Sunteți pe pagina 1din 21

Stomalgia-Glossalgia-

Glossodinia-
Glossopiroza

ELABORAT : CEBOTARU IRINA


GRUPA: S1507
Sinonime: Glosodinia, Stomatodinia,
Algii bucale, Parestezia.
Această patologie este foarte răspândită,
nu prezintă unitate nozologică de sine
stătătoare, ci ca simptom în formă de
parestezii, arsuri, rareori - dureri, fără să
prezinte unele modificări vădite pe MB.
G. Vişneak consideră că pentru
glossodinie sunt caracteristice
senzaţiile
neplăcute, dereglările gustative, iar
pentru glossalgie - durerile în limbă.
Sunt
descrise şi ca fenomene parestezice cu
mecanism bulbar, care provoacă
dereglări
senzitive, gustative şi sialoree.
Ca noţiune se poate evidenţia
următoarea definiţie: sindrom algic,
cronic, caracterizat prin dureri,
usturime, senzaţii neplăcute de arsuri,
persistente în regiunea oro-, maxilo-
facială, cu prevalenţă la nivelul limbii,
dar care nu sunt însoţite de simptome
clinice obiective. Boala afectează
predominant sexul feminin în perioada
de menopauză, nu afectează copiii.
Raportul femei - bărbaţi este de 7:1
Principalele simptome ale glosodiniei
 Senzația de arsură este prezentă de-a lungul întregii zile, aparent fără
posibilitatea de ameliorare. Pe lângă senzația de arsură, de unde își
trage și denumirea, pacienții pot avea simptome precum:

 senzația de gură uscată (xerostomia)


 durere
 amorțeală (parestezii)
 furnicături la nivelul mucoasei bucale
 senzația de gust metalic
 lipsa apetitului
 insomnii
 suferința difuză dimineața care se accentuează pe durata zilei
Etiologia:rămâne deocamdată neclară. Se presupune
implicarea mai multor factori locali şi generali.
Ca dereglări în articulaţia temporo-mandibulară
• alergii de contact în caz de proteze acrilice, obturaţiile
metalice, protezele metalice
• diferite traume ale mucoasei bucale
• proteze dentare incorect confecţionate
• infecţii cronice (candidomicoze, parodontite marginale şi
apicale)
• obturaţii şi restaurări dentare necorespunzătoare
• fenomene electro-galvanice în cavitatea bucală
Ca factori generali pot servi:
• disfuncţii hormonale (menopauză, diabet
zaharat)
• dereglări psihice, surmenaj psihic şi fizic,
stresul
• carenţe vitaminice şi de fier cu urmări
hematologice (anemii, carenţă de acid folic şi
vitamina B)
• dereglări la nivelul sistemului nervos
central
Petrov clasifică stomalgia
după criteriul etiologic în
următoarele forme:
neurogenă, gastrogenă,
gastroneurogenă şi endocrină.
Dereglările pot fi localizate la nivelul
sistemului nervos periferic (nervul
trigemen) sau în central.
Patogenie
 Patogeniaglosodiniei a fost descrisă în
baza datelor experimentale şi clinice.
 S-astabilit afectarea sectorului ponto-
bulbar al creierului şi a sistemului vago-
simpatic, iar conexiunile anatomo-
funcţionale ale organelor interne cu
sistemul nervos favorizează apariţia
dereglărilor viscero-bulbare în cazul
bolilor interne.
Tabloul clinic
Glosodinia /stomalgia/ se caracterizează prin
apariţia usturimii, senzaţiilor neplăcute de
arsură, uneori amorţeală, înţepături,
hiperesteziei şi paresteziei pe MB, pe pielea
feţei, dereglări de ordin gustativ, hiposialie,
xerostomie.
Paresteziile apar spontan şi variabil, lipsesc
durerile. Pot apărea senzaţii de arsură,
înţepături, presiune, rece, fierbinte, amorţeală.
Simptomele pot fi superficiale sau profunde.
 Laînceput senzaţiile pot fi de scurtă durată, de
câteva minute, ore, şi pot dispărea pe un timp
oarecare. Odată cu evoluţia procesului, intensitatea şi
durata simptomelor creşte considerabil. Boala se
poate manifesta sub formă de accese chinuitoare,
dereglând chiar starea generală (apatie, indispoziţie,
insomnie, scăderea productivităţii muncii). Pentru
tabloul clinic este specific localizarea simptomelor în
anumite zone. Astfel, în 85% din cazuri simptomele se
localizează numai pe vârful limbii, buze, palatul dur şi
moale, obraji, gingie, faringe, pielea feţei şi a cefei, în
alte cazuri, numai în limbă.
In funcţie de localizarea primară a simptomelor, E.
Iavorski deosebeşte 6 variante ale glosodiniei:
1) gloso-mandibulară
2) linguală
3) mandibulo-maxilară
4) fronto-parietală
5) gloso-faringiană
6) occipitală (afectează ceafa, apoi limba)
Patologia se manifestă prin două
forme: afectarea numai a mucoasei
limbii, faringelui, laringelui,
esofagului - varianta glosofaringiană
– forma mucoasă.
 In cea de-a doua formă se
afectează şi pielea facială, numită
forma dermato-mucoasă.
 Laaceşti pacienţi este dereglată funcţia glandelor salivare,
dispar senzaţiile gustative, deglutiţia este dificilă, apare
sindromul „ limbii obosite” spre seară, iar în timpul alimentării
(mai ales rece sau fierbinte) aceste simptome se ameliorează
sau dispar. Uneori se observă hiperplazia formaţiunilor limfatice
ale limbii. în general, modificări patologice pe mucoasa bucală
nu se observă, însă uneori limba poate fi saburală.
 E.
Iavorski menţionează, că dacă pacientului i se
propune să arate limba, aceasta se înclină în partea
afectată a nervului trigemen, iar pe limbă deseori se
pot observa amprentele dinţilor.
Diagnosticul diferenţial
 se face cu nevralgia nervului lingual.
 Simptomul decisiv al stomalgiei este dispariţia durerii în
timpul alimentării.
Tratamentul
 Tratamentul glosalgiei începe numai după o
examinare complexă şi minuţioasă,
obligatorie pentru evidenţierea tuturor
cauzelor locale şi generale.
 Tratamentul este complex şi se efectuează
pentru fiecare bolnav individual, cu
consultarea neuropatologului, internistului.
• ajutorul de urgenţă - sedative, tranchilizante, neuroleptice
•tratament etiotrop - tratamentul patologiei viscerale sau a
dereglărilor sistemului nervos. Pentru aceasta este necesară
motivaţia pacientului în efectuarea lui şi se face de către
medicul-intemist sau alţi specialişti
• tratamentul patogenic are ca scop normalizarea homeostazei
sistemului nervos (complex de vitamine şi microelemente,
spasmolitice, hipotensive,ganglioblocatori, antihistaminice)
• psihoterapie, hipnoză, acupunctură, somn electric
• asanarea cavităţii bucale (echilibrarea ocluziei, tratamentul
cariei şi a complicaţiilor acesteia, al afecţiunilor parodontale,
excluderea fenomenelor electro-galvanice şi protezarea
corectă)
• local se aplică preparate anestezice, uleiuri
• rezolvarea dereglărilor articulaţiei temporo-mandibulare
• nazo-ionoforeză cu Na Br - 10%
• în caz de xerostomie - Pilocarpină 5 picături sub limbă.
Dereglările gustative
 disgeuzia. Apar ca urmare a patologiei nervului facial la nivelul
canalului Falopiev, pe unde trec receptorii gustativi de la limbă
spre creier. Fiind afectaţi unilateral, dispare gustul în regiunea
treimii anterioare. în afara canalului, fibrele gustative se află în
componenţa nervului lingual, la afectarea căruia poate scădea
şi gustul, dar în asociaţie cu alte simptome.
 Dispariţia gustului în zona posterioară a limbii este consecinţa
dereglărilor la nivelul nervului glosofaringian. Dispariţia
bilaterală a gustului apare ca urmare a dereglărilor sistemului
nervos central (tumori, sifilis, traume).
 Dereglările gustative pot fi totale, parţiale sau modificate — la
acru, sărat, dulce, amar, pipărat.