită o ușoară mobilitate pt a favoriza reorientarea
funcțională a fibrelor ligamentului periodontal.
Tipuri de imobilizări
Sârmă Wipla/titan/nylon de
pescuit + butoni de compozit

Kahler B, Hu J-Y, Marriot-Smith CS, Heithersay


GS. Splinting of teeth following trauma: a review
and a new splinting recommendation. Australian
Dental Journal 2016; 61:(1 Suppl) 59–73.
Bracketi + sârmă ortodontică
Tipuri de imobilizări

Atelă metalică + ligaturi de sârmă


Tipuri de imobilizare

Șină compozit

Panglică de fibră de sticlă


AVULSIA DINTILOR PERMANENTI

LUCRARI PRACTICE AN V
DEFINITIE

• Pierderea totală a dintelui din alveolă


• Ruperea tuturor fibrelor LPD
+
pachet vasculo-nervos apical

*Dental Trauma Guidelines,


2010
EPIDEMIOLOGIE

• Cel mai frecvent întâlnită la 7-9 ani – fibrele parodontale sunt vag structurate (*McDonald
and Avery, 2011)

• Prevalență: 0,5-16%

• Cel mai interesat dinte – Ic sup. (11, 21)

• Mai frecventă la DPI

• Raport B:F = 3:1

• Factori etiologici: accidente sportive, rutiere, agresiune umană, etc


TABLOU CLINIC
• Durere spontană și la atingere
SEMNE
SUBIECTIVE
• Sângerare din alveolă
• Ieșirea totală a dintelui din
alveola sa
• Aspect de plagă
postextracțională
INSPECTIE • Sângerare din alveolă / cheag
sangvin

• Traumatisme la nivelul dinților


vecini
• Plăgi ale părților moi

*Biagi R et al, 2019, Dent J -


CCBY
• Arată lipsa dintelui din alveolă, deci o
EXAMEN alveolă goală
RADIOLOGIC

POZA!!!
• Este util pentru -diag dif cu intruzia
totală
- a obs eventuala
fractură a pereților alveolari

* Dental Trauma Guidelines,


2010
TRATAMENT
SCOPUL TRATAMENTULUI

• Vindecarea fibrelor parodontale fără instalarea resorbției


radiculare (RR)

• Cel mai important factor:


menținerea fibrelor parodontale intacte și viabile pe
suprafața rădăcinii
PRIMUL AJUTOR

• Sfaturi pentru părinți, profesori, antrenori!


*Dental Trauma
Guidelines
2010
PRIMUL AJUTOR

• Păstrați-vă calmul!
• Calmați copilul!
• Nu îi dați copilului să bea sau să mănânce!
• Găsiți dintele și țineți-l de coroană. NU atingeți rădăcina!
• Spălați dintele 10 sec sub apă rece curgătoare
• Replantați dintele imediat! + ocluzie
• De urgență la medicul specialist!

SAU

• Dacă nu puteți replanta: stocați dintele în mediu umed


+
de urgență la medic!
IMPORTANT!

• Timpul este esențial! Prognostic bun: max 5-10 min + mediu


umed
- previne anchiloza / RREI/ RRES

• NU pierde timpul căutând un mediu de stocare! REPLANTEAZĂ DINTELE


IMEDIAT!

• Orice efort trebuie făcut pentru conservarea viabilității ligamentelor


parodontale!
MEDIUL DE STOCARE

Este important – previne uscarea ligamentelor


parodontale

HBBS (Hanks balanced salt solution)

Mediu de cultură tisular

Lapte - proaspăt și rece - în pungă de plastic


sau cutie

Salivă - în vestibulul pacientului / sub limbă


sau cutie

Ser fiziologic

Lichid lentile contact - rece

Apa ???

NU – mediu USCAT!
MEDIUL DE STOCARE

•HBSS = soluție de săruri anorganice +glucoză


- CaCl2, MgSO4, KCl, KH2PO4, NaHCO3, NaCl, Na2PO4
- are ph=7,4 – fiziologic
- are osmolaritate 290
- menține celulele viabile – după 24 ore 71,3% din fibroblaste rămân viabile

• Lapte – osmolaritate fiziologică


- mult mai puține bacterii față de salivă
- repede de găsit – la magazinul din colț
- oferă bună protecție fibrelor parodontale pentru 6 ore – vindecarea este la fel de bună ca la
replantarea imediată
(*Blomlof L et al, J Dent Res 1983)

•Saliva / SF- oferă bună protecție pentru 2 ore (după stocare 6 ore în salivă – apare resorbție externă întinsă
și rapidă)
(*Andreasen et al, Int J Oral Surg, 1981)

•H2O – cea mai puțin indicată – este hipotonică – determină inflamație ± liză celulară
(*Samra, 2014 JDHODT)
TIMPUL EXTRAORAL

• Rata de succes în timp (mediu umed):

- mai puțin de 15 min – 90%

- 30 min – 50%

- 60 min – mai puțin de 10%

*Samra,2014 JDHODT
IMPORTANT IN AVULSIA DP

• SĂ TII DINTELE DE COROANĂ!

• SĂ NU ATINGI RĂDĂCINA CHIAR DACĂ ARE CORPI STRĂINI! – SE PUNE 10sec SUB
JET DE
APĂ
CURGĂTOARE

• SĂ REPLANTEZI DINTELE PE LOC și urgent la medic pentru imobilizare!


SAU
• SĂ STOCHEZI DINTELE ÎN MEDIU UMED + URGENT LA MEDIC!
OPTIUNI DE TRATAMENT ÎN CABINET

• Dinte replantat sau nu înainte de prezentarea în cabinet

• Mediul de stocare a dintelui în afara cavității bucale: umed /


uscat

• Timpul cât dintele a stat extraoral: mai puțin / mai mult de 60


min

• Gradul de maturitate radiculară


D P M AT U R AV U L S I O N AT C A R E A F O S T R E P L A N TAT A N T E R I O R
P R E Z E N TA R I I
I N T R- U N C A B I N E T D E S P E C I A L I TAT E

• Pregătire intrumentar + tratament comportamental


• Anestezie prin infiltrație
• Antiseptizare câmp – irigații SF + dezinfectare dinte cu H2O2/CHX 0,12% (pe buletă)
• Verificare clinică și Rx a poziției dintelui replantat
• Imobilizare elastică - 7-14 zile
• Sutura plăgilor de părți moi
• Prescriere de AB și AINS pe cale generală, la nevoie

• Regim igieno-dietetic – dietă moale 14 zile, periaj cu periuță moale, clătiri CHX 0,12%
• Tratament endodontic – la 1-2 săpt. de la imobilizare: pulpectomie non-vitală, sterilizare
canal cu pastă cu antibiotic (Ledermix=tetraciclină+dexametazonă), obt canal cu HC
pentru 2 săpt.-6 luni (astfel, se previne instalarea resorbției radiculare); apoi, obt de canal
definitivă, neresorbabilă.
• Monitorizare – depistare precoce complicații *Leith R. et al, J Irish Dent
Assoc, 2017
DP MATUR AVU LSI ONAT CARE A STAT EXTRAORAL
MAI PUȚI N DE 6 0 DE MI NUTE IN MEDI U U MED

• Preg instrumentar + tratament comportamental


• Anestezie locală prin infiltrație
• Pregătirea rădăcinii pentru replantare: rădăcina se ține de coroană, se irigă cu SF / HBSS,
+ se ține în sol. NaF 2,4% 20 min.
• Pregătirea alveolei pentru replantare: irigare cu SF (se îndepărtează eventualul cheag/corpi
străini), inspecție pereți alveolari ± umplere cu EMDOGAIN ( matrice proteică de smalț,
hidrofobă – inițiază formarea unui ligament parodontal nou pe baza celulelor vii din alveolă = se
previne/ întârzie resorbția radiculară)
• Replantare imediată – prin presiune digitală pe marginea incizală a dintelui
• Verificare Rx a poziției dintelui
• Imobilizare elastică 7-14 zile sârmă 0,4 mm+1dinte de o parte și de alta a dintelui interesat –
previne anchiloza D-A / RREI
• Prescriere AB și AINS pe cale generală
• Regim igieno-dietetic
• Tratament endodontic – la 1 săpt de la imobilizare: pulpectomie, pastă cu AB intracanalar,
obt canal prov HC mai mult de 6 luni (se schimbă la 3-4 luni) – se previne/ întârzie RRE
Dinte
imersat în
sol. NaF
2,4%

Irigare Umplere alveolă


alveolă cu cu
SF Emdogain
Manipulare de coroană
Irigare dinte cu SF *Gomez et al, 2014, Odontol
Pediatr
*Muhamed et al 2014, RRJDS -
CCBY

*Xavier CB et al,
2015, Eur J Gren
Dent - CCBY
Replantare Verificare Rx Imobilizare elastică
D P M AT U R C A R E A S TAT E X T R A O RA L M A I M U LT D E 6 0 M I N Î N
M E D I U U S C AT

Aceleasi etape ca la cazul anterior

DOAR CĂ

pierderea totală a viabilității fb parodontale

frecvența și gravitatea complicațiilor este mult mai mare!

De aceea, unii autori au introdus o modificare la preg rădăcinii:

• Preg rădăcinii: se ține dintele de coroană + irigare rădăcină cu SF/HBSS +


+ imersie dinte în acid citric 3% 3min (se îndepărtează neinvaziv fb parodontale neviabile care ar
fi determinat instalarea rapidă a RREI)
+ imersie în sol.NaF 2,4% 20min
(*AAPD 2008)
D P I M AT U R AV U L S I O N AT C A R E A S TAT E X T RA O RA L M A I P U T I N D E 6 0 M I N

• Preg instr + trat comportamental


• Anestezie locală prin infiltrație
•Pregătirea rădăcinii pentru replantare: se ține dintele de coroană + irigare rădăcină cu SF + umezire cu sol NaF2,4% 20min
+ stocare dinte în sol. Doxiciclină 0,005% (1mg+20mlSF) 5 min
- crește substanțial șansa de revascularizare a pulpei + scade microorg din pulpă
• Pregătirea alveolei pentru replantare: irigare alveolă cu SF (se îndepărtează eventualul cheag sangvin/corpi străini) ±
umplere cu Emdogain
• Replantare imediată – favorizează revascularizația pulpară
• Sutură plăgi gingivale
• Imobilizare elastică - 7-14 zile
• Prescriere de AB și AINS pe cale gen: AB=Penicilină / Amoxicilină / Doxiciclină la adolescenți – AB previn instalarea unei infecții
și a RRE în prima săpt după replantare – tetraciclina are mai bune prop antiresorbție și antiinflamatorii decât amoxiciclina
(*SAE-LIM et al, 1998, Endod Dent Traumatol)

• Trat endo – contraindicat inițial – există posibilitatea de revascularizare spontană


- se monitorizează dintele 3-4 săpt pentru a observa apariția complicațiilor (necroză)
- necroză – trat endo = apexificare cu HC/MTA – se evită / întârzie RRE Inflamatorie
• RID

•Monitorizare – lungă în timp Dinte imersat în sol Doxiciclină


0,005%
D I N T E P E R M A N E N T I M AT U R AV U L S I O N AT C A R E A S TAT E X T R A O R A L M A I M U LT D E 6 0
M I N + M E D I U U S C AT

• Replantarea trebuie privită circumspect din cauza prognosticului nefavorabil: fb


parod sunt neviabile

• Replantăm dintele + imobilizare elastică 7-14 zile – etapele sunt cele de la DP matur
avlsionat care a stat extraoral mai mult de 60 min în mediu uscat

• AB și AINS pe cale generală

• Trat endo: - monitorizare inițială 6-8 săpt. (nu doar 3-4 săpt)
- dacă apar complicații pulpare (necroză/gangrenă simplă sau complicată/
creșterea mobilității se instituie trat endo pentru apexificare HC/MTA

+
se ia în considerare și o eventuală extracție a dintelui replantat!?
• Monitorizare finală : 3, 6 luni, 1 an și din an în an până la 5 ani
TRAT ENDO - PRECIZARI

• Interzis la DP imaturi replantați


- crește posibilitatea de revascularizare pulpară
spontană
- se face trat endo doar la instalarea complicațiilor:
necroză / RR
- obt prov HC

• Se recomandă la DP maturi replantați


- la 1-2 săpt. după replantare + obt canal prov cu HC mai
mult de 6 luni
- previne instalarea complicațiilor: necroză/RR
STAREA PARODONTIULUI - PR E C I Z AR I

• Celule viabile mai mult / egal 90% - replantare imediată / după max 5-10 min

• Celulele sunt viabile, dar pot fi parțial compromise - stocare în mediul umed (HBSS,
lapte, SF, salivă)
+
mai puțin 60 min până la replantare

• Celule neviabile (toate fibrele sunt non-vitale) – mai mult de 60min până la
replantare+mediu uscat

*Treatment guidelines for avulsed permanent teeth


(Andersson et al 2012)
PROGNOSTIC

Influențat de:
• Gravitatea traumatismului (asocierea cu fractura de os alveolar scade progn)

• Timpul scurs de la traumatism la inițierea trat - replantarea directă la mai puțin de


5-10 min replantare de către specialist în cel mai scurt timp
prog BUN!
• Mediul de stocare (umed – prognostic bun)
- stocare în mediu umed + replantare la mai puțin de 30 min – progn BUN!

• Manevrare coronară a dintelui

• Dinții cu apex deschis au progn mai bun decât cei cu apex închis

• RR apare când organismul începe să respingă structura dentară proprie


• Este obligatorie monitorizarea pe termen lung
C O M P L I C AT I I

-Necroză pulpară
Anchiloză și necroză
-Resorbție radiculară externă
•de înlocuire (anchiloza dento- *Walia T et al 2019, J Ind Soc Ped Prev -
CCBY
alveolara) -cea mai
frecventă (48%)
• inflamatorie
• de suprafață

-Obliterarea canalului radicular

Andreasen JO et al Replantotion of teeth II. Histological study of 22 Obliterarea CR


replanted anterior teeth in humans. Acta Odontol Scand 1966, 24:
*Shapira J et al, 2015, J Paed Dent
287-306
R E S O R B T I A RA D I C U L A R Ă E XT E R N Ă

• RRE de suprafață – în special doar în cement, în cavități superficiale


- completă vindecare a fibrelor parodontale (fără
inflamație)
-autolimitantă

RRE inflamatorie – resorbție cement+dentină


- reacție inflamatorie în ligam parodontale

RRE de înlocuire – unire directă a rădăcinii cu osul alveolar


- resorbția rădăcinii + înlocuire cu os alveolar
- este rezultatul direct al pierderii vitalității fb
parodontale
ASPECT RX RR EXTERNĂ

21 RRE inflamatorie
*Sharifi R et al, 2014, Dent Hypotheses -
CCBY
11, 21 - RRE de înlocuire a rădăcinilor în totalitate
21- RRE de înlocuire - Rx la 7 ani de la replantarea post avulsie a 11+21
- Replantarea 11 și 21 maturi a avut loc la 40 min de la
traum cu 5 min initiale în mediu uscat și apoi
în mediu umed
ANCHILOZA DENTO -ALVEOLARA
• In cazul anchilozei dento-alveolare – complicație frecventă a replantării - apar:
-Infrapoziția dintelui
-Sunet metalic la percuția în ax
-Dispariția spațiului periodontal
-Înlocuirea rădăcinii cu os alveolar
-În timp osul alveolar nu se mai dezvoltă, iar dinții vecini migrează

Consecințe negative protetice și chirurgicale

+
Extracție dificil de realizat - pierdere mare de os alveolar

*Walia T et al 2019, J Ind Soc Ped Prev


Decoronarea - CCBY
DECORONAREA

• este o soluție atunci când infraocluzia este mai mare de 1-1,5mm

• procedeu chirurgical aplicat DP anchilozați prin care se îndepărtează


coroana dintelui și obturația de canal, iar rădăcina rămâne pe loc
acoperită de un lambou de mucoasă. Va fi în continuare înlocuită
de os alveolar.

• se păstrează lățimea și înălțimea osului alveolar pentru viitorul implant (la


finalizarea creșterii).

• spațiul gol de pe arcadă necesită un MS dpdv fizionomic și fonetic.


*Malmgren B 1984 Scand J Dent
Res
AVULSIA DT

•Tablou clinic similar cu DP

• Tratament: Rx, RID 7-10 zile


- NU se replantează! – se previne lezarea mug DP
- RR a DT replantat ar fi f. rapidă
- imobilizarea DT este dificil de realizat
- MS – pentru fizionomie / fonație / prevenire interpunere părți moi
- spatiul se menține pe zona frontală și fără MS dacă sunt erupți
caninii temporari

• Monitorizare erupție DP de înlocuire


GRĂDINIȚE

SCOLI

LOCURI DE JOACĂ

PARCURI

SĂLI DE SPORT

*Dental Trauma Guidelines


BIBLIOGRAFIE
• Răducanu Anca – Îndrumar de lucrări practice
• Samra FMA – Dentoalveolar injuries classification- management- biological consequences. J Dent Health Oral Disord Ther, 2014,
1(4):106-111.
• Leith R. et al – Tips for splinting traumatized teeth. J Irish Dent Assoc, 2017, 63(5):260-262.
• Biagi R et al – Survival of a maxillary incisor in an adolescent male 16 years after its delayed replantation. Dent J 2019, 7(4),
101: https//doi.org/10.3390/dj7040101
• Singh M et al – External replacement resorption in an avulsed reimplanted permanent incisors. Case report 2013, 5(1):27-30.
• Xavier CB et al- Multidisciplinary approach in the immediate replantation of a maxillary central incisor – a six and a half year
follow-up. European Journal of General Dentistry 2015, 4(3): 155-160.
• Andreasen JO et al- Replantation of teeth II. Histological study of 22 replanted anterior teeth in humans. Acta Odontol Scand,
1966, 24: 287-306.
• Andreasen JO et al – Effect of extra-alveolar period and storage media upon periodontal and pulpal healing after replantation of
mature permanent incisors in monkeys. Int J Oral Surg, 1981, 10: 43-53.
• Blomlof L et al – Storage of experimentally avulsed teeth in milk prior to replantation. J Dent Res 1983, 62: 912-916.
• Sae Lim V et al- The effect of systemic tetracycline on resorption of dried replanted dog s teeth. Endod Dent Traumatol 1998, 14:
127-132.
• Shafiri R et al – Treatment of inflammatory root resorption using mineral trioxid aggregate: a case report. Dent Hypotheses
2014, 5(4):172-176.
• Shapira J et al – Holding the horses: pulpal healing after replantation of an immature permanent central incisors following
avulsion: a 3 years follow-up case study. J Paed Dent 2015, 3(1): 36-38.
• Walia T et al – Long-term management of an ankylosed young permanent incisor replanted within 2h of avulsion: a case report
with a 10-year follow-up. J Ind Soc Ped and Prev Dent 2019, 37(1): 99-106.
• Dental Trauma Guidelines – 2010
• Andersson L, Andreasen JO et al – Guidelines for management of traumatic dental injuries: 2 Avulsion of permanent
teeth.Treatment guidelines for avulsed permanent teeth. Dent Traumatol 2012, 28: 88-96.
BIBLIOGRAFIE

• Gomez Ponce C et al – Protocolo de actuacion y tratamiento adecuato de las complicaciones para el existo del
reimplante tras una avulsion dental. Caso clinico. Odontol Pediatr 2014, 22(3): 183-194.
• Muhamad AB et al – Replantation of avulsed permanent anterior teeth: a case report. RRJDS 2012, 2(4):43-52.
• McDonald RE, Avery DR – Dentistry for the child and adolescents 2011, 9th Edition: 403-442.
• McIntyre JD et al – Permanent tooth replantation following avulsion: using a decision tree to achieve the best
outcome. AAPD 2008. Pediatr Dent 2009, 31(2): 137-144.
• Malmgreb B – Surgical treatment of ankylosed and infrapositioned reimplanted incisors in adolescents. Scand J Dent
Res 1984, 92:391-399.
VA MULTUMESC!
ANOMALII DENTARE DE NUMAR
-ANODONTIA-

Lucrari practice an V
DEFINITIE

• Absența în totalitate sau a unui număr variabil de dinți

ca urmare a perturbării etapelor de inițiere și/sau proliferare


(formarea lamei dentare și/sau a mugurilor dentari).

• = anomalie de dezvoltare neevolutivă, cicatricială, stabilă


FORME CLINICE

• Anodonția totală = absența tuturor dinților

• Anodonția parțială = absența congenitală a unuia sau a mai


multor dinți din dentiția temporară și/sau permanentă (Mitchell
et al, 1999)

- poate fi: • anodonție redusă – lipsesc 1-2 dinți

• anodonție întinsă - hipodonție – lipsesc


1-2-5 dinți

- - oligodonție – lipsesc 6 sau mai mulți dinți

*Dali M et al 2012 J Interdiscipl Dent, Bala M et a 2011 J Oral


Maxillofac Pathol, More BC et al 2013 J Nat Sc Biol Med - CCBY
A N O D O N T I A T O TA L A

• = absența congenitală a tuturor dinților (temporari și permanenți)


- există și situații în care este afectată doar dentiția permanentă
- Se întâlnește rar
- Se asociază și cu alte perturbări în dezvoltarea organismului, de ex. displazia
ectodermală hipohidrotică

Anodonție totală – B 7 ani cu displazie ectodermală


hipohidrotică * Shashi B et al – 2012, Int J Clin Pediatr
Dent - CCBY
DISPLAZIA ECTODERMALĂ
HIPOHIDROTICĂ

• = afecțiune ereditară cu transmitere recesivă legată de sex – mai frecventă la bărbați


• Interesează toate structurile care derivă din ectoderm
• Aspect clinic cranio-facial caracteristic:
- frunte proeminentă
- șa nazală înfundată
- buze în protruzie
- păr blond, subțire, fără gene și spâncene
- tegumente uscate
- unghii formate imperfect sau absente
- sindactilie – în formele severe
- glande sebacee absente
- glande sudoripare absente sau reduse ca număr – capacitate scăzută de a tolera
temperaturi înalte
- anodonție totală sau oligodonție severă (nr. foarte mic de dinți prezenți, cu formă conică și
opalescenți)
B 8 ani istoric familial normal, sarcină normală, intoleranță la căldură,
înălțime și greutate mici

Aspect
endobucal

Displazia ectodermală
ereditară
Aspect clinic

Aspect Rx

Piele uscată și unghii *Bala M et al – 2011 J Oral Maxillofac Pathol CCBY


distrofice (subțiri și
Oligodonții severe în displazia ectodermală hipohidrotică –
aspecte clinice și Rx *More BC et al 2013, J Nat Sc Biol Med - CCBY
A N O D O N T I A PA R T I A L A

• = absența congenitală a unuia sau a mai multor dinți din dentiția temporară și /sau
permanentă
(Mitchell et al, 1999)

• Se întâlnește ca afecțiune izolată (non-sindromică) – anodonție redusă


sau
în cadrul unor boli severe (sindroame) – anodonție întinsă (oligodonție)
ETIOLOGIE ANODONTIE PARTIALĂ

• Reducerea filogenetică a nr de dinți – este afectat ultimul dinte din diferitele grupe dentare
( IL, PM2,M3)

•diferite sindroame - ex. displazia ectodermală ereditară


sindromul Down
sindromul Rieger
Incontinentia pigmenti
sindromul oro-facio-digital
displazia condroectodermală
sindromul Hurler

• Factori de mediu: - despicături LMP


- radiații ionizante
Anodonție parțială redusă- 12 Anodonții parțiale întinse în displazia ectodermală
și 22 hipohidrotică (dinții prezenți sunt conici)
non-sindromică
*More BC et al 2013, J Nat Sc Biol Med - CCBY
*Krumova V 2008 J IMAB
F 3 ani – Incontinentia pigmenti – anodonție parțială de 54, 62, 74, 75 și
a mai multor DP
*Kitakawa D et al 2009, J Med Care Rep - CCBY

*Balachandran R et al
2016
J Cleft Lip Palate
Craniofac Anom -
CCBY
B 12 ani - DLMP bilaterală + anodonție de 12 și
ANODONTIA PARTIALA IN DENTITIA TEMPORARA

• Prevalență redusă : 0,1-0,7%


• Nu există diferențe între sexe
• Afectează cu predilecție zona frontală: IL sup., IL inf., IC inf., Cinf.
• Frecvent este redusă, dar rar se întâlnesc și forme extinse: non-sindromice sau
sindromice
(ex. în displazia ectodermală
ereditară)
• S-a observat că există o corelație puternică între hipodonția DT și cea a DP
-ex: agenezia unui incisiv temporar este urmată adesea de absența succesorului
permanent.
Anodonție de 52 și 62 +
12 și 22

*Jana S et al 2016 Int J Or Health


Med Res
ANODONTIA PARTIALA IN DENTITIA PERMANENTA

• Prevalență mai mare decât cea a DT: 3,5-9,6%

• Lipsesc 1,2 sau mai mulți dinți permanenți de pe arcadă mult după termenul de erupție
- cu sau fără persistența DT
- cu sau fără menținerea spațiului pe arcadă
- simetrică – interesează dinți simetrici și omologi
- asimetrică – unilaterală – se însoțește de prezența unui dinte omolog nanic, cu formă conică (de
țăruș)(mai ales Ilsup)
- se poate asocia și cu anchiloza DT, hipoplazii de smalț, taurodonție.

• De regulă, sunt interesați ultimii dinți din fiecare grup dentar: IL sup, PM2, M3.
- frecvență: PM2 inf PM2 sup ILsup IC inf PM1 sup (Cameron și Widmer, 1997 – Luca)
- pot lipsi foarte rar și alți dinți: ICsup, C, PM1(Cameron și Widmer, 1997 – Luca
Anodonție de 25,35,45 cu persistența pe arcadă Anodonție bilaterală de PM2 inf cu persistența
a M2temp. M2temp.
*Dali M et al 2012 J Interdiscipl Dent + anod de IL sup bilaterală fără persistența
DT
*Al-Ani et al 2017 Bio Med Research Intern
Anodonție de 15,25,47 + 12 conic și nanic
*Marwah N et al 2015 J Oral Maxillofac Pathol - CCBY

Anodonție bilaterală de IL sup


*Krumova V 2008 J IMAB
Anodonție de 12 și 22 cu persistența pe arcadă a lui 52 +11 și
21 macrodonți

*Sharma A et al 2014 J Health Spec


Anodonție de 31 și 41 cu Anodonție de 31 și 41 cu
persistența pe arcadă a lui reducerea spațiului pe *Nagaveni NB et al
81 arcadă 2009 Arch Orofacial
Anodonție de 12 cu persistența pe arcadă a lui 52 + 22
nanic și conic
+ anodonție de 41,31, 34 = hipodonție de 4 dinți În ambele cazuri și bunicii, și
părinții prezentau hipodonție
de 1-2 dinți, dinți conici, dinți
cu taurodonție
Copiii - sănătoși, non-
sindromici

*Pirinen S et al 2001 J Med Gen -CCBY


Anodonție de 12, 22, 34, 35, 41, 31, 32 cu
persistența pe arcadă a 81, 71, 72, 74,75 =
Anodonție de 15, 34,35,45 cu persistența pe arcadă a DT cu reincluzie (anchiloză
dento-alveolară)

*Cleghorn BM 2012 Anomalies of Dental Hard Tissues


DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ANODONTII

• Pseudoanodonția (= incluzia dentară) – absența clinică a dinților de pe


arcadă datorită unor incluzii dentare sau erupției
întârziate
- mai frecvent la M3, Csup.
- cauze: obstacole ( dinte supranumerar, odontoame, înghesuiri)
anchiloza dentară
traseu anormal eruptiv
sindrom Down, disostoză cleido-craniană – erupție întârziată

• Anodonția falsă – absența clinică a DP de pe arcadă datorită exfolierii sau


îndepărtării germenului DP în formare odată cu extracția DT
predecesor.
Pseudoanodonție
Dinte temporar extras
F 18 ani cu hiperparatiroidism – 15,
împreună cu mugurele DP de
17,27,37,47 – incluși
înlocuire – Anodonție falsă
+ RR la mai mulți DP

*Chandar VV et al – 2015, J Ind Acad Oral Med Rad - *Adewumi AO – 2019 Pediatr Dent
CCBY
T R ATA M E N T

• Depinde de:
- forma clinică de agenezie
- tipul dentiției
- topografia dinților absenți
- tulburările funcționale determinate
- vârsta la care se depistează anomalia

• Principii generale de tratament la copil și adolescent:


- refacerea fizionomiei și a masticației
- închiderea spațiului prin tratament ortodontic
- menținerea DT pe arcadă
- tratament protetic
T R ATA M E N T

• Anodonții totale sau oligodonții:


- protezarea mobilizabilă este cea mai bună opțiune de tratament

- Vârsta de 2,6-3 ani este vârsta minimă când se poate realiza protezarea:
- se restabilesc funcțiile ADM
- se asigură condițiile pentru dezvoltarea cât mai aproape de fiziologic a acestuia
- beneficiu psihologic – permit integrarea optimă a micului pacient în anturajul celor de-o
vârstă cu el (Vinereanu, 2005)

- Conceperea și realizarea protezelor respectă principiile aplicate la pacientul adult


DAR
- Elaborarea planului și conducerea tratamentului trebuie să fie subordonate și adaptate
procesului de creștere care trebuie urmărit și stimulat. – protezări succesive + proteze
cu șurub pe linia mediană activat la 3 săpt + elemente ortodontice aplicate pe proteză
pentru inducerea și favorizarea unor deplasări dentare –
se pregătește câmpul protetic pentru protezarea finală de la finalul creșterii și dezvoltării
(Vinereanu, 2005)
Anodonție totală –
Anodonție totală – aspect
aspect Rx Aspect la finalul
clinic (B 8 ani)
tratamentului cu
proteze totale mobilizabile
*Bala M et al – 2011, J Oral Maxxillofac Pathol - CCBY
B 7 ani displazie ectodermală
hipohidrotică
Aspect
endobucal-
oligodonție
severă

Aspect Rx

Normă frontală și laterală -


pretratament

Aspect
endobucal
după
tratament –
cei 2 dinți
prezenți au
fost refăcuți
cu rășină
compozită +
*Caner Tumen E et al 2009, J Int Dent
Med Res CCBY 2 proteze
Normă frontală și laterală după mobilizabile
Tratament cu proteză
Oligodonție –sunt prezenți doar
parțială mobilizabilă cu
5 dinți (B 7 ani)
șuruburi pe linia mediană
+ croșete de sârmă

*Sfeir E et al 2017 Int J Clin Pediatr - CCBY


Oligodonție severă – doar 11 Coroane metalo-ceramice cu
și 21 prezenți ( B 8 ani) element culisant la nivelul
Miniimplanturi la nivelul 12 și liniei mediane
22

*Sfeir E et al 2017 Int J


Clin Pediatr - CCBY
Proteză parțială Aspect clinic după 17 luni –
mobilizabilă cu lucrările protetice urmează
TRATAMENT

Anodonții reduse / hipodonții:


• În dentiția temporară: - nu este necesar tratament

• În dentiția permanentă:
- când există DT: - păstrarea și remodelarea lui coronară
- extracție și MS până la lucrarea protetică finală
SAU
- extracție și deplasarea ortodontică a dinților vecini
- când nu există DT: - închiderea ortodontică a spațiului
- MS până la lucrarea protetică finală (Luca)

- Pentru a nu bloca creșterea, tratamentul prin punți al ageneziilor aflate de o parte și de alta a unei
suturi trebuie să se facă după încheierea activității osteogenetice suturale – mai ales la sutur
medio-palatină sau cu lucrări protetice cu elemente culisante la nivelul suturilor (Vinereanu
citat Luca).
Aspect ințial – clinic și Rx – anodonție
Tratament ortodontic
12 și 22
fix

Aspect clinic- MS Aspect clinic după tratamentul


final tratament *Krumova V 2008 J protetic fix cu punți metalo-
BIBLIOGRAFIE

• Tănase M – suport curs


• Dali M et al – Idiophatic non-sindromic tooth agenesis: a report of rare three. J Interdiscipl Dent, 2012, 2(3):190-194
• Bala M et al – Ectodermal dysplasia with true anodontia. J Oral Maxillofac Pathol, 2011, 15(2):244-6.
• More BC et al – Hereditary ectodermal dysplasia: a retrospective study. J Nat Sci Biol Med, 2013, 4(2): 445-450.
• Shashi B et al – Prosthetic Rehabilitation of a child suffering from hypohidrotic ectodermal dysplasia with complete anodontia. Int J Clin Pediatr
Dent 2012, 5(2):148-150.
• Krumova V et al – Hypodontia of the upper lateral incisors-a therapeutic approch and factors, wich have determined it (a clinical case). J IMAB
Annual Proceeding (Scientific Papers), 2008, book 2:55-57.
• Kitakawa D et al – Incontinentia pigmenti presenting as hypodontia in a 3-year-old girl: a case report. J Med Care Rep, 116 (2009),
https://doi.org/10.1186/1752-1947-3-116.
• Balachandran R et al – Orthodontic management of displaced premaxilla in Van der Woude syndrom. J Cleft Lip Palate Craniofac Anom, 2016,
3(1):42-45.
• Jana S et al – Congenitally missing lateral incisor in primary dentition. Int J Oral Health Med Res, 2016, 3(2): 29-31.
• Al –Ani AH et al – Hypodontia: an update on its etiology, classification and clinical management. Bio Med Res Int, 2017, art ID 9378325/
https://doi.org/10.1155/2017/9378325.
• Luca R. – Pedodonție, Ed. Cermaprint Buc, 2013, vol.3: 68-80.
• Vinereanu A – Conceperea și conducerea tratamentului protetic în dentiția temporară și mixtă. Ed Cermaprint, Buc, 2005:69-94.
• Marwah N et al – Single root primary first molar with non-syndromic hypodontia: a rare case report. J Oral Maxillofac Pathol 2015, 19(2): 268.
• Sharma A et al – Concomitent hypodontia and unsual dental anomalies in families. J Health Spec 2014, 2(2): 82-85.
• Nagaveni NB et al- Congenital bilateral agenesis of permanent mandibulat incisors: a case reports and literature review. Arch Orofac Sci, 2009,
4(2): 41-46.
• Pirinen S et al – Recessively inherited lower incisor hypodontia. J Med Genet, 2001, 38(8): 551-556.
• Clerghorn BM – Anomalies of Dental Hard Tissues Primary & Permanent dentitions, 2012: 5-8.
BIBLIOGRAFIE

• Chandar VV et al- Hyperparatiroidism and thalassemia trait in a patient with impacted teeth: a case report
revealing the importance of detailed history taking and investigations. J Ind Acad Oral Med&Radiol, 2015,
27(1):115-118.
• Adewuni AO – Oral Surgery in Children. Pediatric Dentistry, 6th ed, 2019: 399-409.
• Caner Tumen E et al – Direct composite resin application and prosthetic management in a patient with
hypohidrotic ectodermal dysplasia: a case report. J Int Dent and Med Res 2009, 2(1):19-23.
• Sfeir E et al- Evaluation of masticatory stimulation effect on the maxillary transversal growth in ectodermal
dysplasia children. Int J Pediatr Dent, 2017, 10(1):55-61.
VA MULTUMESC!
FRACTURI RADICULARE LA
DINTII PERMANENTI

Lucrări practice An V
DEFINITIE

• Traumatism dentar care intereseaza dentina, cementul si


pulpa
(Andreasen FM & Andreasen JO, 1994) Fragment radicular

Fragment coronar

*lassustandartsen.nl
EPIDEMIOLOGIE

• Prevalenta – 0,5-7%

• Etiologie – accidente de joaca, sportive, rutiere,


agresiuni umane

• Cel mai interesat dinte – Ic sup. (11, 21)

• Mai frecvent intalnite la DP cu apex inchis decat la


DP cu apex deschis
CLASIFICARE
DUPĂ LOCALIZAREA LINIEI DE FRACTURĂ

1/3 MEDIE
1/3 CERVICALĂ -cea mai
-rar intalnita- frecventă- 1/3 APICALĂ
*Samra FMA- J Dent Health Oral Disord Ther - rar întâlnită -
*Zahedpasha S. et al, Dent Res 2014 Licență CCBY
J 2012 *Baccouche et al, 2017, EC Dental
Licență CCBY Science
Licență CCBY
DUPĂ DIRECTIA SI NR LINIILOR
DE FRACTURĂ

• După direcție:
FR orizontale
mai frecvente
FR oblice
FR verticale

• După nr:
FR unice
FR multiple
DUPĂ DIRECTIA SI NR LINIILOR DE FRACTURĂ

FR unice, orizontale FR oblică FR


multiplă
*AAE, 2014,
CCBY
DUPĂ MOBILITATEA SI DEPLASAREA
FRAGMENTULUI CORONAR

• După deplasarea fragmentelor:


FR cu deplasare/ FR fără deplasare

• După prezența mobilității fragmentelor:


FR cu mobilitate/ FR fără mobilitate
DUPĂ MOBILITATEA SI DEPLASAREA
FRAGMENTULUI CORONAR

FR fără deplasare, fără FR cu deplasare și mobilitate


mobilitate
*Yavuz I. et al, 2017, Trends in Med Res, *Samra FMA- J Dent Health Oral Disord Ther
licenta CCBY 2014 Licență CCBY
FR CU DEPLASARE SI MOBILITATE

*Almaz et al, 2018, Intern Dent


Res
TABLOU CLINIC
• Fragmentul coronar poate fi deplasat:
extruzat / deplasat spre oral
• diag. dif. pe Rx cu extruzia /
INSPECTIA luxația

FR cu deplasare și
mobilitatte • Fragmentul coronar poate fi modificat
de culoare – roșietic/gri – afectare
pulpară

• Sângerare la MLG – în FR cervicale

• Relații ocluzale modificate


*Almaz et al, 2018, Intern Dent
Res
Licență CCBY-NC-SA
• Fragmentul coronar poate fi
PALPAREA mobil
• pozitivă (acuză
sensibilitate)
PERCUTIA IN AX
- inițial pot fi negative – afectare
pulpară
tranzitorie/permanentă

TESTE DE - se repetă periodic – monitorizare


VITALITATE vitalitate pulpară

- răspunsul negativ poate fi până la


3 luni; abia după 3 luni de răspuns
negativ se intervine endo
• Esențial în stabilirea
diagnosticului
• Rx – izometrică și ortoradială/
EXAMENUL
RADIOLOGIC ocluzală/ excentrică
– arată localizarea, nr, direcția
liniilor de fractură și gradul de
maturitate radiculară
• FR fără mobilitate, fără
deplasare
DIAGNOSTIC
• FR cu mobilitate, fără
deplasare

• FR cu mobilitate și cu
deplasare
• contuzia – FR fără deplasare, fără
mobilitate
DIAGNOSTIC
DIFERENTIAL
• subluxația – FR cu mobilitate, fără
deplasare

• extruzia – FR cu mobilitate și
deplasare
luxația
Opțiunile de tratament
variază în funcție de:

topografia liniei de fractură

prezența/absența
TRATAMENT deplasării

prezența/ absența
mobilității

stadiul de dezvoltare
apicală (DP imatur/matur)
TRATAMENT FR DP MATURI
nu se face niciun tratament, doar regim
-evitarea
masticaței pe
igieno-dietetic:
-alimente
-clătiri cu -periaj cu
CHX periuțe
zona moi
0,12% moi
respectivă
FR FARA
DEPLASARE SI
FARA
MOBILITATE în 50% din cazuri se vindecă spontan

- se monitorizează vitalitatea pulpară


periodic –
-se intervine endo la nevoie - pulpectomie
vitală/non-vitală până la linia de fractură sau
pe ambele fragm dacă este posibil
FR CU MOBILITATE, FARA DEPLASARE

- imobilizare elastică cu sârmă de wipla 0,4mm și butoni


compozit 4 săpt.

- regim igieno-dietetic

*Leith R. et al, J Irish Dent Assoc,


2017
F R C U M O B I L I TAT E S I
CU DEPLASARE

- repoziționare fragm cor - prin presiune digitală pe


marginea incizală sau mișcări VO/OV
-esențial pentru vindecare

- verificare Rx - pentru corectitudinea repoziționării


- sutura plăgilor gingivale

- imobilizare elastică 4 săpt. – deplasare și


mobilitate mici
SAU
- imobilizare semi-elastică 4 săpt. – deplasare și
mobilitate mai mari
• cu sârmă de wipla 0,5-0,7 mm și butoni de
compozit
- în funcție de localizarea fracturii și de gradul de
mobilitate se poate extinde la 6-12 săpt.

- regim igieno-dietetic *Leith R. et al, J Irish Dent Assoc,


2017
TEHNICA REPOZITIONARE SI IMOBILIZARE
FR

Pregătire instrumentar

Tratament comportamental

Antiseptizare câmp: spălare ser fiziologic +


dezinfectare H2O2/CHX 0,12%

Anestezie locală (opțional)

Repoziționare+ menținere manuală de către


asistentă

Sutura plăgilor gingivale (atenție la corpii străini)


TEHNICA DE IMOBILIZARE

• adaptare sârmă de wipla de 0,4 mm / 0,5-0,7 mm


cu cleștele crampon
sau
atelă titan
• izolare, toaletă și uscare dinți
• demineralizare dinți - în 1/3 medie cu H3PO4 37%
30sec.
*von Arx et al, 2001, Dent
• spălare acid Traum
Licență 4797870391634
• refacere izolare + uscare
• aplicare sârmă pe dinți și fixarea ei cu butoni de
compozit pe dinții din extremități + fotopolimerizare
• fixarea restului de dinți la sârmă cu butoni de
compozit
*Leith R. et al, J Irish Dent Assoc, 2017
• fotopolimerizare
licență CCBY
• finisare butoni, sa nu lezeze buza
*Cantore S et al, 2009, Cases Journal
licență CCBY
CONDITIILE UNEI IMOBILIZĂRI

• Să nu traumatizeze parodonțiul marginal


• Să permită o mobilitate fiziologică a dinților
• Să nu deterioreze relațiile de ocluzie
• Să permită accesul la camera pulpară
• Să fie acceptabilă estetic
• Să fie igienizată ușor
• Să se realizeze ușor
• Să se îndepărteze ușor
*Leith R. et al, J Irish Dent Assoc,
2017
licență CCBY
DUPĂ SUPRIMAREA IMOBILIZĂRII

• Se fac controale clinice și Rx la 2 săpt, 1, 2, 4, 6 luni, 1 an și din an în an până la 5 ani.

• Se evaluează mobilitatea dintelui, vitalitatea pulpară și alte eventuale complicații (resorbții


rad, obliterare canal radicular).

• Dacă se instalează necroza pulpară, de regulă aceasta apare doar în fragm cor.
• Fragm radic își păstrează vitalitatea pt ca este irigat din pachetul vasculo-nervos periapical
- în rare situații poate să apară necroză în ambele fragm.

• Decizia de trat endo se ia după 3 luni de urmărire: dacă testele de vitalitate sunt
negative,
iar pe radiografie apare radiotransparență la capetele liniei de fractură

• În fragm cor cu necroză se face pulpectomie non-vitala, sterilizare și


obturație de canal cu pastă neresorbabilă – până la linia de fractură radiculară /
pe ambele fragm când este posibil (FR fără deplasare)

*Demiriz L et al, 2016, Int J Appl Dent Sci, Licență


FR ÎN 1/3 APICALA- PRECIZĂRI

•Poate fi:
• fără mobilitate, fără deplasare - cel mai frecvent –
RID
• cu mobilitate ± deplasare - mai rar - imobilizare
elastică – 4 săpt
•De regulă, se păstrează vitalitatea în fragmentul
apical

•Dacă se pierde vitalitatea în fragmentul coronar se


face pulpectomie non-vitală + obturație de canal pastă
neresorbabilă

•Dacă se pierde vitalitatea în fragmentul apical –


îndepărtare chirurgicală

•Controale clinice și Rx la 1 lună, 2-4-6 luni, 1 an și din *Baccouche et al, 2017, EC Dental
an în an până la 5 ani Science
Licență CCBY
FR ÎN 1/3 CERVICALA

• repoziționare + imobilizare semi-elastică – 3- 4 luni –


sârmă
0,5-0,7mm
SAU

• îndepărtare fragm cor +


• Evidențiere porțiune cervicală a fragm radic prin
gingivectomie / tracțiune ortodontică
• Trat. endo pe fragm radicular
• Refacere protetică - ancorare cu RCR/pivot fibră sticlă +
coroană
T R A TA M E N T F R L A D P I M A T U R I

• Rar întâlnite, dar cu prognostic mult mai bun


decât cele ale DP cu apex închis
• Imaturitatea apicală oferă o garanție mai
mare a vindecării datorită aportului vascular
mai mare

• Opțiunile de tratament - aceleași cu ale DP


maturi
• În multe cazuri nu este necesar trat. *Almaz et al, 2018, Intern
endodontic Dent Res
Licență CCBY

• Dacă este necesar trat. endo


pe– fragm.
pulpectomie partiala vitala coronar
SAU
pulpectomie non-vitala apexogeneză/apexifi
*Demiriz et
care
al 2018,
PROGNOSTIC

• Cel mai bun prognostic - FR orizontale, în 1/3 medie, unice


– sunt condiții propice de vindecare

• FR la dinții cu apex deschis - prognostic mai bun FR la DP cu apex închis


– imaturitatea apicală oferă o garanție mai mare a vindecării datorită
aportului vascular mai mare;
-de aceea, de multe ori FR la DP imaturi nu necesită tratament endodontic

• Cel mai defavorabil prognostic – FR cervicale – infiltrație microbiană din MLG


Posibilități de vindecare

- cu tratament:

• calcificare – dentină + cement +


os

• țesut fibros

• țesut dur + țesut fibros

- Spontan - prin anchiloză

NU - țesut de granulație !
dbortho.co
m
COMPLICATII FR

1. Necroză pulpară – cel mai frecvent în fragm


cor.
- foarte rar în fragm apical

2. Resorbție radiculară

3. Obliterarea canalului radicular


SINTEZA ATITUDINE TERAPEUTICA FR DP

• FR fără mobilitate, fără deplasare – regim igieno-dietetic

• FR cu mobilitate mică, fără deplasare – imobilizare elastică 4 săpt. – 0,4 mm

• FR cu mobilitate + deplasare mai mici – repoziționare și imobilizare elastică 4 săpt. – 0,4 mm

• FR cu mobilitate + cu deplasare mai mari - repoziționare+imobilizare semi-elastică 4 săpt.


–0,5-0,7 mm
•cu posibilitatea de prelungire la 6-12 săpt.
• FR în 1/3 cervicală – repoziționare + imobilizare semi-elastică 3-4 luni – 0,5-0,7 mm

• FR +F proces alveolar – repoziționare + imobilizare semi-elastică 2 luni- 0,5-0,7 mm

• În funcție de gravitatea situației clinice se poate opta, uneori, pentru imobilizarea rigidă.
B I B L I O G RA F I E

• Răducanu Anca – Îndrumar de lucrări practice


• Baccouche FM et al – Use of mineral trioxid aggregate in the treatment of horizontal root fractures of
permanent teeth: cases report. EC Dental Science, 2017, 12(3):129-140.
• Samra FMA – Dentoalveolar injuries classification- management- biological consequences. J Dent Health
Oral Disord Ther, 2014, 1(4):106-111.
• Zahedpasha S. et al – Multidisciplinary management of subgingival crown –root fracture of an immature
permanent maxillary central incisor. Dent Res J, 2012, 9(3):357-360.
• Yavuz I et al – Root fracture of an immature permanent tooth with open apex: a case report. Trends in Med
Res, 2007, 2: 208-214.
• Almaz ME et al- A rare case of an immature incisor with horizontal root fracture traumatized at the time of
eruption. Intern Dent Res, 2018, 8(2):93-95.
• Leith R. et al – Tips for splinting traumatized teeth. J Irish Dent Assoc, 2017, 63(5):260-262.
• von Arx et al – Splinting of traumatized teeth with a new device: TTS (Titanium trauma splint). Dent Traum,
2001, 17: 180-184.
• Cantore S et al- Treatment of horizontal root fractures: a case report. Cases Journal 2, 8101 (2009).
https://doi.org/10.4076/1757-1626-2-8101.
• Demiriz L et al- Treatment of horizontal root fractures using MTA: 2 year follow-up. Int J Appl Dent Sci,
2016, 2(2):90-92.
• Kucukylimaz E et al- Treatments of Horizintal root fractures: Four cases report. Paed Dent, 2013, 1(1):19-
23.
• dbortho.com
• www.aae.org/colleagues.
VA MULTUMESC!
Creșterea numărului de dinți
(dinții supranumerari)
Definiție

• anomalie dentară de număr


• datorată perturbării procesului de proliferare
• cu formarea unui număr mai mare de muguri
dentari
• ceea ce duce la apariția unui număr mai mare de
dinți.
Terminologie

• Hiperdonție
• Poliodonție
• Dinți supranumerari
• Dinți suplimentari
• Dinți accesori
• Dinți adiționali
• Poligenezie dentară
• Hiperodontogenie
Etiopatogenie

• teoria atavică - întoarcerea la formulele dentare


asemănătoare cu cele ale primatelor
• teoria diviziunii mugurelui dentar
• teoria hiperactivității laminei dentare
• teoria celei de-a treia dentiții
• teoria mugurilor adamantini multipli
• teoria evaginării epiteliului adamantin
• teoria reactivării resturilor epiteliale

• Ereditatea – dinții supranumerari sunt mai frecvent la


pacienții ai căror rude au astfel de anomalii
Etiologie - factori genetici

• displazia cleido-craniană
• sindromul Gardner (polipoza intestinală)
• sindrom Down
• disostoza cranio-facială (sindrom Crouzon)
• angiomatoza Stuge Weber
• sindrom Ehlers-Danlos
Epidemiologia dinților supranumerari

• Frecvența dinților supranumerari este mai mare decât


frecvența hipodonțiilor
• Se întâlnesc la ambele dentiții, dar mai frecvent în dentiția
permanentă (raport 5/1)
• În dentiția permanentă – mai frecvent la sexul masculin
(raport 2/1)
• Mai frecvent la maxilar decât la mandibulă (raport 10/1)
• Mai frecvent la japonezi
Terminologie – în funcție de morfologie
• dinți suplimentari - au • dinți supranumerari
morfologie asemănătoare (rudimentari)
cu dinții din seria normală – NU seamănă cu cei din
dentiția normală
- Pot fi conici sau tuberculați

Singh și col. Supernumerary teeth in


Nepalese Children. Hindawi 2014, ID Mukhopadhyay S. Mesiodens: a clinical and
215396 radiographic study in children. J Indian Soc
Pedod Prev Dent 2011; 29(1): 34–38.
Localizare

• În dentiția permanentă
– Meziodens – pe linia mediană sau de o parte sau de alta a
liniei mediene
– Distomolar – situat distal de molarul trei
– Paramolar – situat vestibular sau oral în zona molarilor
– Parapremolar - situat vestibular sau oral în zona
premolarilor
• În dentiția temporară
– Zona frontală (ILS, CS, CI)
Poziția dinților supranumerari

• Normală – orientarea marginii incizale/suprafeței


ocluzale către planul de ocluzie
• Înclinată
• Transversală
• Inversată = dintele anastrofic

• Erupți în cavitatea bucală


• Incluși
Poziția dinților supranumerari

- Un meziodens conic în
- clinic: meziodens conic erupt în poziție poziție normală și un alt
normală, care împiedică erupția lui 11 meziodens conic situat
- Rx: încă un meziodens conic, anastrofic, transversal
inclus
Mukhopadhyay S. Mesiodens: a
Kirtaniya BC și col. Review of Supernumerary Teeth clinical and radiographic study in
and their Management in Children. Int J Oral Health children. J Indian Soc Pedod Prev
Med Res 2016;3(2):32-37. Dent 2011; 29(1): 34–38.
Dimensiunea dinților supranumerari

• Nanici
• Normali
• Macrodonți
Clasificare în funcție de număr

• Pot fi unici sau multipli, cel mai frecvent 1-2 dinți


supranumerari
• Multipli – se întâlnesc în anumite afecțiuni:
– DLMP
– Disostoza cleido-craniană
– Sindromul Gardner
• Multipli - dispoziție simetrică (bilaterală) sau
asimetrică (unilaterală)
DLMP

Laskaris G. Color Atlas of Oral Diseases in Children and Adolescents. 2004: 261
Disostoza cleido-craniană

Fleming și col. Revisiting the supernumerary: the epidemiological and molecular


basis of extra teeth. Br Dent J 2010; 2018 (1): 25-30
Clasificare în funcție de formă

• Suplimentari
• Conici
• Tuberculați
• Odontoame
Dinții suplimentari

• Apar datorită unei duplicări a dinților din seria normală


• Seamănă cu dinții din seria normală atât ca formă, cât și
ca dimensiune
• Apar la finalul unei grupe de dinți
• Cel mai frecvent – ILS, pot apărea și în zona PM și a M
• Poate produce înghesuiri sau deplasări ale dinților vecini
• În dentiția temporară
– majoritatea dinților supranumeri sunt dinți
suplimentari
– rar rămân incluși.
Dinți suplimentari

Singh și col. Supernumerary teeth in Nepalese Children. Hindawi 2014, ID 215396


Dinții conici

• sunt localizați frecvent la maxilar între ICS


• pot fi unici sau multipli
• Consecințe:
– devierea axului dinţilor vecini
– dacă sunt în apropierea incisivilor centrali, pot
determina formarea unei diasteme
– întârzierea erupţiei.
Dinții conici

- devierea axului dinţilor vecini


Mossaz și col. Morphologic characteristics, - apariţia diastemei
location, and associated complications of
maxillary and mandibular supernumerary Villavicencio şi col. Clinical Variations of Double
teeth as evaluated using cone beam Mesiodens: A Review and Case Report. Rev Fac
computed tomography. Eur J Orthodontics Odontol Univ Antioq vol.27 no.1 Medellín 2015; 27 (1)
2014; 36(6): 708–718
Dinții tuberculați

• Coroana prezintă multipli tuberculi, un diametru mezio-


distal mai mare
• sunt localizați frecvent palatinal de incisivii maxilari
• pot avea o erupție întârziată sau pot reprezenta o a treia
dentiție.
• Se pot întâlni în pereche la nivelul maxilarelor
• Pot rămâne incluși
• Consecințe:
– cel mai frecvent - împiedică erupţia incisivilor
permanenţi
Dinții tuberculați

Villavicencio şi col. Clinical Variations of Double Mesiodens: A Review and Case


Report. Rev Fac Odontol Univ Antioq vol.27 no.1 Medellín 2015; 27 (1)
Odontoamele

• Apar prin proliferarea celulelor epiteliale datorită unei


hiperactivităţi cauzate de stimuli genetici sau teratogeni.
• Sunt considerate hamartoame (tumori de dezvoltare)
• Se evidențiază adesea în zona anterioară la maxilar și
posterioară la mandibulă
• Clasificare:
– complexe – masă difuză de țesuturi dentare, complet
dezorganizată
– compuse – malformație care seamănă cu dinții din seria normală
• Rx: sunt radioopace
Odontomul complex

• Mai rar întâlnit față de


odontomul compus
• Mai frecvent la sexul feminin
(60 % )
• Prezent mai ales la
mandibulă, în regiunea
posterioară

Mortazavi și Baharvand. Jaw lesions associated with


impacted tooth: A radiographic diagnostic
guide.Imaging Science in Dentistry 2016; 46(3):147
Odontomul compus

- se întâlnește mai frecvent


decât odontomul complex
- distribuție egală la ambele
sexe
- apare mai ales la maxilar, în
regiunea anterioară

Higgins si col. Strong genetic influence on hypocone


expression of permanent maxillary molars in South
Australian twins. Dent Anthropol 2009; 22 (1)
Odontoamele

• Consecințe:
– sunt deseori asimptomatice
– împiedică erupţia dinților permanenți
– reducerea spațiului necesar erupției
– dezvoltarea de chisturi care afectează şi structurile
anatomice din apropierea lor.
Odontoame - consecinţe

Odontom la nivelul maxilarului anterior ce împiedică erupția


incisivului central, lateral și a caninului permanent

Fleming și col. Revisiting the supernumerary: the epidemiological and


molecular basis of extra teeth. Br Dent J 2010; 2018 (1): 25-30
Clasificarea în funcție de localizare

• Meziodens
• Parapremolar
• Paramolar
• Distomolar
Meziodens

• este cel mai des diagnosticat


• localizat între ICS sau palatinal de aceștia
• cel mai des – meziodens unic, rar - mai mulți
meziodenși
• forma sa tipică este conică, cu dimensiune mai mică
și cu rădăcina mai scurtă, mai rar formă tuberculată
• De obicei nu atinge planul de ocluzie
• Poate rămâne inclus
• Poate fi anastrofic
Meziodens – consecințe

• tulburări estetice
• incluzia DP
• deplasarea DP
• înghesuirea DP
• dilacerări dentare
• resorbţii radiculare ale vecinilor
• necroze ale DP vecini
• chisturi dentigere
• tulburări de ocluzie
Meziodens – consecințe

- Tulburări estetice
- Deplasarea DP

Higgins si col. Strong genetic influence on hypocone


expression of permanent maxillary molars in South
Australian twins. Dent Anthropol 2009; 22 (1)
Parapremolari

• formă de premolar, mai mici sau normali ca


dimensiune, cu formă normală sau modificată
(cuspizi suplimentari)
• plasaţi V/O de premolari
• pot fi erupţi/incluşi
• Pot da tulburări de ocluzie
Parapremolari

Singhal V, Deepa D. Nonsyndromic supernumerary bilateral parapremolars.


J Oral Res Rev 2017;9:82-4
Paramolari

• formă de molar, mai mici sau normali ca


dimensiune, cu formă normală sau modificată
(cuspizi suplimentari)
• plasaţi V/O de molari
• pot fi erupţi/incluşi
• Pot da tulburări de ocluzie
Paramolari

Parolia A și col. Management of supernumerary teeth. J Conserv Dent 2011;14:221-4


Distomolari

• Situați distal de molarul trei


• Pot avea o morfologie normală, cu o coroană
complet dezvoltată, o singură rădăcină și pot avea o
poziție distinctă față de molarul 3 sau pot avea
morfologie diferită.
• Pot erupe complet si se pot alinia la nivelul arcadei
dentare sau pot să fie fie incluși parțial sau total
Distomolari

Demiriz L și col. Prevalence and characteristics of supernumerary teeth: A survey on 7348 people.
J Int Soc Prevent Communit Dent 2015;5, Suppl S1:39-43
Dinții anastrofici

• pot fi dinţi supranumerari sau normali care sunt


răsturnaţi şi au plasată rădăcina spre arcadă.
• cu modificări de formă (ţăruş) şi dimensiune (nanici)
• apar mai frecvent în zona incisivilor, premolarilor
• se descoperă întâmplător pe Rx
• pot perturba erupţia DP provocând ectopii dentare
• extracţia pune probleme pt. că poate afecta DP
Dinții anastrofici

Mukhopadhyay S. Mesiodens: a
clinical and radiographic study in
children. J Indian Soc Pedod Prev
Dent 2011; 29(1): 34–38.
Examen radiologic

• OPG
• Rx retroalveolară
• Rx cu incidență excentrică
• Rx ocluzală – arată poziția V/O
• CBCT
Consecințe
• împiedică sau întârzie erupţia dinţilor permanenţi
• rotația sau devierea axului de erupţie a dinţilor din seria
normală
• înghesuire
• dezvoltare anormală a dinţilor permanenţi (dilacerare)
• apariția de diasteme
• resorbție radiculară a dinţilor adiacenţi zonei în care se
dezvoltă dinții supranumerari
• dezvoltarea de chisturi care afectează şi structurile anatomice
din apropierea lor
Resorbția radiculară a dinţilor adiacenţi

Dinte supranumerar care a determinat resorbția lui 3.6

Murali RV și col. A rare case of impacted supernumerary premolar causing


resorption of mandibular first molar. Journal of Pharmacy and Bioallied Sciences.
2015;7: 309–313.
Tratament

• Nu există un tratament standard.


• Trebuie individualizat în funcţie de o serie de factori:
Tipul dentiţiei
Localizarea anomaliei
Forma dintelui/dinţilor supranumerari
Dacă dintele supranumerar a erupt sau nu, dacă blochează
erupţia dintelui din seria normală
Poziţia pe arcadă/ în afara acesteia a dinţilor supranumerari
Tulburările funcţionale generale
Vârsta pacientului/ vârsta dentară în momentul depistării
anomaliei
Tratament – dinți supranumerari temporari

• Se intâlnesc rar
• De obicei, nu este necesară intervenţia terapeutică
• Depistarea precoce şi urmărirea atentă a pacienţilor →
evitarea consecinţelor nedorite în DP
Tratament – dinți supranumerari permaneți

• Extracția dintelui supranumerar în caz de complicaţii, în


funcţie de starea dintelui permanent şi a celui supranumerar,
urmat eventual de tratament ortodontic
• expectativă dacă erupţia DP este satisfăcătoare.
Meziodens - tratament

• Meziodens conic – extracție când determină tulburări


• Meziodens tuberculat – extracție + tracțiune ortodontică dacă
ICS nu se repoziționează spontan timp de 18 luni de la
intervenția chirugicală
• Meziodens suplimentar – extracția dintelui cu morfologia cea
mai diferită de omolog, dacă dintele din seria normală nu are
lipsă de substanţă sau migrare foarte mare
• Meziodens anastrofic – extracție
Dinți supranumerari în zona laterală- tratament

• Monitorizare - dacă nu afectează ocluzia


• Extracție - în cazul începerii tratamentului ortodontic şi a
prezenţei resorbţiilor radiculare la dinţii vecini. Se apreciază
dacă se extrage dintele din seria normală sau dintele
supranumerar (deoarece uneori dintele din seria normală
poate prezenta procese carioase voluminoase)
• după extracţie, se urmăreşte alinierea dintelui pe arcadă
– spontană
– pe cale ortodontică
Tratament

• Tratamentul interceptiv poate rezolva inconvenientele


produse de dinţii supranumerari → depistarea anomaliei
trebuie facută cât mai curând posibil, după ce se semnalează
un tipar eruptiv anormal.
•  O întârziere a erupţiei mai mare de 6 luni faţă de erupţia
dintelui omolog trebuie investigată radiologic, OPG fiind
foarte utilă în acest sens.
Consecinte ale traumatismelor
dento-parodontale
Clasificare

I. Complicații ale traumatismului


asupra dintelui afectat (DT/DP)

II. Consecințe ale


traumatismelor DT asupra DP
I. Complicații ale traumatismului asupra
dintelui afectat (DT/DP)
Hiperemia preinflamatorie/pulpita reversibilă

 este răspunsul inițial al pulpei la traumatism


 capilarele pulpare se dilată
 reversibilă / tranzitorie
 modificări ale culorii dintelui într-o tentă rozalie
 vindecarea:
- restitutio ad integrum SAU
- evoluție spre o pulpită cronică
Hemoragia pulpară

• reversibilă

• ca urmare a hemoragiei se depun pigmenți sanguini


în canaliculele dentinare ceea ce conduce la
modificare de culoare închisă a dintelui spre brun
Pulpita ireversibilă

• Este indicată pulpectomie vitală


Pierderea vitalității pulpei (necroza/gangrena)

• Apare frecvent
• Mecanisme:
întreruperea aportului fracturile coronare
sanguin către pulpă penetrante netratate

ischemie infectarea pulpei

necroză gangrenă
Necroza pulpară

• Frecvența în funcție de tipul traumatismului:

Intruzia > Extruzia > Luxații > Subluxația


laterale

• Frecvența în funcție de gradul dezv. radiculare:

Dinți maturi > Dinți imaturi

• Tratament: pulpectomie nonvitală / extracție în


funcție de tipul și gravitatea traumatismului
Metamorfoza calcică pulpară (obliterarea pulpei)
• Este rezultatul intensificării activității odontoblastelor

apoziție accelerată de dentină


închiderea completă a camerei
pulpare și a canalelor radiculare

Lise și col., 2014


Metamorfoza calcică pulpară

• Frecvența în funcție de tipul traumatismului:


Luxația > Fracturile radiculare
• Frecvența în funcție de gradul dezv. radiculare:
Dinți imaturi > Dinți maturi

• Sub 10% își pierd vitalitatea


– nu este indicat trat endo în scop profilactic
– Trat: pulpectomie vitală
• Culoare cu tentă galben-maronie
Modificarea de culoare a coroanei dintelui

• colorație roz
– după hemoragie pulpară prin ruperea vaselor
sanguine
– Ea poate dispărea cu timpul sau poate determina
o colorație întunecată provocată de invadarea
canaliculelor dentinare cu derivați ai Hb
– Trat: expectativa. Holan, 2019

• colorație roșietică
– în resorbția internă în camera pulpară
– nu dispare pt că procesul resobtiv progresează
pierderea coroanei.
– Trat: DT - extracție/ DP - trat. endodontic
Haapasalo& Endal, 2006
Modificarea de culoare a coroanei dintelui (2)

• colorație galbenă
– în calcificările pulpare coronare vizibile Rx
– Trat: - expectativă
– pulpectomie - doar dacă apar și alte
manifestări clinice Bastos& Cortez, 2018

• colorație închisă (gri, maro, negru)


– Necroză/gangrenă pulpară sau pe termen
lung după o hemoragie pulpară.
– Trat: pulpectomia non-vitală
Ranka și col., 2013
Infecția ligamentului periodontal

• apare în luxații în care ruperea fibrelor LP favorizează


invazia microbiană din cavitatea bucală
• ca urmare apare pierderea osului alveolar (Rx)
• apare puroi din șanțul subgingival sau din alveolă
după replantare, mobilitatea dentară crește și se
recomandă extracția
Retracția gingivală

- 11, 21 – intruzie moderată (< 7mm) și FCN


- Repoziționare chirurgicală și imobilizare
elastică 4 săptămâni, trat. endodontic
- La 6 luni – 11 – retracție gingivală, cu
pierderea osului

Kallel Ines., et al. “Management of Three Different Situation of Dental Intrusion”. EC Dental
Science 6.5 (2016): 1403-1414.
Modificarea definitivă a poziției dintelui
• După luxații
• Dacă apare anchiloza

Fată, 9 ani 6 luni – 11 cu avulsie la vârsta de 8 ani, replantat după 2 ore


Clinic: 11 – in infrapoziție, cu modificare de culoare gri
Rx: resorbție externă de înlocuire

Walia T, Chandwani N. Long-term management of an ankylosed young permanent incisor


replanted within 2 h of avulsion: A case report with a 10-year follow-up. J Indian Soc Pedod Prev
Dent 2019;37:99-106
Resorbția radiculară patologică

• Modificări ale tiparului resorbției


– RR externă:
• Superficială
• Inflamatorie
• De înlocuire (după anchiloza dento-alveolară)
– RR internă:
• tranzitorie
• Inflamatorie
• metaplazică (de înlocuire)
• Modificări ale vitezei resorbției radiculare fiziologice
– Accelerare – DT se poate exfolia prematur
– Încetinire
Resorbția radiculară patologică

61 – intruzie parțială, veche de 1 zi, La 4 luni de la traumatism


copil în vârstă de 3 ani - 61 – repoziționare spontană, cu
resorbție radiculară externă inflamatorie
Gupta M. Intrusive luxation in primary teeth – Review of literature and report of a case. Saudi
Dent J 2011; 23(4): 167-176.
Exfolierea prematură a DT
• Poate duce la reducerea spațiului pe arcadă

Reducerea spațiului la nivelul lui 61


– pierdut precoce datorită unei
intruzii la vârsta de 3 ani și 3 luni

!!! Distanța intercanină a rămas


neschimbată

Holan & Needleman. Premature loss of primary


anterior teeth due to trauma – potential short‐ and
long‐term sequelae. Dent Traumatol 2013.
Consecințele traumatismelor DT asupra DP
Factori de care depinde apariția lor

• direcția forței traumatice


• gravitatea traumatismului
• vârsta copilului la momentul traumatismului
• gradul dezvoltării DP.
– De ex: mineralizarea începe la 3-4 luni postnatal (ICS)/
10-12 luni postnatal (ILS) şi se încheie la 4-5 ani.
– Apar defecte de structură dacă DP nu a trecut de
jumătatea perioadei de mineralizare.
1. Anomalii de structură de cauză locală

• Hipomineralizarea smalțului
• Hipoplazia smalțului
• Sdr. dentar Turner

• Cauze:
– Trauma directă asupra DP în curs de dezvoltare
– Datorită osteitei peri-apicale apărută ca o
complicație a unei gangrene post-traumatice
Hipomineralizarea smalțului de cauză locală
• Opacități ale smalțului, de dimensiuni variabile, albe sau galben-
maronii, bine demarcate, localizate cel mai des pe fata V

11 – hipomineralizare (51 – intruzie în antecedente)


Berman et al. A Clinical Guide to Dental Traumatology, Mosby, 2006: 79
Hipoplazia de smalț de cauză locală

• 42 – hipoplazie de smalț
• Cauza: 82- avulsia la vârsta de
a 1 an

Holan & Needleman. Premature loss of primary


anterior teeth due to trauma – potential short‐ and
long‐term sequelae. Dent Traumatol 2013.
Hipoplazia de smalț de cauză locală

- aspect clinic - - aspect Rx -

Altun C, Esenlik E, Tozum TF. Hypoplasia of a Permanent Incisor Produced


by Primary Incisor Intrusion: A Case Report. JCDA 2009;75:215-21
Hipoplazie de smalț de cauză locală

Fată, 8 ani, A, B - 11 – hipoplazie de smalț cu expunerea dentinei, durere la alimente


reci; anamneză: la 4 ani – 51 – intruzie totală
C, D – trat: periaj profesional, fluorizare, protecție cu CIS, refacere coronară cu compozit

Miranda și col. Consequences of dental trauma to the primary teeth on the permanent dentition.
RSBO 2012; 9(4).
Sindromul dentar Turner

Aspect clinic:
- O porțiune de smalț absent sau
cu grosime redusă
- Modificarea conturului coronar
- Modificare de culoare
- Defect de coalescență

Consecințe:
- Tulburări de estetică
- Hipersensibilitate dentinară
- Malocluzie
- Risc crescut de carie Pocket Dentistry
2. Dilacerarea

• Definiție – anomalie de formă caracterizată prin angulația


anormală a diferitelor părți ale dintelui
• Poate fi: coronară, corono-radiculară, radiculară
• Mai frecvent: pe ICS și ICI
• Dinții dilacerați:
– Pot erupe normal sau cu o înclinare V sau O
– Pot rămâne incluși
Dilacerarea

Dilacerare coronară Dilacerare radiculară

Gondim și col., 2011


3. Rădăcini duble

• Anomalie de formă
• Rară
• După intruzia DT
• Mecanism: prin diviziunea traumatică a buclei
cervicale când ½ sau <1/2 din coroana DP este
formată
Rădăcini duble

Higgins si col. Strong genetic influence on hypocone expression of permanent


maxillary molars in South Australian twins. Dent Anthropol 2009; 22 (1)
4. Oprirea în evoluție a DP
• DP nu mai erupe
5. Depunerea aberantă de dentină de reparație
6. Sechestarea germenului DP

• Apare rar după traumatismele DT


• Clinic: tumefacție, supurație,
fistulă, eliminarea (sechestrarea)
spontană a germenului DP
• Rx: modificări osteolitice în jurul
germenului.
7. Perturbări ale erupției DP
• Perturbări ale vârstei de erupție
– Erupție întârziată (cu 1-2 ani) – pierderea DT are loc cu
mai mult de 1-2 ani până la exfolierea fiziologică (se
formează un capac osteo-fibros)
– Erupție accelerată – pierderea prematură a DT se produce
cu putin timp înainte de exfolierea fiziologică
• Devierea traseului eruptiv
– Ectopie (în afara arcadei) /entopie (înăuntrul arcadei)
– Mecanisme: 1) în avulsie – DT, fiind pierdut prematur, nu
poate dirija erupția DP succesor
2) În gangrena post-traumatică
• Incluzia DP cu malformații coronare/radiculare - frecvent
Devierea traseului eruptiv

21 – ectopie V ; 51 – gangrenă post-traumatică tratată

Berman et al. A Clinical Guide to Dental Traumatology, Mosby, 2006: 46


Perturbări ale erupției DP

11 - inclus

Fata, 9 ani
- Traumatism la vârsta
de 4 ani
- 51 – necroză și
anchiloză

Paoloni și col. Post-traumatic impaction of maxillary incisors: diagnosis and treatment.


Annali di Stomatologia 2013; 4(2): 174–183.
8. Formațiuni tumorale (odontoame)
• Apar la ICS când traumatismul s-a produs precoce în
timpul dezvoltării (între 1 și 3 ani).
• Apar rar

Odontom compus care


împiedică erupția lui 11

De Oliveira și col. Compound odontoma – diagnosis and


treatment: three case reports. Pediatr Dent 2001; 23(2): 151-157
RESORBTIA RADICULARA PATOLOGICA LA DINTII
PERMANENTI
- COMPLICATIE A TRAUMATISMELOR -

LUCRARI PRACTICE AN V
DEFINITIE

• = pierderea țesuturilor dure dentare (dentină, cement sau os alveolar) ca


rezultat al activității celulelor clastice (odontoclaste, osteoclaste) activate de
diferiți factori etiologici locali, sistemici, idiopatici.

• Dintre factorii locali - traumatismele dento-parodontale acute:


- luxații severe
- intruzii Pot produce afectări importante ale
RR
- extruzii pulpei și ale ligamentelor dento-
parodontale
- replantarea postavulsie
CLASIFICARE RR

După localizare:
- RR externă (RRE)
- RR internă (RRI)

După gravitate:
- RR tranzitorie ( atât RRE, cât și RRI)
- RR progresivă (atât RRE, cât și RRI) A. RREI B. RRI C. RRE de
înlocuire
După aspectul clinic și histopatologic:
• RR de tip inflamator (atât RRE, cât și RRI)
• RR de înlocuire după anchiloza dento- alveolară
(doar RRE)
• RR de înlocuire metaplazică (doar RRI)
• RR invazivă
*Souarez AJ et al, 2015 J Oral
Sci
RESORBTIA RADICULARA INTERNA - RRI

• Apare rar și interesează suprafața internă a dentinei


• Este urmarea inflamației pulpare cronice și a contaminării bacteriene a țesutului
pulpar

Necroza
odontoblastelor

RRI post tratament


RRI ortodontic
*Nilsson E et al 2013 Int Journ Dent - CCBY
CLASIFICARE RRI

• După gravitate: - RRI tranzitorie


- RRI progresivă

• După aspectul histopatologic: - RRI de tip inflamator


- RRI de înlocuire (= de tip metaplazic)

• După localizare:
- RRI intraradiculară cu sau fără perforarea peretelui canalului radicular
- RRI apicală
- există și RI intracoronară cu sau fără perforarea peretelui CP

* Heitersey, Haapasalo et al., Răducanu, Andreasen


Tip A - Tip B - intraradicular Tip C – intraradicular cu Tip D – intracoronar cu
intracoronar perforarea peretelui perforarea camerei
radicular pulpare

RRI - clasificarea Kless and Philppart


– preluare din Răducanu A.
RRI TRANZITORIE

• Apare la capetele liniei de fractură radiculară sau la partea apicală a canalului radicular al unui dinte cu
luxație

• Nu are cauză infecțioasă

• Este superficială – interesează doar pre-dentina și odontoblastele

• Clinic – modificare de culoare tranzitorie a coroanei – în luxații însoțite de hemoragie pulpară

• Rx – lărgire temporară a CR în zonele afectate (ex: în luxațiile cu hemoragie pulpară apare


radiotransparență periapicală care dispare prin revascularizarea pulpei în câteva luni)

• Trat: - nu necesită tratament – se vindecă de la sine: este auto-limitantă, reversibilă spontan


- vindecarea se realizează prin producerea de țesut dur nou dacă se produce revascularizarea pulpei
- doar monitorizare
11 - Rx la 1 lună după luxație 11 – Rx după 1 an
palatinală Vindecarea defectului resorbtiv fără
RRI tranzitorie apicală trat
Fără semne subiective și obiective

*Heithersey GS 2007 ADJS - CCBY


R R I I N F L A M AT O R I E P R O G R E S I V Ă

• Se continuă cu pierderea dentinei, progresiv până la pierderea în totalitate a tesuturilor dure


radiculare, fără depunerea de țesuturi dure adiacent zonelor de resorbție (în absența
tratamentului)

• RRI este provocată de necroza pulpei + contaminarea bacteriană a pulpei dentare


• Este realizată de un țesut de granulație care este situat la nivelul defectului - între
țesutul pulpar necrozat situat coronar de defect și țesutul pulpar viu restant situat spre zona
apicală.

• RRI se extinde atât timp cât există pulpă vie și țesut de granulație
– când dintele își pierde vascularizația resobția se oprește

• Țesutul de granulație poate invada peretele canalului radicular/al camerei pulpare – apar chiar
fracturi radiculare
RRI inflamatorie
progresivă

Pulpă vie

Țesut de
granulație

Pulpă
mortificată

*Haapasalo et al 2006 Endod Topics


RRI INFLAMATORIE PROGRESIVĂ

• Clinic:
- RRII intraradiculară – nu se observă clinic decât atunci când
perforează rădăcina
- Pot apărea semne clinice de:
- parodontită apicală ac/cr (abces cronic apical) sau
- pulpită ireversibilă
- Teste de vitalitate (+) inițial, apoi devin (-).
RRI INFLAMATORIE PROGRE SIV Ă

• Rx: - lărgire a spațiului pulpar


- radiotransparență în canalul radicular cu margini
nete și clar definite, formă rotund-ovalară
- pereții canalului se aseamănă cu un balon
- conturul extern al canalului este deformat, dar canalul și
defectul resorbtiv sunt în continuare
- defectul resorbtiv este limitat la rădăcină (nu implică osul)
- osul este interesat doar când se produc
perforații ale rădăcinii spre exterior

• Histologic: pulpă necrozată coronar de resorbție, țesut de


granulație la nivelul resorbției, pulpă vie apical de resorbție
*Haapasalo et al 2006 Endod
Topics
*Souarez AJ et al, 2015 J Oral Sci
RI INTRACORONARĂ INFLAMATORIE

• Clinic: RII intracoronară – pată roz la nivelul coroanei

• Rx: radiotransparență în camera pulpară cu margini nete și clar definite, formă


rotund-ovalară

*Haapasalo et al 2006 Endod


Topics
TRATAMENT RRI INFLAMATORIE

- Tratament endodontic
1. RRII nu a perforat rădăcina
La DPI – îndepărtarea pulpei necrozate și a țesutului de granulație cu păstrarea
pe loc a țesutului pulpar apical vital și sănătos dacă acesta există

Apexificare Apexogeneză
(nu există pulpă vie (există pulpă vie apical)
apical)
Tehnică: pulpectomie + irigații antiseptice activate ultrasonic + sterilizare cu medicație
antibacteriană intracanalară (câteva ședințe) + obt canal HC schimbată repetat / MTA + control
clinic și Rx până la apexificare / apexogeneză + la final obt de canal neresorbabilă + refacere
coronară

La DPM – pulpectomie totală + irigații antiseptice activate ultrasonic + sterilizare cu medicație


antibacteriană intracanalară (câteva ședințe) + obt de canal neresorbabilă + refacere coronară
RRII - DP matur Acces endodontic Pulpectomie + Obturația de canal
pentru Stabilirea LW neresorbabilă
pulpectomie după sterilizarea
canalului cu HC 10
zile

*Haapasalo et al 2006 Endod Topics


T R ATA M E N T R R I I N F L A M AT O R I E

La DPI:
• RRII care a perforat rădăcina sub nivelul osului alveolar:
- trat: pulpectomie cu păstrarea pulpei vii apicale dacă există + sterilizare + HC/MTA
intracanalar
(apexificarea/ apexogeneza + sigilarea perforației pe baza stimulării celulare induse de
HC/MTA)
+ în final obt canal neresorbabilă + refacere coronară

• RRII care a perforat rădăcina deasupra inserției epiteliale / RRII foarte extinse:
- trat: pulpectomie cu păstrarea pulpei vii apicale dacă există + descoperire chirurgicală
defect (operație cu lambou) + îndepărtare completă țesut de granulație + refacere defect cu MTA /
BIODENTINE + sterilizare canal
+ apexificare / apexogeneză cu HC/MTA sub control clinic și Rx + obt canal neresorbabilă +
refacere coronară
22 DP matur MTA apical + la
Pulpectomie + Obt canal prov HC – nivelul defectului
RRII ce a perforat Stabilirea LW după irigații cu
peretele radicular +
hipoclorit și pastă cu Gutaperca în 1/3
AB coronară

*Haapasalo et al 2006 Endod


Topics
R R I D E I N L O C U I R E ( M E TA P L A Z I C Ă )

Este cauzată de leziuni pulpare posttraumatice


Clinic: - dinte asimptomatic
- teste de vitalitate (+)
- durere – când este perforată rădăcina

Rx: - Apare o lărgire neregulată a spațiului pulpar cu obliterarea parțială sau totală a
acestuia cu un țesut ce se aseamănă cu osul sau cementul – ușoară radioopacitate

Histologic: în locul pulpei apare țesut dur spongios

a. b.
RRI a. Inflamatorie b. Metaplazică (de
înlocuire) Andreasen
TRATAMENT RRI DE ÎNLOCUIRE

La DPI: - tratament endodontic cât mai precoce


- extracție – doar în cazurile foarte grave

• RRI de înlocuire fără perforarea pereților radiculari:


Tehnică: pulpectomie + pașii de la RRI inflamatorie – dacă s-a intervenit târziu va fi dificil
accesul endodontic mecanic – debridare chimică

• RRI de înlocuire cu perforarea pereților radiculari:


Tehnică: pulpectomie (cât este posibil) + descoperirea chirurgicală a defectului + acid
tricloracetic 90%
direct pe defect pentru anihilarea țesutului resorbtiv + MTA pentru refacerea defectului
+
apexificare / apexogeneză dacă este posibil (cu HC/MTA) + obturație canal pastă
neresorbabilă +
refacere coronară
RESORBTIA RADICULARA EXTERNA - RRE

• apare mai frecvent decât RRI


• Este inițiată în parodonțiu și afectează suprafața externă a rădăcinii: întâi
cementul, apoi dentina ± osul alveolar
• Poate sau nu să invadeze spațiul pulpar

21 -
RREI *Sharifi R et al, 2014, Dent Hypotheses -
CCBY
CLASIFICARE RRE

După gravitate: - RRE de suprafață (tranzitorie, reversibilă)


- RRE inflamatorie (reversibilă sau stagnată cu tratament)
- RRE de înlocuire (progresivă, ireversibilă)

După localizare: - RRE laterală


- RRE apicală
- RRE cervicală – 4 tipuri în funcție de gradul invaziei în dentina
radiculară
RRE laterală
inflamatorie

RRE de înlocuire
RRE laterală de
suprafață
*Heithersey GS 2007, ADJS – CCBY
RRE cervicală *Abbott PV 2016, Austr Dent J
RRE DE SUPRAFATĂ

• Cauza: traumatisme de intensitate mică – contuzii, subluxații


presiuni externe pe rădăcină – tratamente ortodontice
• Este resorbit doar stratul extern de cementoblaste și pre-cementul
• Clinic: nedecelabilă
• Rx: nedecelabilă cel mai frecvent; uneori, lamina dura are o ușoară escavare. După 2-4 săpt.
poate apărea lărgirea spațiului periodontal
• Trat: se vindecă spontan la ambele dentiții – este reversibilă, tranzitorie; doar
monitorizare
Îndepărtând cauza, activitatea celulelor clastice nu mai este susținută

Intră în acțiune celulele ligamentelor periodontale

se produce regenerarea/remodelarea completă a țesuturilor afectate


*Heithersey GS., ADJS 2007 – CCBY
Prof. S Lindskog
RRES
11 Intruzie parțială Repoziționare
F 8 ani chirurgicală în 30 Rx după 6 luni
min RRE de suprafață
posttraumatism și
imobilizare elastică

*Heithersey GS., ADJS 2007 -


CCBY
R R E I N F L A M AT O R I E

• Cauza: traumatisme parodontale de intensitate mare: luxații laterale, intruzii, extruzii,


avulsii

Necroza pulpei + contaminare bacteriană a pulpei

Sunt atrase celulele clastice în zonă

Apare RRE

Avansează continuu până la invadarea canalului radicular


RRE
inflamatorie
Procesul se oprește prin eliminarea conținutului pulpar infectat
*Abbott PV 2016, Austr Dent J
RRE INFLAMATORIE

• Clinic:
- inițial – asimptomatică – pulpa este încă protejată de dentină
- apoi, apare simptomatologie de:
- necroză pulpară – cel mai frecvent – modificare în gri a coroanei
- parodontită apicală
- pulpită ireversibilă – mai rar
- mobilitate dentară crescută
- uneori, ușoară extruzie a dintelui
- percuție în ax / laterală pozitivă – în funcție de localizarea defectului
- sunet mat la percuția în ax
- teste de vitalitate (-)
RRE INFLAMATORIE
• Rx:
- radiotransparențe cu margini neregulate și nedefinite care apar pe conturul extern al
rădăcinii și de cele mai multe ori și la nivelul osului alveolar (deci, interesează dentina și osul)
- Conturul extern al canalului radicular este normal
- Traiectul canalului radicular traversează (se suprapune) defectul resorbtiv
- RRE apicală - apexul rădăcinii pare scurtat, cu aspect pătrat sau bont, cu orificiul apical deschis

RREI laterală
*Xavier CB et al, 2015,
Eur J Gren Dent - RREI apicală
CCBY * Heiteresy GS 2007 ADJS - CCBY

- Diag diferențial pe Rx între RRII și RREI: tehnica Paralaxei (MDV) – se fac Rx din diferite
angulații: în RRI leziunea rămâne în aceeași poziție indiferent de incidență (se poate modifica doar
dimensiunea defectului)
T R ATAM E N T PR OF ILA C T IC R R E I

1.Prevenirea lezării inițiale a LP: educarea părinților, măști/gutiere de protecție

2. Minimalizarea lezării suplimentare a LP prin îngrijiri precoce corecte la locul TDP (ex: în avulsii):
primul ajutor + clătirea imediată cu apă a cavității bucale + RID + dintele avulsionat se ține de coroană +
se spală 10 sec sub jet de apă curgătoare + se replantează imediat sau se stochează în mediu umed (HBSS /
lapte / salivă / SF) + imediat la medic (max 15 min) pentru imobilizare elastică / replantare și imobilizare
elastică 7-14 zile

3.Manipularea medicamentoasă a răspunsului inflamator inițial:


Doxiciclină pe cale gen peste 12 ani și Ospen/Amoxicilină sub 12 ani + Ledermix intracanalar după
pulpectomie

4. Stimularea vindecării LP și a cementului : Emdogain

5. Încetinirea ritmului de înlocuire osoasă:


- pregătirea rădăcinii: NaF 2,4% 20 min ± doxiciclină 0,005% 5 min + acid citric 3% 3 min
- pregătirea alveolei: Emdogain/ bifosfonați
TRATAMENT CURATIV RREI

- la DPM – tratament endodontic: pulpectomie + sterilizare canale + obt canal HC până la vindecarea
sau stoparea RREI
+ la final obt canal neresorbabilă + refacere coronară

- la DPI – tratament endodontic doar când RREI a perforat canalul radicular:


pulpectomie + obt canal prov HC 4-6 săpt. (sterilizare canal + vindecare defect +
apexificare/apexogeneză)
SAU
pulpectomie + sterilizare canal HC 10 zile + MTA ( vindecare defect + apexificare/apexogeneză)

+
la final obt canal neresorbabilă + refacere coronară
Rx la 3 luni Rx la 6 Rx la 9 luni Rx la 21 Rx după10 ani
de la luni HC luni – Vindecare
replantarea S-au intracanalar vindecare în completă
21 – fără aplicat - staționar curs sub Obt canal AH26+
monitorizare intracanal MTA gutapercă
ar
RRE Ledermix
inflamatorie și apoi HC *Heithersey GS., ADJS 2007 -
– CCBY
RRE CERVICALĂ

• Clinic: pată roz pe dinte aproape de marginea liberă


gingivală
- uneori, se poate observa țesutul de granulație

• Rx : escavație la colet cu sau fără interesarea canalului


radicular

• Trat:
- îndepărtarea țesutului de granulație prin chiuretare și / sau
cu atingeri cu acid tricloracetic
- restaurare defect cu CIS
- inițial, nu este necesar trat endo
- după interesarea canalului radicular se impune trat endo:
pulpectomie totală la DPM
SAU
pulpectomie parțială la DPI + apexogeneză *Heithersey GS., ADJS 2007 -
CCBY
a. 11- DPM - Pată roz la colet pe vestibular –
traumatism în urmă cu 9 ani

b. Rx – RRE cervicală cls a2a – margini


neregulate și CP neinteresată

c. Îndepărtarea MLG pentru evidențierea


țesutului de granulație

*Heithersey GS., ADJS 2007 -


CCBY
d. Aplicare acid tricloracetic peste țesutul de
granulație

e. Necroza de coagulare după acidul


tricloracetic

f. Cavitatea finală rezultată după îndepărtarea


tuturor țesuturilor

g. Restaurare defect cu CIS

h. Aspect clinic după 5 ani

i. Aspect Rx după 5 ani – vindecare completă a


defectului

*Heithersey GS., ADJS 2007 -


CCBY
R R E D E Î N LO C U I R E

Cauze: - traumatisme parodontale severe


- după replantarea dinților avulsionați

Clinic: - dinte asimptomatic – uneori, modificare de culoare gri a coroanei


Aspect clinic
- infraocluzie
anchiloză
- lipsa mobilității fiziologice dento-alveolară
- sunet metalic la percuția în ax
- în timp osul alveolar nu se mai dezvoltă și dinții vecini migrează

Rx: - absența spațiului periodontal – unirea osului cu rădăcina


- lacune de resorbție umplute cu os

11 RRE de
înlocuire
*Walia T et al 2019, J Ind Soc Ped Prev
- CCBY
T R ATA M E N T R R E D E Î N L O C U I R E

• Este important să nu atingem rădăcina!


• Este impotant timpul scurs de la traumatism – max 15 min până la replantare
• Este important mediul de stocare: umed – HBSS / lapte / salivă/ SF
• Este importantă preg rădăcinii : NaF 2,4% 20 min ± Doxiciclină 0,005% 5 min
• Este importantă preg alveolei: Emdogaine / bifosfonați
• Este important tratamentul general cu antibiotice: Doxiciclină de la 12 ani,
Ospen/Amoxicilină sub 12 ani

• La DPM avulsionați – replantare cât mai rapidă(max 15 min) + imobilizare elastică 7-14
zile + pulpectomie la 1-2 săpt

• La DPI avulsionați – replantare cât mai rapidă (max 15 min) + imobilizarea elastică 7-14
zile + tratamentul endodontic se instituie doar dacă apar complicații pulpare - există
posibilitatea revascularizării pulpare
21 – RRE de înlocuire 11, 21 - RRE de înlocuire a rădăcinilor în totalitate
- Rx la 7 ani de la replantarea post avulsie a 11+21
- Replantarea 11 și 21 maturi a avut loc la 40 min de
la traum cu 5 min initiale în mediu uscat și apoi în
mediu umed

* Singh M et al, 2013, Case Report – CCBY


TRATAMENT RRE DE ÎNLOCUIRE

Nu există un tratament curativ disponibil în prezent

Este importantă prevenirea apariției și încetinirea procesului, dacă s-a instalat


- maxima protejare a fibrelor parodontale

Când RRE de înlocuire este f avansată – decoronarea este o metodă de


conservare a osului alveolar la copii și adolescenți
T R ATA M E N T R R E D E Î N LO C U I R E

• În caz de anchiloză dento-alveolară (însoțește RRE de înlocuire) se


pot face:
- decoronarea – recomandată la copii și adolescenți

- luxarea dintelui pentru a desființa zonele anchilozate

- osteotomia osului alveolar cu tracționarea sa verticală

- elongația protetică

- conservarea dintelui pe arcadă până la resorbția completă a rădăcinii


- extracția dintelui – dificil de realizat și cu pierdere mare de os
11 Aspect clinic
Aspect clinic după Sutura lamboului
anchiloză dento-
decoronare
alveolară (B 14 ani)

Rx după 3
Rx după ani –
decoronare resorbție
totală a
Aspect clinic după 3 rădăcinii
ani
*Heithersey GS., ADJS 2007 - CCBY
B I B L I O G R A F I E

• Răducanu Anca – Îndrumar de lucrări practice


• Singh M et al – External replacement resorption in an avulsed reimplanted permanent incisors. Case report
2013, 5(1):27-30.
• Xavier CB et al- Multidisciplinary approach in the immediate replantation of a maxillary central incisor – a six
and a half year follow-up. European Journal of General Dentistry 2015, 4(3): 155-160.
• Shafiri R et al – Treatment of inflammatory root resorption using mineral trioxid aggregate: a case report. Dent
Hypotheses 2014, 5(4):172-176.
• Walia T et al – Long-term management of an ankylosed young permanent incisor replanted within 2h of
avulsion: a case report with a 10-year follow-up. J Ind Soc Ped and Prev Dent 2019, 37(1): 99-106.
• Malmgreb B – Surgical treatment of ankylosed and infrapositioned reimplanted incisors in adolescents. Scand J
Dent Res 1984, 92:391-399.
• Souarez AJ et al – Frequency of root resorption following trauma to permanent teeth. J Oral Sci 2015, 57(2): 1-5.
• Haapasalo M et al – Internal inflamatory root resorption: the unknown resorption of the tooth. Endodontic Topics
2006, 14(1): 60-79.
• Heithersay GS – Management of tooth resorption. Austr Dent J Suppl 2007, 52(1 Suppl): S105-S121.
• Abbott PV – Prevention and management of external inflammatory resorption. Austr Dent J 2016, 61 (1.
Suppl):82-94.
• Andreasen JO et al – Essentials of traumatic injuries to the teeth. Munksgaard.
• Nilsson E et al – Management of internal root resorption on permanent teeth. Int J Dent 2013
https://doi.org/10.1155/2013/929486.
VA MULTUMESC!
Tratamentul profilactic al
traumatismelor dento-
parodontale
• Educația părinților
• Pentru prevenirea traumatismului
• În cazul în care s-a produs deja un traumatism

• Purtarea de gutiere de protecție


Educația părinților
Recomandări pentru prevenirea apariției unui traumatism
dento-parodontal
Pentru copilul mic:
• Șosete, încălţăminte, covoare antiderapante

• mobilă cu colţuri rotunjite, protecție sertare


Educația părinților
Recomandări pentru prevenirea apariției unui traumatism
dento-parodontal
Pentru copilul mic:

• oferirea unui sprijin pt evitarea căderii pe scări, în


casă, afară

• supravegherea în timpul mesei pentru a preveni


mușcarea tacâmurilor
Educația părinților
Recomandări pentru prevenirea apariției unui traumatism
dento-parodontal
Pentru copilul mic:

• scaun de maşină plasat pe bancheta din spate a


autoturismului şi centură de siguranţă

• supravegherea copilului la locul de joacă


Educația părinților
Recomandări pentru prevenirea apariției unui traumatism
dento-parodontal
Pentru copilul școlar:

• să nu fie violenți, să nu se îmbrâncească, să nu se bată (în


timpul interacțiunii cu alți copii)

• să nu deschidă capacele sticlelor cu dinţii


• să nu muște obiecte dure (creioane, pixuri)

• să se limiteze cățărarea pe scaune, scări, în pomi, leagăne


Educația părinților
Recomandări pentru prevenirea apariției unui traumatism
dento-parodontal
• aplicarea de gutiere în cazul bruxismului pentru
prevenirea uzurii şi a traumatismului cronic

• să poarte o gutieră/mască dentară/facială şi cască,


dacă practică diferite sporturi periculoase

• să urmeze tratament ortodontic în cazul


proalveolodențiilor
Educația părinților
Recomandări în cazul în care deja s-a produs un traumatism
dento-parodontal
• în cazul unor leziuni faciale şi craniene - de urgenţă să fie dus la spital
pt dg. şi trat. lez. neurologice, obstrucţiei căilor aeriene şi pt ef.
vaccinului antitetanic
• în cazul unui traumatism dento-parodontal - consult pedodontic de
urgență pentru instituirea precoce a tratamentului
• imediat posttraumatic să-şi clătească gura uşor cu apă la temperatura
camerei
• flossing dentar blând pt a îndepărta resturile alimentare, a
fragmentelor de dinte, de os sau, eventuale, corpuri străine.
Educația părinților
Recomandări în cazul producerii unei avulsii
• dintele este ţinut de coroană

• este curățat prin spălare cu apă rece curgătoare timp de


10 sec

• autoreplantare și apăsare uşoară cu degetul sau în


ocluzie pt a-şi ocupa locul corect

• păstrare în mediu umed până la replantare (ser


fiziologic, apă salină, lapte, în salivă)
Educația părinților
Recomandări în cazul producerii unei avulsii
• consultație la pedodont (ideal până în 30 min)

• oprirea sângerării prin aplicarea de presiuni blânde cu degetul pe


zona afectată sau în ocluzie

• comprese reci pe părțile moi pentru a evita tumefierea zonei.


Ce NU trebuie făcut!
• NU se curăță dintele cu săpun, detergent etc, perie de dinţi sau altă
perie, ţesătură

• NU trebuie să fie împachetat în hârtie, ţesătură sau sterilizat

• NU se replantează DT

• NU trebuie să clătească viguros pentru a opri sângerarea


Educația părinților
Recomandări în cazul producerii unei fisuri/fracturi de DP

• un dinte fisurat / fracturat reprezintă o urgenţă de tratament

• evitarea masticaţiei pe dintele afectat (alimente tari sau lipicioase), pt.


că masticaţia poate produce mobilizarea fragmentelor în cazul
fisurilor dentare

• evitarea alimentelor / lichidelor prea reci sau prea calde, deoarece


variațiile de temperatură pot afecta pulpa și pot provoca dureri
Tipuri de gutiere dentare de
protecție (mouthguards)
• Gutiera preformată (stock mouthguard) este
prefabricată din cauciuc / plastic, are diferite
dimensiuni (mică, medie, mare).

Avantaje: necesită ajustări minore pe dinţi (cu


foarfeca / cuţitul), cea mai ieftină.
Dezavantaje: retenţie redusă fiind menţinută pe
dinţi doar prin muşcare pe ea.
• Gutiera confecţionată în gură („boil-and-bite”) folii
din mat. termoplastic (etilenă-acetat de vinil)

Avantaje: oferă protecţie mulţumitoare, se adaptează


relativ simplu, relativ ieftină
Dezavantaje: confort și retenție ↓ față de gutiera
individuală, gamă restrânsă de dimensiuni, grosimea
după adaptare poate să fie diferită de cea optimă.
Tehnică: imersia foliei în apă fiartă permite adaptarea
ei cu limba, degetele și prin presiune în ocluzie
• Gutiera individuală confecţionată pe model
(custom-made mouthguards) de dentist/tehnician

Avantaje: adaptare precisă pe dinţi, oferă un


confort crescut şi deformare neglijabilă.
Tehnică: amprentă a arcadei dentare cu alginat,
turnare model, confecţionare gutieră prin două
tehnici: prin presiune / în vacuum