EDUCAŢIEA MILITAR-PATRIOTICĂ ŞI DREPTUL

INTERNAŢIONAL UMANITAR

ARMATA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

 PROBLEMELE DE STUDIU:

 Noţiuni elementare despre statul de drept.

 Simbolurile statului
 Armata Naţională R. Moldova
 Articolul (1) din Constituţia Republicii
Moldova intitulat “Statul Republica Moldova”,
proclamă următoarele:
 (1) Republica Moldova este un stat suveran şi
independent, unitar şi indivizibil.
 (2) Forma de guvernămînt este republica.
 (3) Republica Moldova este un stat de drept,
democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi
libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii
umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă
valori supreme şi sânt garantate.
 SIMBOLURILE STATULUI
Drapelul de Stat al Republicii Moldova este
tricolor. Culorile sânt dispuse vertical, în ordinea următoare,
începând de la lance: albastru, galben, roşu. În centru, pe
fîşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a
Republicii Moldova.
 Statul de drept se caracterizează pe următoarele
trăsături (principii):

este fundamentat pe supremaţia legii;

presupune executarea şi respectarea strictă a legilor de către toţi

(cetăţeni, funcţionari, militari, organe de stat sau organe

nestatale);
prevede răspunderea reciprocă a statului şi a cetăţenilor, în

limitele legii;
sânt asigurate drepturile şi libertăţile cetăţenilor;

există o reală independenţă şi separaţie a puterilor.

 Se afirmă despre un stat că el este un stat de
drept numai dacă se asigură:

În această ordine de idei, se expune că o primă

condiţie în construirea statului de drept în Republica

Moldova este consolidarea statalităţii.
CREAREA FORŢELOR ARMATE NAŢIONALE

La 3 septembrie 1991 Preşedintele

Republicii Moldova dl Mircea SNEGUR a emis
Decretul nr. 193 cu privire la crearea Forţelor Armate
ale Republicii Moldova, decretul respectiv fiind bazat
pe Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova
şi emis în scopul asigurării apărării suveranităţii
republicii şi integrităţii ei teritoriale.
 ARMATA NAŢIONALĂ
ESTE MENITĂ SĂ GARANTEZE:
 suveranitatea, independenţa şi unitatea, integritatea
teritorială a ţării şi a democraţiei constituţionale, în
condiţiile legii.
Devotamentul faţă de ţară

Cetăţenii cărora le
sânt încredinţate funcţii
publice, precum şi
militarii, răspund de
îndeplinirea cu credinţă a
obligaţiilor ce le revin şi,
în cazurile prevăzute de
lege, depun jurământul
cerut de ea.
 FORŢELE ARMATE SE ORGANIZAU ÎN BAZA
URMĂTOARELOR PRINCIPII:
 întreţinerea trupelor regulate ce se completează
pe baza îmbunătăţirii obligaţiunilor militare şi
înrolării benevole a cetăţenilor pe bază de contract;
 pregătirea rezervei de militari instruiţi în baza
obligaţiunii militare a cetăţenilor;
 starea permanent gata de luptă şi de mobilizare a
cetăţenilor;
 conducerea unică şi centralizată;
 asigurarea protecţiei sociale şi juridice a
militarilor de către stat;
 educarea efectivului în spiritul dragostei de Patrie,
respectarea legilor şi a ideilor democratice.
Conform structurii preconizate, Forţele Armate ale
republicii urmau a fi compuse din trupe regulate şi din
rezerva de militari instruiţi, care numărau 10–12 mii
persoane. Aceste legi au dat un nou impuls procesului
de organizare a sistemului militar.
Conflictul militar de la Nistru a servit şi drept
catalizator pentru edificarea instituţiei de apărare a
statului.
 Baza legislativă a activităţii FA ale RM este cuprinsă în
următoarele documente de directivă:
1. Constituţia RM
2. Doctrina militară a RM
3. Concepţia securităţii naţionale
4. Lege cu privire la apărarea naţională nr.345-xv din 25.07.03
5. Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea
patriei nr.1245-xv din 18.07.02
6. Legea cu privire la rezerva FA nr.1244-xv din 18. 07. 02
7. Legea cu privire la pregătirea de mobilizare şi mobilizare
nr.11.92-xv din 04.07.02
8. Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din
corpul de comandă şi din trupele organelor af. Interne
nr.1544-xv din 23.06.93
9. Legea cu privire la participarea RM la operaţiunile
internaţionale de menţinere a păcii nr.1156-xiv din
26.07 00 (anexa 1)
 Locul şi menirea Armatei Naţionale în statul
de drept sânt determinate de Constituţia
Republicii Moldova, legislaţia statului nostru, care
determină sarcinile şi atribuţiile, care sânt puse în
faţa acestei instituţii a statului.
Legea supremă a statului – Constituţia, stabileşte în
art.108 întitulat “Forţele Armate”:
 Forţele Armate sânt subordonate exclusiv voinţei
poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei
şi a unităţii, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei
constituţionale.

Structura sistemului naţional de apărare se stabileşte

prin lege organică.
 Potrivit art.32 şi 33 ale
Legii cu privire la apărarea naţională
Armata Naţională este componenta de bază a
Forţelor Armate, care asigură, pe timp de pace şi
de război, integrarea într-o concepţie unitară a
activităţilor tuturor forţelor care participă la
acţiunile de apărare a ţării.
 MISIUNEA PRINCIPALĂ A ARMATEI NAŢIONALE

 asigurarea apărării naţionale prin descurajarea,

contracararea şi anihilarea ameninţărilor şi
agresiunilor cu caracter militar îndreptate împotriva
ţării.
 Deşi misiunea Armatei este ceea de
asigurare a apărării naţionale, legea nominalizată
prevede că întrebuinţarea unor unităţi (subunităţi) ale
Armatei Naţionale în soluţionarea problemelor ce nu
ţin nemijlocit de apărarea statului se efectuează
exclusiv în temeiul hotărîrii Parlamentului, iar în
situaţii extreme prin decretul Preşedintelui Republicii
Moldova.
 CONFORM HOTĂRÎRII PARLAMENTULUI:
- pentru participarea la operaţiuni internaţionale de
menţinere a păcii sau în scopuri umanitare;
- pentru acordarea de sprijin la contracararea
acţiunilor interne, îndreptate contra sistemului
constituţional al ţării, a cărei amploare depăşeşte
capacitatea combativă a forţelor destinate asigurării
securităţii de stat şi menţinerii ordinii publice.
 CONFORM DECRETULUI PREŞEDINTELUI
REPUBLICII MOLDOVA:
pentru executarea misiunilor specifice armatei în
operaţiuni antiteroriste;
pentru acordarea de sprijin formaţiunilor de
protecţie civilă la lichidarea consecinţelor
calamităţilor naturale, avariilor tehnogene şi
catastrofelor.
Participarea unor unităţi (subunităţi) ale Armatei
Naţionale în afara teritoriului ţării cu efective,
armament şi tehnică militară la exerciţii militare
comune cu unităţi ale altor state se aprobă de
către Comandantul Suprem al Forţelor Armate.
 Astfel, pe timp de pace şi de război, conducerea
Forţelor Armate se efectuează de către Comandamentul
Suprem al Forţelor Armate – Preşedintele Republicii
Moldova - Comandant Suprem al Forţelor Armate.
 În componenţa Comandamentului Suprem intră, de
asemenea:
- Ministrul Apărării al Republicii Moldova

- ?????????????????

- Secretarii de Stat al Ministerului Apărării (3)

- ???????????????????????

- Şeful Marelui Stat Major, Comandantul Armatei

Naţionale ????????????????????????????
Conducerea nemijlocită a Armatei Năţionale este
exercitată de către Ministrul apărării, prin intermediul
Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, care este condus
de către Şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale.

Ministrul apărării este comandantul Armatei Naţionale.

În cazul numirii în funcţia de MAp a unei persoane civile,
Şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale devine
concomitent şi Comandantul Armatei Naţionale.
 ORGANUL PRINCIPAL CARE ASIGURĂ
Comandamentului Suprem, pe timp de
pace şi de război, planificarea, organizarea,
comanda şi controlul trupelor Forţelor Armate la
pregătirea lor şi executarea misiunilor de apărare a
ţării este Statul Major General al Forţelor Armate
condus de şeful Marelui Stat Major al Armatei
Naţionale.
 JURĂMÂNTUL MILITAR
Fiecare cetăţean al Republicii Moldova este
obligat în timpul satisfacerii serviciului militar să
depună Jurămîntul militar, prin care se leagă cu
întreaga sa fiinţă de poporul şi Patria sa.
 JURĂMÎNTUL MILITAR
Eu, ȘESTACOV Andrei,
cetăţean al Republicii
Moldova, jur credinţă
Republicii Moldova şi
poporului ei. Jur să-mi apar
Patria chiar şi cu preţul
propriei vieţi, să respect
legile Republicii Moldova şi
regulamentele militare.
 CONCLUZII:
1. Jurămîntul militar – legea fundamentală a activităţii militare.
2. Jurămîntul militar cere ca militarii să recpecte Constituţia şi
Legile Republicii Moldova, să îndeplinească întocmai cerinţele
Regulamentelor militare şi ordinelor comandanţilor.
3. Nu este nimic mai important pentru un militar ca să urmeze cu
stricteţe executarea datoriei constituţionale şi să îndeplinească
impecabil cerinţele Jurămîntului militar.
4. Datoria de onoare a fiecărui militar este de a fi patriot, deveni
specialist militar şi apărător al independenţei, suveranităţii şi
integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
ÎNTREBĂRI