Sunteți pe pagina 1din 17

Caracterul

• Latura relaţional – valorică a personalităţii

responsabilă de felul în valorile după care se


interacţionăm cu ceilalţi conduce persoana
=atitudinile = profilul psiho-moral

Spre deosebire de
- temperament care este înnăscut şi neutru din punct de vedere sociomoral,
- caracterul este dobândit sub influenţa modelelor culturale de
comportament şi a tabelelor de valori pe care le impune şi le cultivă
societatea
Sistemul de valori personale Rokeach
(subiectul ierarhizează valorile proprii)
Valori scop Valori mijloc
Apreciere socială Săritor
Armonie interioară Ambiţios
Bucuria muncii Ascultător
Bunăstare materială Stăpânire de sine
Demnitate umană Competent
Dragoste matură Curajos
Egalitate Sincer
Fericire Iertător
Înţelepciune Imaginativ
Libertate Independent
Mântuirea sufletului Intelectual
O lume a frumosului Iubitor
O lume a păcii Logic
Viaţă confortabilă Onest
Viaţă trepidantă Politicos
Prietenie Responsabil
Siguranţa familiei Vederi largi
Securitatea ţării Voios
Manifestarea sistemului de valori în atitudinea
faţă de alţii
Ex. de cercetare: Ierarhia de valori a persoanelor care aplică
tratamente discriminatorii

Ipoteza de cercetare: cei care aplică tratamente discriminatorii


persoanelor obeze în angajare au o ierarhie specifică a valorilor
Eşantion: 60 de studenţi de la fac de Psiho, Ştiinţe Economice şi
Transporturi
Procedură:- subiecţii primesc 12 CV cu foto (persoane obeze şi non-
obeze) pe care trebuie să le ierarhizeze în 4 posturi;
- apoi ierarhizează valorile pe care ei le apreciază, conform
scalei lui Rokeach
Concluzie: cei care aplică tratamente discriminatorii au un sistem
valoric specific (la aceste persoane valori precum egalitate, iertător,
supus, au cea mai mică importanţă).
Rezultatele cercetării

Ranguri valori scop şi valori instrument, pentru subiecţii care aplică tratamente
discriminatorii persoanelor obeze
Valori scop Valori instrument
Libertate Independent
Fericire Capabil
Apreciere socială Responsabil
Armonie interioară Vederi largi
Demnitate umană Intelectual
Înţelepciune Ambiţios
Bunăstare materiale Stăpânire de sine
Dragoste matură Iubitor
Bucuria muncii Logic
Siguranţa familiei Curajos
Prietenie sinceră Imaginativ
O viaţă confortabilă Voios
Egalitate Săritor
O lume a păcii Curat
O lume a frumosului Onest
O viaţă trepidantă Politicos
Securitatea ţării Iertător

  Mântuirea sufletului Supus


Trăsăturile şi atitudinile
– elemente structurale şi fundamentale ale caracterului-
• TRĂSĂTURA = particularitate definitorie, esenţială, relativ stabilă,
în baza căruia avem un comportament consistent, permiţând
anticiparea reacţiilor viitoare ale individului
• Trăsăturile se manifestă prin ATITUDINI: faţă de sine, faţă de
alţii, faţă de muncă

Trăsături pozitive: Trăsături negative:


onestitate  lene
 sârguinţă  necinste
modestie
 egoism
generozitate
curaj  înfumurare
hotărâre  laşitate
Clasificarea trăsăturilor
a)Trăsături derivate din orientarea persoanei:
- trăsături ce evidenţiază atitudinea faţă de alţi oameni:
corectitudinea, altruism, cinstea, egoismul.

-trăsături care evidenţiază atitudinea faţă de muncă – interes


faţă de muncă, hărnicia, conştiinciozitatea, punctualitatea,
entuziasmul, spiritul creativ, originalitatea în muncă.

- trăsături ce exprimă atitudinea faţă de propria persoană –


încrederea în forţele proprii, modestia, demnitatea,

b) Trăsături derivate din voinţa persoanei: hotărâre, fermitate,


stăpânire de sine, etc.
Modelele explicativ-interpretative ale
caracterului

• 1. Modelul balanţei caracteriale

• 2. Modelul cercurilor concentrice

• 3. Modelul piramidei caracteriale


1. Modelul balanţei caracteriale
“atitudinile există două câte două, una opusă
alteia…nu se poate face cu seriozitate afirmaţia că
o persoană ar dispune numai de una dintre
trăsăturile perechi, cea pozitivă, sau cea negativă;
nu pot exista reducţii absolute la termeni
singulari”

Nu există un om absolut bun, absolut generos,


indiferent de condiţii, de solicitări, etc…
1. Modelul balanţei caracteriale
 la naştere trăsăturile caracteriale se află în punctul 0(zero), evoluţia lor
fiind teoretic egală
 evoluţia spre un pol sau altul depinde de:
• Natura, tipul, nr şi valoarea situaţiilor de viaţă parcurse de copil
• Întărirea sau sancţionarea lor exterior-educativă
• Asimilarea sau respingerea lor prin învăţare

Ex. dacă un copil este care dăruieşte o jucărie este lăudat de cei din jur, el are
toate şansele să evolueze spre generozitate, balanţa să încline spre polul
pozitiv

-
+
1. Modelul balanţei caracteriale
Relevanţa modelului:
• Mecanismul psihologic al formării caracterului constă în lupta
dintre contrarii; pentru a avea caractere puternice, unitare e
necesar ca opoziţia contrariilor să fie dirijată, nu lăsata la
voia întâmplării;

• Caracterul nu este doar rezultatul influenţelor sociale, ci se şi


autoformează

• Conduce la stabilirea unei tipologii caracteriale:


- mai multe trăsături pozitive – “om de caracter”
- mai multe trăsături negative – “om fără caracter”
- balanţa în echilibru – “caracter indecis, indefinit”
2. Modelul cercurilor concentrice
Originea: în concepţia lui Allport - însuşirile caracteriale
sunt clasificate în:
1. Trăsături comune- prin care indivizii pot fi comparaţi
între ei
2. Trăsături individuale – configurarea lor unică
 cardinale (una, două cu influenţă majoră- ex.
“altruismul” pentru o persoană foarte credincioasă)
 centrale (7, 8 generalizate, constante- ex. prietenia,
indiferent de situaţie o să oferim ajutorul, o să fim interesaţi,
plăcuţi)
 secundare (periferice, irelevante- ex. tendinţa de a avea
biroul în ordine, deşi pare o persoană dezorganizată per
ansamblu)
2. Modelul cercurilor concentrice
• Trăsăturile aflate în cele 3 cercuri au caracter mobil,
flexibil, putând trece dintr-un cerc în altul
Ex. prin măsuri educative, putem transforma “frica”
dintr-o trăsătură centrală în una secundară

cardinale

centrale

secundare
2. Modelul cercurilor concentrice

Relevanţa modelului:
• Permite înţelegerea mai exactă a comportamentului
concret, datorat coexistenţei diferitelor trăsături
caracteriale

• Explică dinamica structurii caracterului (trecerea de


la trăsături cardinale la centrale şi secundare şi
invers). Rolul educaţiei: de a le împinge pe cele
negative spre periferie.

• Joacă rolul unui instrument de valorizare a unor trăsături de


caracter (ex. timiditatea este calitate sau defect?)
3. Modelul piramidei caracteriale
• Ideea de bază: important pentru caracter este nu atât
numărul atitudinilor şi trăsăturilor, ci modul lor de
organizare, relaţionare, structurare;

• La fel cum există o piramidă a conceptelor, există şi


una a caracterului, fiecare trăsătură constituind un nod
în relaţia cu toate celelalte

• Spre deosebire de piramida conceptelor, unică pentru


toţi, piramida caracterului este diferită pentru fiecare
persoană în parte
3. Modelul piramidei caracteriale
• Atitudinile se leagă, se înlănţuie şi sunt condiţionate unele de altele
Ex. autoevaluarea critică e legată de simţul răspunderii, de exigenţa
faţă de sine, de modestie…

• Fiecare trăsătură constituie un nod, la vârf aflând-se cele mai relevante

• Important: relaţiile dintre aceste trăsături la fiecare în parte – ceea ce e


supraordonat la X, la Y poate fi subordonat

sensibilitate corectitudine
sinceritate
sinceritate

Deoarece sensibilitatea e supraordoanta, Spune întotdeauna adevărul chiar


persoana va mai spune o minciuna neutra dacă îi răneşte pe ceilalţi
3. Modelul piramidei caracteriale
Relevanţa modelului:
• Caracterul nu este un conglomerat de trăsături, ci un
sistem bine organizat; intervenţia educativă într-
o anumită parte a sistemului se repercutează
direct asupra întregului sistem caracterial

• Acţiunile educative se aplică în funcţie de tipul de


sistem caracterial (într-un fel acţionăm dacă
piramida este în formare şi în alt fel dacă este
incorect formată)
Concluzii asupra celor 3 modele
• Cele 3 modele se depăşesc unul pe altul:
Model 1: o singură trăsătură cu aspecte contradictorii
Model 2: mai multe trăsături, dispuse însă dezorganizat
şi separat, în cercuri
Model 3: mai multe trăsături legate între ele; surprinde
cel mai mult unicitatea individului

Toate cele 3 modele pun accentul pe intervenţia


educaţională în cazul existenţei trăsăturilor negative
de caracter