CEI MAI MARI

EXPLORATORI AI LUMII
VEGA TUDOR ANDREI
 DAVID LIVINGSTONE (1813-1873)

• O figura aparte in grupul elistist al marilor exploratori ai lumii o constituie, fara doar si poate, cea a misionarului
scotian David Livingstone. Carismatic, indragostit pana la fanatism de Africa, aprig luptator impotriva sclaviei,
Livingstone s-a dovedit un pionier in ceea ce priveste explorarea Continentului Negru, cu atat mai mult cu cat
expeditiile sale au avut loc intr-o perioada in care putini aveau curajul sa se aventureze in lumea salbatica a
junglelor, a savanelor si a necunoscutelor triburi africane.

Plecat initial ca misionar in Africa de Sud, in 1840, David Livingstone a fost socat de realitatile vietii
de pe Continentul Negru, in special de sclavia practicata pe scara larga, un veritabil flagel impotriva
caruia isi propunea sa lupte cu toate puterile sale. Astfel, are loc in 1849 prima expeditie catre centrul Africii,
scotianul traversand atunci desertul Kalahari de la sud la nord. Trei ani mai tarziu, Livingstone porneste intr-una
dintre cele mai temerare calatorii din istorie, devenind primul european care a strabatut continentul african
de la vest la est (din Luanda, pe tarmul Atlanticului, pana la Quelimane, pe malul Oceanului Indian).
Tot atunci, misionarul scotian descoperea si gura de varsare a fluviului Zambezi, si tot el era cel care identifica
impresionanta cascada Mosi-oa-Tunya, pe care o reboteza Victoria.
• Intors temporar in Anglia, Livingstone este tratat ca un erou national si, dupa
ce renunta la misionarism pentru a a-si continua expeditiile, primeste fonduri
din partea Societatii Regale de Geografie pentru a finanta o calatorie cu un
vapor cu aburi, care sa identifice o ruta navigabila pe Zambezi catre interiorul
Africii. Incercarea sa din 1858 ramane insa fara succes, datorita apelor
improprii navigatiei si, poate, si a lipsei calitatilor sale de lider in misiuni de
asemenea amploare. Reintors sase ani mai tarziu, in 1864, David Livingstone
nu sta prea mult pe ganduri si organizeaza o noua expeditie, de data aceasta in
cautarea izvoarelor Nilului, expeditie care esueaza la fel ca ultima. Cu toate
acestea, hartile intocmite de scotian aveau sa se dovedeasca de o importanta
covarsitoare in viitoarele misiuni europene de explorarea a Africii. Livingstone
s-a stins din viata in Zambia, la 4 mai 1873, din cauza malariei si a unei
hemoragii interne cauzate de o puternica dizenterie. Trupul sau a fost
transportat la Londra, acolo unde a fost inmormantat in Abatia Westminster.
 JAMES COOK (1728 – 1779)

• Departe de a fi doar un soldat si un navigator incercat, capitanul James Cook poate fi caracterizat

drept unul dintre primii exploratori europeni care au realizat lungi calatorii oceanice in scopuri
pur stiintiice. De altfel, asa avea sa inceapa si prima sa mare aventura, o expeditie in Tahiti, acolo de unde
ar fi urmat sa urmareasca conjuctia dintre Venus si Soare, eveniment de mare importanta pentru astronomii
vremii, petrecut in 1769. Conform instructiunilor primite din partea Societatii Regale Britanice, Cook s-a
indreptat apoi catre Noua Zeelanda, teritoriu descris pentru prima data de olandezul Abel Tasman
in 1642. Cook a fost de altfel primul european care a realizat o cartografiere completa a Noii
Zeelande, tot el fiind si cel care a identificat coasta estica a Australiei.

Nemultumit de realizarile sale din timpul primei expeditii, James Cook porneste in 1772 intr-o a doua
calatorie, cu scopul de cartografia tarmurile Oceanului Atlantic, ocazie cu care identifica mai multe insule
necunoscute pana atunci geografilor europeni, si ajunge pana aproape de Antarctica.
•
La doar un an de la intoarcere din 1775, Cook organizeaza si cea de treia expeditie, ocazie cu care descopera
Hawaii si stabileste primul contact european cu nativii maori. Considerat initial un zeu de catre bastinasi,
englezul intra in conflict cu acestia dupa ce incearca sa isi recupereze o barca furata, luand ostatici mai multi
lideri hawaiieni. Deznodamantul este insa unul dramatic, James Cook fiind ucis de localnici intr-un atac
furibund al acestora. Era 14 februarie 1779.
ROALD AMUNDSEN (1872 – 1928)

• Demn urmas al legendarilor exploratori scandinavi din urma cu peste un mileniu, norvegianul Roald Amundsen este, alaturi de Douglas
Mawson, Robert Falcon Scott si Ernest Shackleton, o figura ilustra a perioadei numita de specialisti, Era Eroica a Explorarilor
Antarctice. In fapt, daca vreodata s-ar dovedi, Amundsen ar putea fi considerat omul care a atins in premiera atat Polul Sud cat si Polul Nord.

Puternic atras de fascinatia vietii de explorator, Roald Amundsen si-a abandonat studiile la numai 21 de ani pentru a se dedica in totalitate
unei calatoriilor pe mare. Astfel, in 1897, la varsta de 27 de ani, norvegianul se regaseste in compania ilustra a celor mai promitatori oameni
de stiinta ai vremii, intr-o calatorie care avea sa ramana in istorie. Este vorba nava Belgica, si de prima incercare de a atinge Antarctica
efectuata vreodata de europeni. Condusa de belgianul Adrien de Gerlache, expeditia avea insa sa esueze odata cu blocarea navei intre
gheturile sudice. Echipajul a fost salvat numai de eforturile concentrate ale medicului Frederick Cook si ale romanului Emil Racovita, cei
care au evitat o epidemie de scorbut sau, mai rau, o moarte prin inanitie a marinarilor, vanand foci pe banchizele polare si oferind
exploratorilor carnea cruda a acestora.

Fara sa isi piarda entuziasmul in urma acestei intamplari, Amundsen se indreapta doar 6 ani mai tarziu, in 1903, catre Polul Nord, descoperind
atunci Pasajul Nordic, puntea de legatura dintre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific, un deziderat care dura de peste patru secole,
inca de pe vremea marilor exploratori medievali. Tot atunci, norvegianul intra in contact cu triburile de inuiti de la care invata tehnicile
esentiale de supravietuire in conditii de frig extrem, tehnici care aveau sa se dovedeasca extrem de importante in calatoriile sale viitoare.
• Anii 1910-1912, il gasesc pe Roald Amundesn intr-o cursa epica pentru cucerirea
Polului Sud. Desi initial intentionase sa atinga Polul Nord, norvegianul afla dezamagit
ca Frederick Cook si Robert Peary realizasera in 1908 si 1909 pasul catre cel
mai nordic punct al Terrei. Indreptandu-si atentia catre Antarctica inca neexplorata,
Amundsen iesea, de data aceasta victorios, doar experienta acumulata alaturi de
inuiti facandu-l castigator in fata englezului Robert Falcon Scott, plecat spre Polul Sud
in aceeasi perioada. Era 14 decembrie 1911.

Visul de a atinge si Polul Nord nu se stinsese insa si, dupa mai multe tentative esuate,
Amundsen isi atinge obiectivul in 1926, la bordul zepelinului Norge. Cum toate cele
trei expeditii care sustinusera ca atinsesera Polul au fost contestate (Frederick Cook
in 1908, Ribert Peary in 1909 si Richard Byrd in 1926), putem avea in persoana lui
Roald Amundsen pe omul care a atins in premiera ambii poli ai Pamantului.

Norvegianul a disparut in conditii misterioase la 18 iunie 1928, in timp ce incerca sa

salveze membrii unui zepelin italian prabusit dupa intoarcerea de la Polul Nord.
Corpul sau nu a fost gasit niciodata.