Cel dintâi domn al Principatelor Unite şi

al Statului Naţional Român.

*A fost ales domn al Moldovei la 5
ianuarie 1859.
*La 24 ianuarie 1859 a fost ales domn şi
al Ţării Româneşti.
Hora Unirii la Craiova
Pictură de Theodor Aman
1. Firea şi însemnătatea lui Alexandru
Ioan Cuza în istoria neamului nostru
Dintre toţi oamenii de seamă ai timpului său, Cuza
pare a fi fost singurul care putea înfăptui unirea
definitivă şi reformele chemate să o întărească.

Într-adevăr, pentru nevoile şi împrejurările de

atunci se cerea o minte mlădioasă, o voinţă
hotarâtă şi o inimă în stare de a se înflăcăra pe
sine şi de a încălzi pe ceilalţi.

Toate aceste însuşiri se găseau întrunite cu

privirea, glasul şi ţinuta sa, el avea deopotrivă
darul de a se face respectat şi iubit chiar de cei
care îl vedeau pentru întâia oară.
 Una din cele mai frumoase podoabe ale
sufletului său era bunătatea. Pe aceasta a
dovedit-o nu numai prin reformele sale în
folosul ţărănimii, dar şi prin purtarea
mărinimoasă faţă de unii duşmani, pe care,
ca domn, i-a apărat de nedreptăţi în loc de
a se răzbuna împotriva lor. Desi lipsit cu
totul de trufie, avea simţământul datoriei de
a apăra cinstea coroanei şi ţării sale
înăuntru şi în afara graniţelor.
Cuza Vodă şi Sultanul
Alexandru Ioan Cuza
obişnuia să se
îmbrace ca un om de
rând şi să se
amestece printre
oameni.
Dorea să afle el
însuşi cum trăieşte
poporul.
2. Marile împliniri ale lui Alexandru Ioan Cuza
Elena Cuza

• Cunoscută ca Elena
Doamna s-a născut la
Iași în familia Rosetti;
• Avea o fire domoală,
retrasă și stângace,
opusă soțului ei.
 Domnia lui Cuza a fost scurtă (1859-1866) dar
cu multe schimbări:
• mulţi ţărani au primit pământ;
• învăţământul primar a devenit obligatoriu
şi gratuit;
• s-au înfiinţat Universităţile de la Iaşi şi
Bucureşti.
3. Unirea Moldovei cu Ţara Românească
 În ziua de 5 ianuarie 1859, moldovenii aleseră
domn pe Alexandru Ioan Cuza, iar muntenii, la
24 ianuarie acelaşi an, îl aleseră tot pe el la
conducerea ţării. Astfel se face unirea cu ţara,
sub un singur domn.
Duşmanii din afară ai unirii: austriecii, turcii, ruşii,
nu doreau să recunoască acest fapt istoric.
Austriecii pregătiseră câteva corpuri de armată,
ca să le trimită împotriva noastră. S-au mărginit
însă la aceste ameninţări goale, deoarece nu
îndrăzneau să calce peste voinţa Congresului
din Paris, care hotărâse că nici una dintre marile
puteri nu aveau autoritatea să se amestece în
treburile interne din Principatele Române.
Unirea Moldovei cu Ţara Românească e unul dintre marile
evenimente la care a participat Ion Creangă, unul
dintre cei mai mari clasici ai literaturii române, alaturi
de Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale. Unirea din
1859 i-a stăruit mult în minte. Cu ocazia participării
la divanurile ad–hoc, Ion Creanga a scris două poveşti:
“Moş Ion Roată şi Unirea”,
“Moş Ion Roată şi Vodă Cuza”.
“Moş Ion Roată şi Vodă Cuza”
Casa lui Moş Ion Roată
 Ion Creanga şi Victor Eftimiu îl caracterizează ca fiind bun, omenos,
mărinimos, drept, înţelept, răbdător, cuviincios, generos.

”Cuza Vodă s-a uitat ţintă la Moş Ion Roată cât a vorbit, iar când a
isprăvit vorba i-a pus în mână două fişicuri cu napoleoni zicându-i cu
bunătate:
-Ţine, Moş Ioane, acest mic dar şi întâmpină-ţi nevoia de azi şi de
mâine cum te-a lumina Cel de Sus! Iar pe boier lasă-l în judecata lui
Dumnezeu, căci El nu bate cu ciomagul”.

Cuza era respectat de oameni şi iubit de supuşi pentru calităţi şi decizii:

”Peste câţiva ani trecând spre Bucureşti domnitorul Cuza, a poposit la

Agiud. În mulţimea venită să-l întâmpine se afla şi bătrânul Ion Roata.”
“Nu-i an să nu sărbătorim Unirea
Ce ne-a umplut poporul de podoabe.
Poporul îţi tot cântă pomenirea,
Mărite, prea cinstite pârcălabe!”

“Măria ta!” dar nu cu umilinţă

Ci dăruindu-ţi dragostea lor toată
Ţi-au dat cei mulţi întreaga lor fiinţă
În frunte cu bătrânul Ion Roată.”
Hora Unirii, poezia scrisă de Vasile Alecsandri, a fost
publicată pentru prima dată în 1856, în revista
“Steaua” a lui Mihail Kogălniceanu.
Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher,
iar în ziua de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova şi
Ţara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan
Cuza, s-a dansat şi s-a cântat această Horă a Unirii.
 În anul 1866 Cuza e
nevoit să părăsească
tronul, plecând din
ţară şi murind
departe de ea
(1873).

În prezent, osemintele
lui Cuza odihnesc în
biserica“Trei Ierarhi”
din Iaşi.
PALATUL RUGINOASA –
reşedinţa de vară a