Sunteți pe pagina 1din 20

Tema 7.

Funcţia de planificare

Planificarea – procesul de identificare a


scopurilor precum şi a resurselor şi acţiunilor
întreprinse pentru realizarea acestor scopuri.
Necesitatea elaborării planurilor
Argumentarea existenţei organizaţiei.
Călăuză în acţiune.
Elaborarea standardelor de activitate
(mărirea volumului de vânzări cu 10 % în 2012).
Ghid al planificării eficiente
1) planificarea trebuie să aibă sprijinul deschis al
managementului superior
2) managementul inferior trebuie să fie implicat
într-o mare parte a procesului planificării
3) procesul planificării trebuie să fie continuu
4) planificarea strategică presupune flexibilitate
5) dacă planificarea nu se concretizează în
acțiuni concrete nu trebuie realizată.
Tipuri de planuri
Planuri: strategice, tactice, operaționale
(plan de mk, de producție, financiar, de personal (plan
anual de instruire));

Planificare formală, neformală;


Planuri permanente (politica firmei, procedurile);
planuri situaționale (proiect de restructurare,
retehnologizare / construcții)
Interdependența elementelor
Viziunea
- reprezintă o stare ideala proiectata în viitor
(mai mult de 10 ani) și care configurează o posibilă
și dezirabilă dezvoltare  a organizației.
- răspunde la întrebarea: INCOTRO NE INDREPTAM?
si CUM VOM FI IN VIITOR? 

Ford Motor Company - "Viziunea noastră este sa devenim


prima firmă din lume în domeniul produselor și serviciilor
auto pentru piața utilizatorilor individuali. 
Misiunea
- Descrie intr-o fraza motivația existențială a organizației
pentru 3-5 ani:
- Este in mod uzual legată de produsele si serviciile
firmei, de piețele pe care operează și de clienți.
- Răspunde la întrebările: CE FACEM? si PENTRU CINE?
- viziunea exprimă o stare ideală, misiunea exprimă o evoluţie
spre această stare.
 
  Ford Motor Company - "Suntem o familie globala, cu o moștenire de care suntem
mândri, dedicați cu pasiune furnizării mobilității personale pentru oamenii de toata
lumea". 
• Scopul este o finalitate spre
realizarea căreia este orientată
activitatea organizaţiei.
• Scopurile se elaborează în baza
misiunii.
Corelația Scopuri: sarcini
Scopul - rezultatul dorit spre realizarea căruia sunt
orientate eforturile.(în plan de afaceri/plan de producere/plan de
vînzări)
Sarcini – lucru/activitate indicată pentru a fi executată.
EXEMPLU:
Scop abstract/general - să învăț engleza.
Obiectiv / scop concret- Să merg la cursuri de engleză
la F X de 4 ori pe săptămână, să reduc cheltuielile cu
1% pe lună.
Sarcină – să frecventez orele marți să pregătesc tema
p.a.
Domenii de elaborare a scopurilor
• Profit: creșterea profitului.
• Piaţă: mărirea/păstrarea cotei de piață.
• Productivitate: mărirea Wm..
• Producţie: mărirea/menținerea/reducerea volumului de producție.
• Resurse financiare: optimizarea/reducerea cheltuielilor.
• Capacităţi de producţie: mărirea gradului
de utilizare a capacităților de producție.
• Cercetări și realizarea inovaţiilor: de realizat activitate
inovațională mai intensă, de lansat x produse noi.
• Resurse umane: îmbunătățirea competențelor angajaților.
• Responsabilitate socială: creșterea nivelului de implicare a
firmei în programe sociale.
Tehnica SMART
 Specific – înseamnă că un obiectiv indică exact ceea ce se dorește a se
obține.
Un obiectiv specific este foarte clar exprimat, nu lăsa loc de îndoieli, vizează
rezultate concrete, nu rezultate in general.

Ex: scop/ obiectiv general – “organizarea training-ului p-u angajații firmei X”


Ex: scop/obiectiv specific – “organizarea training-ului pe tema “Eficientizarea
vînzărilor ” p-u angajații din Departamentul de Vînzări ai firme X”

 Măsurabil – înseamnă ca un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie


calitativ.
Un obiectiv/scop măsurabil este cel care permite stabilirea cu exactitate a faptului
că a fost atins ori nu sau, în ce măsura a fost atins.
Ex: scop/obiectiv general – “organizarea training-ului p-u angajații firmei X”
Ex: obiectiv / scop măsurabil – “organizarea training-ului pe tema
”Eficientizarea vînzărilor ” p-u 4 angajați din Departamentul de Vînzări ai firmei
X.
Relevant – Realizarea unui scop/obiectiv trebuie sa contribuie
în mod nemijlocit la atingerea unui scop mai mare, mai general.

Ex: în cazul de mai sus, în care obiectivul / scopul concret este


“organizarea training-ului pe tema ”Eficientizarea vînzărilor ” p-u 4
angajații din Departamentul de Vînzări ai organizației X”, impactul
trainingului este creșterea vînzărilor firmei X.

Termene: Obiectivele/scopurile concrete trebuie întotdeauna să


includă o limită de timp pentru a permite de decis dacă au fost
îndeplinite.

Ex: obiectiv încadrat in timp – “organizarea în perioada 17-18


noiembrie 2014 a unui training pe tema pe tema ”Eficientizarea
vînzărilor ” p-u 4 angajații din Departamentul de Vînzări ai firmei X
.”
 Abordabil de Atins/realizabil – înseamnă ca un obiectiv/scop poate fi
într-adevăr atins.
Prin definirea obiectivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în
condițiile date (Ex: nu se poate realiza o autostradă într-o săptămână și nici
peste un ocean, dacă adâncimea apei în unele locuri este de cîtiva km.);

Ex: obiectiv de atins/realizabil – “organizarea în perioada 17-18 noiembrie 2014


a unui training pe tema pe tema ”Eficientizarea vînzărilor ” p-u 4 angajați din
Departamentul de Vînzări ai organizației X” .

Ex: obiectiv nerealizabil: “organizarea unui training de 1 oră pe tema


”Eficientizarea vînzărilor ” p-u 4 angajați din Departamentul de Vînzări ai
organizației X” în condițiile în care aceștia nu au experiență în domeniu și
nici studii.
Planificarea
strategică –
proces complex
de stabilire a
misiunii,
scopurilor şi
elaborare a
strategiei.
Procesul planificării strategice şi
managementul strategic
Managementul strategic

1.a.Aprecierea
mediului extern -
identificarea
oportunităţilor
şi riscurilor

2.Definirea 3. Formula- 4. Formularea Evaluarea


5. Alegerea Implementarea
misiunii - rea şi aprecierea
strategiei strategiei
reazultatelor
scopurilor strategiilor

1.b.Analiza mediului
intern-
identificarea
punctelor forte şi
punctelor slabe
Feedback
1.b.Domenii ale cercetării manageriale pentru a
determina puncte forte și slabe
Marketing Finanţe Producţie
Strategia de preţ Norma profitabilităţii Tehnologia de fabricare a
Cota de piaţă Disponibilitatea creditelor produsului
Strategii de promovare Viteza de rotaţie a capitalului Gradul de uzură a utilajului
Eficacitatea reclamei circulant Sistemul de aprovizionare şi
Reputaţia produsului Norma de recuperare a depozitare
investiţiilor Productivitatea muncii
Servicii post-vînzare
Lucrări de cercetare-dezvoltare

Resurse Umane Imaginea şi cultura organizaţională


Calificarea şi experienţa personalului
Metode de selectare,angajare,perfecţionare Convingerile şi valorile organizaţiei
Metode de stimulare a personalului Impresia pe care o produce produsul şi
Stabilitatea personalului, disciplina organizaţia, în ansamblu
Satisfacţia din muncă
Puncte forte Puncte slabe
• resurse financiare adecvate • lipsa unor direcţii strategice
• calificare înaltă a clare
personalului. • slăbirea poziţiei
• reputaţie favorabilă la concurențiale
consumatori. • utilaj învechit.
• Tehnologii performante. • insuficiența abilităţilor de
• lider cunoscut pe piaţă. management.
• lipsa unor competenţe și
calificări cheie ale
personalului.
Oportunităţi Pericole
• pătrunderea pe noi pieţe sau • apariţia concurenţilor noi
segmente de piaţă. • încetinirea creşterii pieţii.
• scăderea ratei dobânzii • politica nefavorabilă a
bancare. guvernului,presiunea
• accelerarea creşterii pieţei concurenţială crescândă.
• creșterea puterii de • modificarea necesităţilor
cumpărare a populației. consumatorilor.
Et. 3. Caracteristici ale
scopurilor /obiectivelor
• Concrete şi măsurabile
• Determinate în timp
• Ambiţioase, dar reale
• Coordonate
• Acceptate
• Legătură cu remunerarea
• Aranjate în ordinea importanţei lor
Et. 4 . Strategia - indică ce trebuie să facă
organizaţia pentru a-şi îndeplini misiunea.
 Strategia diversificării – promovarea unor activităţi în domenii de
afaceri care se diferenţiază în mod clar de domeniul de afaceri curent
al firmei, formarea corporaţiilor de tip conglomerat (produse
alimentare+produse cosmetice+chimie casnică)
•  strategia de integrare orizontală – absorbirea unor firme care
realizează produse sau servicii similare cu cele ale firmei absorbante.
(Bucuria + Nefis)
•  strategia integrării verticale – extinderea operaţiunilor unei firme în
domenii de afaceri conexe, exploatate până atunci de furnizorii sau
clienţii firmei.(extragere+prelucrare+comercializare)
 strategia stabilităţii  - când firma este satisfăcută de situaţia curentă.
Se fac puţine schimbări în ceea ce priveşte produsele, pieţele de
vînzare. Volumul activităţilor rămâne, în general, acelaşi.
 strategia lichidării – vânzarea sau dizolvarea/lichidarea întregii
firme;

S-ar putea să vă placă și