EPOCA LUI ȘTEFAN CEL MARE

Istoria românilor și universală, cl. X

ŞTEFAN CEL MARE
(1457-1504)
• « Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare
la statu, mânios şi de grabu vărsătoriu de
sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe
omoria fără judeţu. Amintrilea era om
întreg la fire, neleneşu, şi lucrul său îl
ştiia a-l acoperi şi unde nu gândiiai, acolo
îl aflai. La lucruri de războaie meşter,
unde era nevoie însuşi se vîrîea, ca
văzându-l ai săi, să nu să îndărăptieze şi
pentru aceia raru războiu de nu biruia. Şi
unde biruia alţii, nu perdea nădejdea, ca
ştiindu-să căzut jos, să rădica deasupra
biruitorilor. »
(Grigore Ureche – « Letopiseţul Ţării
Moldovei »)
 Planul lecției
Situația internă și externă a Moldovei către mijlocul secolului XV.
Venirea la domnie a lui Ștefan cel Mare.
Politica internă. Măsuri de consolidare a puterii domnești
Politica externă:
- Lupte pentru consolidarea domniei;
- Războiul antiotoman;
- Politica externă a lui Ștefan în ultima perioadă a domniei.
Importanța istorică a domniei lui Ștefan cel Mare.
 Etapele domniei lui Ș tefan cel Mare
I. 1457-1473 – consolidarea domniei pe plan intern și
extern, prin impunerea independenței țării în relațiile
cu Polonia și Ungaria.
II. 1473 – 1486 – perioada marilor confruntări cu
Imperiul Otoman.
III. 1486 – 1504 – noua orientare a Moldovei spre un
sistem de alianțe, menit să contracareze tendințele de
dominație ale Poloniei asupra Statului Moldovenesc și
să bareze expansiune otomană în Europa.
 CONTEXT INTERNAŢIONAL
Moldova era ţinta politicii expansioniste a trei mari puteri ale
momentului:
Polonia
Ungaria
Imperiul Otoman
1. Situația internă și externă a Moldovei către mijlocul secolului XV. Venirea la domnie a lui Ștefan cel Mare.

Frământări politice din Moldova între anii 1433-1457

Pe parcursul a 25 ani la domnie în Moldova s-au schimbat 10
domnitori (Schimbarea domnilor – bucuria nebunilor).
Luptele interne dintre pretendenții la scaunul domnesc au adus
la decădere politică a autorității domnești în favoarea marii
boierimi, la ruinarea economică a țării și la creșterea tensiunilor
sociale.
Petru Aron închina țara turcilor, plătindu-i un tribut de 2000
galbeni. Profitând de slăbiciunea țării, regii Ungariei și Poloniei
tindeau să-și lărgească teritoriile pe seama Moldovei, primul
stăpânind Chilia, iar al doilea Hotinul.
INCEPUTUL DOMNIEI
12 aprilie 1457,
„În anul cum se socotește de la
Ştefan cel Mare nașterea lui Christos 1457, în luna lui
cu propria sa aprilie, în săptămâna mare dinaintea
oaste şi„ cu sprijin
 
Paștilor, veni Stefan Vodă, fiul lui
militar trims de Bogdan Vodă, cu o mică oaste. Și
Vlad Ţepeş, îl veniră asupra lor Aron Vodă la un
înfrânge pe Petru părău sau apă cu numele Hreasca, la
Aron în bătălia de Doljești. Așa, goni Ștefan Vodă pe
Aron Vodă din țară și rămase însuși
la Doljeşti, şi
domn prin silnicie.”
preia conducerea
Moldovei. /Cronica lui Ștefan cel Mare/
Politica internă. Măsuri de consolidare a puterii domnești

• Măsuri politice
- recunoaște suzeranitatea regelui
Poloniei Cazimir al IV-lea,
continuând să plătească tribut
sultanului Mehmet al II, asigurând
liniștea la hotarele țării.
- Restructurează principalele
instituții în stat: sfatul domnesc –
sporește rolul dregătorilor,
organizarea administrativ-
judecătorească – rolul pârcălabilor,
toți aceștea fiind controlați de
domnie.
 Organizarea armatei
• Oastea ce mică
(10 000 – 15 000)
garda domnului – 100 viteji
dintre cei mai devotați;
oastea de curteni;
oastea vornicilor;
detașamente de militari de
profesie care mânuiau bine
armele
• Oastea cea mare
(peste 40 000)
Spre deosebire de perioada
precedentă a fost mai bine
înzestrată și instruită;
Țăranii au fost strânși la
arme, învățându-i pe fiecare
să-și apere patria
• Sunt întărite cetățile vechi
și construite cetăți noi
Structura
armatei
 Măsuri economice
• Promovat o politică care a
favorizat producătorii de bunuri
materiale;
• A încurajat comerțul printr-un
sistem de tratate și privilegii;
• A echilibrat tarifele vamale;
• A refăcut domeniul domnesc,
astfel ca resursele economice ale
domeniului să prevaleze în raport
cu cele ale marilor boieri
Consolidarea bazei sociale
• Prin măsuri severe a pus sub
domnie marea boierime, le-a
restrâns drepturile de
imunitate feudală pe
domeniile lor;
• Boierimea mijlocie și mică a
fost promovată în dregătorii;
• A ocrotit negustorime și
meșteșugarii;
• Țărănimea obține o seamă de
scutiri față de domnie și
boierime.
 Politica externă . Consolidarea domniei
Aprilie 1459 – Tratatul cu Polonia
- Ștefan se declară vasal al regelui Poloniei Cazimir al IV-lea și confirmă cedarea de
către Petru Aron a cetății Hotin.
- Regele Poloniei îl recunoaște pe Ștefan domn al Moldovei, obligându-se să-și
îndeplinească datoria de suzeran și să-l alunge din țară pe Petru Aron.
1461 - Ștefan întreprinde incursiune în ținuturile secuiești din Transilvania,
pentru a-l înlătura pe pretendentul la tron Petru Aron, care se adăpostea la
regele Ungariei Matei Corvin.
1462 – reconfirmă Tratatul cu Polonia
1463 – este restituită cetatea Hotin Moldovei.
1465 – este redobândită cetatea Chiliei.
1466 – susține răzvrătirea nereușită a Transilvaniei contra autorităților maghiare.
1467 Campania regelui Matei Corvin în Moldova
Cauze: Tendința coroanei maghiare de a domina asupra Moldovei, reîntoarcere Chiliei,
amestecul lui Ștefan cel Mare în Transilvania.
XI-XII 1467 Matei Corvin cucerește orașele Trotuș, Bacău, Roman, Neamț și Baia.
15.XII.1467 – Bătălia de la Baia (ultima încercare a Ungariei de a-și extinde autoritatea
asupra Moldovei).
1469 – oastea moldovenească întreprinde o incursiune în Transilvania, ca urmare Petru
Aron este prins și decapitat.
• 1470 – Bătălia de la Lipnic – distrugerea oștirilor tătărăști
de pe Nistru, care pune capăt invaziilor de pradă a acestora
în Moldova.
• 1470-1474 – Luptele lui Ștefan cu Radu cel Frumos
• 1474 - Ștefan cel Mare încetează de a mai plăti tribut.
• Rezultate:
Sprijinul social, creșterea resurselor financiare, înlăturarea și
pedepsirea boierilor trădători, întărirea capacității de apărare
prin reintegrarea în Moldova a cetăților Hotin și Chilia,
construcția cetății Orheiului, au permis lui Ștefan cel Mare să
treacă la măsuri politice radicale în relațiile cu Poarta.
1473 – 1486 – perioada marilor confruntări cu Imperiul Otoman.
1474 – Mehmed al II-lea trimite asupra Moldovei oastea
belerbegului Rumeliei Soliman pașa.
Cauze: refuzul lui Ștefan de a plăti tributul de 3000 galbeni Porții,
de a se prezenta la Poartă, de a ceda otomanilor Chilia și Cetatea
Albă. Expediția lui Ștefan cel Mare împotriva lui Laiotă Basarab
care a trecut de partea turcilor.
Raportul de forțe
Ștefan cel Marea: „Oastea cea mare” – 40 000, 5 000 de secui,
1800 unguri, 2000 polonezi.
Siliman Pașa: 120 000 ostași otomani și 17 000 munteni ai lui
Laiotă Basarab.
Tactica militară: tradițională „a pământului pârjolit”
Bă tă lia de la Vaslui (Podul Înalt) – 10 ianuarie 1475
• Locul bătăliei într-o zonă
mărginită de păduri și mlaștini,
astfel turcii nu și-au putut
desfășura în front întreaga
armată.
• Pierderi:
- Otomani: 30 000 ostași, 40 000
cai, 15 000 prizonieri, cărora le-
a fost refuzată răscumpărarea.
„Și le-a dat Dumnezeu pe acele limbi
necredincioase în ascuțișul sabiei și au
căzut atunci mulțime fără număr, și au
fost prinși vii multă fără număr, care
de asemenea au fost tăieți”
/Letopiseț/
„…niciodată o oaste turcească n-a
suferit o astfel de înfrângere”
/Sultana valide Mara/
Bătălia de la Vaslui
• Conștient de pericolul care urma,
Ștefan adresează capetelor
încoronate ale Europei scrisoarea-
circulară din 25 ianuarie 1475,
solicitând ajutor militar împotriva
turcilor.
• „…am luat sabia în mână și cu
ajutorul Domnului Dumnezeului
nostru atotputernic … i-am
biruit și i-am călcat în picioare.
Păgânul împărat al turcilor își
pune în gând să se răzbune… și
să supună țara noastră care e o
poartă a creștinătății… ne
rugăm de domniile voastre să ne
trimiteți pe căpitanii voștri în
ajutor împotriva dușmanilor
creștinătății, până mai este
vreme.”
 « Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână şi, cu ajutorul
Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva
duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi
i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie
Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al
turcilor îşi puse în gând să se răzbune şi să vie, în luna lui mai, cu
capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara
noastră, care e poarta creştinătăţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o până
acum. Dar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută –
Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva – atunci toată creştinătatea va fi
în mare primejdie. De aceea, ne rugăm de Domniile Voastre să ne
trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor
creştinătăţii, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulţi
potrivnici şi din toate părţile are de lucru cu oameni ce-i stau
împotrivă cu sabia în mână[…].
Dată în Suceava, în ziua de Sfântul Pavel, luna ianuarie în 25, anul
Domnului 1475.
Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei.»
Campania otomană - 1476
Scopurile lui Mehmed al II-lea:
Armata otomană condusă de Înlăturarea lui Ştefan cel Mare şi
sultanul Mehmed al II-lea, cu un înlocuirea lui cu un pretendent la
efectiv de peste 100 000 ostași, tronul Moldovei ;
sprijiniți de flotă și muntenii lui Cucerirea cetăţilor Chilia şi
Laiotă Basarab, au atacat Moldova. Cetatea Albă.
Tactica pământului pârjolit
Condiții nefavorabile pentru
Moldova: năvălirea tătarilor, țăranii
sunt nevoiți să-și apere averile,
Matei Corvin, nu a trimis ajutor,
flota asigura otomanii cu cele
necesare.
• « …Am găsit toate satele şi așezările părăsite și ogoarele
arse. [Ştefan poruncise ca] toate grânele să fie tăiate…
şi, după ce s-au tăiat ierburile şi grânele, a pus să fie
totul ars, astfel că sultanul a rămas păcălit, deoarece
crezuse că găsește o țară îmbelșugată în grâne şi pășuni,
cum este ea într-adevăr, şi a găsit-o deşartă de oameni şi
pretutindeni se ridica praf din tăciuni care umplea aerul
şi ori de câte ori ajungeam la popas, eram cu toţii negri
pe față şi pe haine; chiar şi caii sufereau, deoarece
praful le intra pe nări »
• (Mărturie a italianului Angiolello, trezorier şi însoţitor
al lui Mahomed)
26 iunie 1476 – Bătălia de la Valea
Albă (Războieni).
Superioritatea numerică a turcilor de
peste 10 ori, le-a permis să obțină
biruință asupra lui Ștefan.
Retrăgându-se spre Nord a refăcut
armata, care a fost sprijinită și de
contingente din Ungaria.
Turcii s-au divizat în părți mici, prădând
în diferite regiuni și fiind ușor de
nimicit.
Flota a fost surprinsă de o furtună.
Fiind nevoit să se retragă, sultanul nu a
realizat nici un scop de al său.
 • 1483 Căsătoria fiicei lui
Ștefan Elena cu Ivan cel
Tînăr, feciorul cneazului
• 1476 – Campania lui Moscovei Ivan al III-lea
Ștefan cel Mare în Țara
• 1784 – pierderea Chiliei și
Românească.
Cetății Albe.
• 1480-1481 – campanie în
Țara Românească contra
lui Basarab cel Tânăr,
înscăunarea lui Vlad
Călugărul, fiul lui Vlad
Dracul.
 1486 – 1504 – noua orientare a Moldovei
1485 – omagiu de vasalitate regelui
Poloniei
1485-1486 – campanii devastatoare
a otomanilor în Moldova, soldate
cu înfrângerea acestora și
alungarea lor (Bătăliile de la
Catlabuga și Șcheia)
1486 – semnarea tratatului moldo-
turc: plata unui tribut turcilor de
3000 florenți venețieni
• 1489 - Polonia încheie un
tratat cu Imperiul Otoman în
care recunoaște cucerirea
Chiliei și Cetății Albe.
• 1490-1496 – perioada de
domnie liniștită marcată de
ridicarea lăcașelor sfinte.
 1497 Campania polonă împotriva Moldovei
• Ion Albert, regele Poloniei, sub
pretextul eliberării Chiliei și Cetății
Albe a intrat în Moldova.
• Trei săptămâni, fără succes, este
asediată Suceava.
• Semnat un armistițiu, prin mijlocirea
regelui Ungariei, prin care polonezii
se retrăgeau din țară pe calea pe unde
au venit.
• Polonezii pleacă de sub zidurile
Sucevei, dar nu respectă condițiile
armistițiului și se îndreaptă spre Siret.
• 26 octombrie 1497 Bătălia din
Codrii Cosminului
• Armata poloneză este măcelărită în
codri: „Și a fost atunci măcel mare
între leși (polonezi) și moldoveni.
Și au fost luate toate schipetrele
crăiești și a căzut acolo multă oaste
și toate tunurile…”
• 1499 Tratatul moldo-polon:
- Egalitate și posibilitatea colaborării
- Nu se rezolvă problema Pocuției.
 Importanța istorică
Importanța istorică a domniei
Personalitate istorică cu merite distinse
• Perioadă de avânt economic,
• Proeminent consolidare social-politică,
comandant de oști îmbogățire religios-culturală,
apogeul statalității medievale
• Diplomat iscusit moldovenești;
• Țara și-a păstrat independența.
• Cârmuitor înțelept • Lupta antiotomană
• Ctitor • Moldova – piedică în calea
expansiunii Imperiului Otoman
în Europa