• IV)- SFINGOLIPIDELE

• sunt lipide structurale ca si fosfatidele, fiind

absente în grăsimile de depozit;
• Cele mai mari cantități de sfingolipide se
găsesc în țesutul nervos;
• Sunt derivați ai unui aminoalcool superior,
sfingozina sau, mai rar, a unui derivat
hidrogenat, dihidrosfingozină (acidul gras este
legat amidic la NH2 din sfingozina; toate
sfingolipidele cuprind aceasta amida, numită
ceramidă)
• Exista două categorii de sfingolipide:
• - sfingomielinele (lipide cu fosfor), care
împreună cu glicerofosfolipidele formează
grupa fosfolipidelor;
• - glicosfingolipidele (fără fosfor), cu unul sau
mai multe resturi glicozil- sunt glicolipide;
 a)- SFINGOMIELINELE
• - sunt fosfatide răspândite în toate structurile
membranare, în lipoproteinele plasmatice;
• Sunt dosebit de abundente în substanța
nervoasă albă, în nervii periferici;
• Cuprind o ceramida legata de fosforilcolina;
• Sunt asemenatoare ca proprietati cu
fosfatidele.
• b)- GLICOSFINGOLIPIDE
• Cuprind ceramidă legată glicozidic de monozaharide
(hexoze) sau oligozaharide.
• Sunt:
• - cerebrozide (glicolipide neutre)
• - gangliozide (glicolipide acide)
Cerebrozidele –se găsesc în majoritatea țesuturilor.
Dar sunt mai abundente în creier(în substanța albă),
în nervi.
- structural- cuprind o ceramidă (cu un acid gras cu 24
atomi de carbon) legată la β- galactoză
(galactocerebrozid) sau la β- glucoză
(glucocerebrorizid).
Gangliozidele- sunt glicolipide prezente în cantități
mici în toate țesuturile, dar în special în creier și
nervi.
- structural- cuprind o ceramidă (în care acidul gras
rste frecvent acidul stearic) legată la un oligozaharid
(glucoză, galactoză, N-a
cetilgalactozamină).
Oligozaharidul este legat la rîndul lui de unul, două
sau trei resturi de acid sialic (acidul acetil-
neuraminic). Astfel, gangliozidele se clasificaă în:
- monosialo- gangliozide (GM)
- disialo- gangliozide (GD)
- trisialo- gangliozide (GT)
• Deficitul ereditar al unor enzime hidrolitice
care intervin în realizarea legaturilor din
structura gangliozdelor determină
întreruperea șirului de reacții catabolice și
acumularea produsului în amonte față de
enzima deficitară: gangliozidoze (maladii
ereditare).
 V. CERURILE
• Sunt esteri ai acizilor grași cu alcoolii alifatici sau ciclici
(steroli).
• Ex:
- ceara de albine(esterul acidului palmitic cu un alcool de
32 atomi de carbon);
- lanolina (grăsimea de pe lâna de oaie)- esteri ai
lanosterolului, ai colesterolului;
• Sunt lipide saturate cu un pronunțat caracter hidrofob.
• Sunt secretate de epiderma plantelor și animalelor și
formează un strat protector, împiedicând pierderile de
apă.
• Cerurile naturale: amestecuri complexe de doverși
esteri, acizi, alcooli liberi, hidrocarburi superioare).
 VI. LIPIDE NESAPONIFICABILE
• sunt compuși cu proprietăți de solubilitate
caracteristice lipidelor și care nu sunt scindate
prin hidroliză.
• Reprezentanți:
• - terpenele
• - carotenoizii
• - steroizii
• Carotenii sunt provitamine A.
• În ficat și în peretele intestinal din β- caroten
se formează două molecule de vit. A prin
scindare oxidativă.

• c)- STERIOZII
• Sunt compuși lipidici răspândiți la plante,
animale, microorganisme;
• Sunt derivați ai unei hidrocarburi ipotetice
denumită STERAN
(ciclopentanoperhidrofenantren) cu 3 nuclee
ciclohexanice și unul ciclopentanic condensate.
• Steroizii diferă între ei prin grupări funcționale și
catene laterale grefate pe nucleul steranic, prin
prezența unor legături duble și prin existența unui
număr foarte mare de stereoizomeri.
• Principalele grupe de steroizi:
• - hormonii estrogeni
• - hormonii androgeni
• - hormonii gestageni
• - hormonii corticosuprarenalieni
• - acizii biliari
• - sterolii
• - substanțe active cardiotonice din digitală
  STEROLII
• Sunt alcooli steriodici prezenți în toate organismele vii.
• COLESTEROLUL- cel mai important sterol din regnul
animal (lipsește în plante, microorganisme,
nevertebrate).
• Este un component esențial al tuturor structurilor
membranare lipoproteice.
• Este un steroid cu C27.
• În organism se găsește ca:
• - alcool liber
• - esterificat cu acizi grași (acilcolesterol).
• - COLESTEROLUL- este o substanță albă, solidă,
insolubilă în apă.
• Are un pronunțat caracter hidrofob.
• Esterii colestrolului- printre cei mai hidrofobi
constituenți celulari.
• Are rol structural:
• - prezent în majoritatea membranelor celulare
• - este precursorul tuturor celorlalți compuși
sterolici.
ALTI STEROLI, înrudiți cu colestrolul:
- 7- dehidrocolesterolul
- 5β- colestanolul
 LIPIDELE PLASMATICE
• I. TRIGLICERIDE
• II. LIPOPROTEINE

• I. TRIGLICERIDELE
• Trigliceridele din țesutul adipos și din celelalte țesuturi
reprezintă cel mai important depozit de rezerve
energeticeale organismului(135 000 kcal pentru un adult
normal).
• Aceste depozite se formează din:
• - grăsimile ingerate în exces sau
• - sunt forma de depozit a surplusului de glucide exogene.
• Transportul trigliceridelor alimentare și a celor
sintetizate endogen la locurile de depozitare și apoi
distribuția lor către organele consumatoare
presupune un flux plasmatic continuu de
trigliceride și de alte categorii de lipide.
• Trigliceridele hidrofobe se asociază cu alte categorii
de lipide și proteine rezultând lipoproteine.
• Lipoproteinele plasmatice, pe lângă transportul de
trigliceride, mai au și alte roluri:
• - transportă colesterolul (exogen și endogen,
sintetizat în ficat) spre țesuturile extrahepatice și
invers: vehiculează alți compuși lipidici (vitamine
liposolubile)
• - participă la păstrarea compoziției lipidice a membranelor
• - reglează procese metabolice celulare
• II. LIPOPROTEINELE
• cuprind diverse componente proteice și lipidice în proporții relativ
constante:
• - componentele proteice: apolipoproteine (apo-A, apo-B, apo-C
etc.)
a) - o structură comună (miez hidrofob):
• lipide nepolare,
• trigliceride,
• esteri ai colestrolului;
b)- un strat extern ce îmbracă miezul- componenți polari:
• apolipoproteine,
• fosfolipide,
• colesterol.
c)- mici cantități de glucide
• Determinarea lipidelor plasmatice:
• 1)- dozarea lipidelor totale și a diverselor categorii prin
reacții specifice/ spectrofotometrie
• Lipide serice:
• Lipide totale= 550- 750 mg/dL
• Trigliceride= 30- 140 mg/dL
• Colesterol total= 120- 260 mg/dL
• Fosfolipide totale= 180- 260 mg/dL
• Acizi grași liberi= 12-16 mg/dL

• 2)- separarea lipoproteinelor:

• ultracentrifugare
• electroforeza
• 1)- ULTRACENTRIFUGAREA: pe diferențele de
densitate în raport cu conținutul lipoproteinelor în
lipide și proteine.
• trigliceridele pure- densitate= 0,95 g/cm3;
• proteinele pure= 1,28 g/cm3
• lipoproteine cu continut egal de lipide și proteine=
1,065 g/cm3
• În câmpuri gravitaționale puternice(100 000 xg)
lipoproteinele se vor sedimenta după densitatea
mediului de suspensie(dacî au densități mai mari
decât ale mediului) sau vor flota(dacă au densități
mai mici).
• Prin ultracentrifugare se vor obține:
• - chilomicroni
• - lipoproteine cu densitate foarte mică (VLDL-
very low density lipoproteins)
• - lipoproteine cu densitate mică (LDL- low
density lipoproteins)
• - lipoproteine cu densitate mare (HDL- high
density lipoproteins)
• ELECTROFOREZA LIPOPROTEINELOR:
• se bazează pe încărcătura electrică a
lipoproteinelor la un pH alcalin(8,6).
• Se pot efectua pe geluri de agaroză sau
poliacrilamidă.
• Sunt separate astfel 4 fracțiuni:
• - chilomicronii
• - pre- β- lipoproteine (VLDL)
• - β- lipoproteine (LDL)
• - α- lipoproteine (HDL)
• NOTĂ: în sângele obținut dimineața după 8-10 ore de
nemâncate (a jeun) nu se găsesc chilomicroni, iar VLDL- urme .
• acizii grași liberi asociați cu serumalbumina, nu constituie o
fracțiune lipoproteică propriu- zisă.

A)- CHILOMICRONII:
- au conținut foarte mare în lipide(98099%) și puține proteine(1-
2%).
- au dimensiuni mari, refractă lumina și conferă plasmei un
conținut lactescent.
- sunt sintetizați în celulele mucoasei intestinale și încorporează
lipidele alimentare absorbite.
- sunt prezenți în plasmă după ingerare de alimente bogate în
grăsimi.
• După 6-7 ore de la ingestia de grăsimi chilomicronii dispar din
sânge, plasma se clarifică.
• Catabolismul chilomicronilor are loc în 2 etape:
1- trigliceridele componente sunt hidrolizate sub acțiunea
lipoproteinlipazei rezultând acizi grași care vor fi folosiți
de diverse țesuturi:
- mușchi scheletici, miocard, pulmon- prin procesul de
oxidare, sau
- pentru depozitare (țesut adipos) sau
- pentru secreție de grăsimi (glanda mamară)
- Pe măsură ce hidroliza trigliceridelor avansează.
componenții superficiali ai chilomicronilor se
acumulează (colesterol liberm fosfolipide,
apolipoproteineleC) care sunt transferate pe HDL.
Treptat chilomicronii devin „resturi chilomicronice”.
2- captarea resturilor chilomicronice de către ficat prin
apolipoproteina E.
• Pe această cale ajunge la ficat o parte din
colesterolul exogen și cel intestinal.
• Colesterolul eliberat din resturile
chilomicronice inhibă HMG-CoA reductaza,
reglând sinteza colesterolului în hepatocit.
• Metabolismul chilomicronilor este perturbat la
subiecții cu deficite înăscute de
lipoproteinlipază, de apo-B. Este o boală
familială- hiperchilomicronemie
(hiperpipoproteinemie de tip I)
• B)- LIPOPROTEINE CU DENSITATE FOARTE MICA
(VLDL, pre-β- lipoproteine)
• - sunt sintetizate de ficat
• - au un conținut mare de lipide(89-94%):
- trigliceride (55- 65%)
- fosfolipide (12-18%)
- esteri ai colesteolului (12-14%)
- colesterol liber (6-8%)
- au densități cuprinse între 0,96- 1,006 g/cm3
- Paticulele sintetizate cuprind apo-B (B-100) drept
componentă majoritară, iar în plasmă primesc apo-
C și apo- E de la HDL.
• Funcția principală: transportul trigliceridelor
sintetizate în ficat spre țesuturile extrahepatice.
• Sunt prezente în plasmă după ingerare de rații
bogate în glucide. Excesul caloric de glucoză este
concertit în ficat în trigliceride și exportat sub formă
de VLDL.
• Sîngele recoltat dimineața după 8-10 ore de post
este practic lipsit de VLDL, catabolizate rapid sub
acțiunea lipoproteinlipazei.
• VLDL sunt crescute in:
• inaniție
• diabet,
ca urmare a unei sinteze crescute de trigliceride
hepatice pe seama acizilor grași liberi circulanți.
• C)- LIPOPROTEINE CU DENSITATE MICĂ (LDL,
β- lipoproteine)
• densitate = 1,006- 1,063
• diametre = 20- 15 nm
• conținut lipidic = 75- 80%:
• - colesterol(colesterol esterificat)= 35- 40%
• - colesterolliber= 5- 10%
• - fosfolipide= 20- 25%
• - trigliceride= 8- 12%
• - apolipoproteina majoritară= apo-B 100
• LDL se formează în plasmă din VLDL după
îndepărtarea trigliceridelor sub acțiunea
lipoproteinlipazei și îmbogățire în colesterol.
• în sângele recoltat dimineața LDL sunt
prezente în sânge în cantitate de 70% din
colesterolul total plasmatic.
• ROL: de a furniza colesterol diverselor țesuturi
• D)- LIPOPROTEINE CU DENSITATE MARE
(HDL, α- lipoproteine)
- este alcătuită dintr-o populație foarte heterogenă
de particule cu densități cuprinse între 1,065-
1,125.
- conținut lipidic- 50- 55% lipide:
- fosfolipide 20-30%
- colesteol 17- 23%
- puține trigliceride 3-6%
- Componenta proteică majoră: apo-A (apo-A1 și
apo-A2) și cantități mici și din alte apolipoproteine
(C,D,E).
- Nu cuprind apo-B.
• Sunt sintetizate și secretate de hepatocite.
• Forma imatura: formă discoidală, alcătuite dintr-un dublu strat lipidic
format din fosfolipide, colesterol liber și apolipoproteine în principal(apo-A
și apo-E).
• Prin schimburi între diferitele lipoproteine plasmatice se produce
maturarea HDL:
• - intervenția lecitincolesterol acil transferază activată de apo-
A2(component al HDL imature); rezultat: colesterolul este esterificat la acil-
colesterol.
• - Colesterulul esterificat migrază în interiorul particulei formând un miez
hidrofob.
• Locurile rămase libere în stratul superficial al HDL sunt ocupate de
colesterol preluat din țesuturi sau alte lipoproteine
plasmatice(chilomicroni)- conținut crescut de colesterol al HDL mature.
• HDL- lipoproteine prezente dimineața după post de 8-10 ore în sânge
alături de LDL (30% din colesterolul total)
• Valorile HDL:
• - FEMEI- 45-65 mg/dL
• - BĂRBAȚI- 35- 55 mg/dL
• HDL- joacă rol important în metabolismul
colesterolului: participă la transportul acestuia
din țesuturile extraheptice în ficat, sediul
catabolismului colesterolului (transformare în
acizi biliari șu excreție prin bilă).
• Concentrațiile HDL- colesterolului și
apolipoproteinei A: factori de risc pentru
ateroscleroză.
• Pacienții cu nivele crescute ale acestor
parametri- sunt protejați de aterosceroză.
• E)- ACIZII GRAȚI LIBERI
• sunt prezenți în plasmă ca atare și nu drept
constituenți ai altor lipide.
• În plasmă sunt legați de serumalbumină.
• Concentrația acizilor grași în plasmă este mică,
dar supusă unor fluctuații importante în raport
cu factorii nutriționali și hormonali.
• în perioada postprabdială: 0,5 nmoli/L
• in foame: 0,7- 0,9 nmoli/L
• în diabet, inaniție: 2 nmoli/L.
• Acizii grași liberi provin din țesutul adipos,
cantitatea de acizi grași liberi transportată fiind
dependentă de balanța dintre lipoșiză și lipogeneză.
• AGL sunt captați din plasmă de diverse țesuturi și
utilizați energogen(cu excepția creierului și
hematiilor).
• Când nivelul plasmatic este ridicat, este depășită
capacitatea de captare de către țesuturile
extrahepatice.
• În aceste condiții ficatul captează o proporție mare
de AGL pe care îi convertește în trigliceride, pe care
le exportă ca VLDL și în corpi cetonici.
 DISLIPIDEMIILE
• Patologie asociată cu:
- modificarea concentrației lipidelor totale
plasmatice,
- a uneia dintre fracțiuni sau
- alterarea raportului dintre diversele
componente.
OBS: pentru că lipidele sunt încorporate în
lipoproteine rezultă că orice dislipidemie este
o dislipoproteinemie.
• DISLIPOPROTEINEMII:
• - HIPERLIPOPROTEINEMII
• - HIPOLIPOPROTEINEMII
I- HIPERLIPOPROTEINEMII:
- creșterea concentrației fracțiunilor normale LDL
(β- lipoproteine) și HDL (α- lipoproteine) sau
apariția și persistența în ser a chilomicronilor și
/sau a VLDL (pre- β- lipoproteine).
- Dislipidemii ereditare, familiale, datorate alterării
genelor care controlează sinteza, transportul sau
utilizarea lipoproteinelor.
- Dislipidemii secundare
• HIPERLIPOPROTEINEMII PRIMARE, FAMILIALE
au fost clasificate după Fredrickson în 5 tipuri: I-V.
1)- Hiperlipoproteinemia de tip I:
- boala se datorește unei deficiențe a lipoproteinmutazei , enzimă
implicată în delipidarea chilomicronilor și epurarea lor plasmatică.
- prezența chilomicronilor în cantitate mare
- răspunsul lipemic la acești pacienți (creșterea postprandială a
lipemiei) este foarte intens și persistent.
- serul are aspect lăptos, iar prin păstrare la rece separă un stat
cremos de trigliceride.
- trigliceride crescute
- colesterolul- creșteri moderate
Boala se manifestă din primele luni de viață prin dureri
abdominale și hepatosplenomegalie, depuneri de grăsimi în
țesuturi (xantoame).
Incidența aterosclerozei este scăzută.
2)- Hiperlipoproteinemia de tip II
(hiperbetalipoproteinemie):
- deficiență (cantitativă și calitativă) a
receptorilor membranari pentru LDL ceea ce
duce la:
- creșterea concentrației LDL (β- lipoproteine) și
- a colesterolului vehiculat de LDL
- diminuarea influxului de LDL în celule, ceea ce
are ca rezultat și amplificarea sintezei endogene
de colestrol (nu se mai manifestă acțiunea
represivă a colesterolului exogen asupra HMG-
CoA reductazei).
 În stare homozigotă:
- Debut: precoce, cu depuneri de lipide în țesuturi
(xantomatoză);
- Risc pentru ateroscleroză: foarte ridicat
 În forma a doua a bolii, forma pură a bolii:
- Hipercolesterolemia
- Crește colesterolul LDL
 În forma II-b se adaugă:
- crește VLDL
- cresc trigliceridele
- OBS: cele 2 forme pot fi întâlnite la același
bolnav (hipertrigliceridemia fiind intermitentă).
• 3)- Hiperlipoproteinemia de tip III
(hiperbetalipoproteinemie familială mixtă,
hiperbetalipoproteinemie cu bandă β lărgită )
• Crestere moderata a colesterolului și trigliceridelor.
• Lipidograma cuprinde o banda β largă care acopera
și zona pre- β(datorită formării unei lipoproteine
anormale cu proprietăți comune LDL și VLDL (β-
VLDL).
• Defectul biochimic este deficitul de apo- E sau
sinteza unei proteine nefuncționale.
• Boala se manifestă la vârsta de adult cu leziuni
ateromatoase și risc crescut pentru accidente
vasculare cerebrale.
• 4)- Hiperlipoproteinemia de tip IV
(hipertrigliceridemie majoră endogenă,
hiperprebetalipoproteinemie)
• Cauza: dezechilibru între fluxul plasmatic de VLDL
care transportă trigliceridele sintetizate endogen
(din acizi grași obținuți prin sinteza de novo din
glucoză) și capacitatea redusă de epurare
plasmatică a VLDL.
• Nu se cunoaște unde este este situat deficitul
metabolic.
• Tabloul lipidic:
• - creșterea concentrației de VLDL și a trigliceridelor;
• - colesterolul: normal sau ușor crescut.
• Alte cauze ale acestui tabou:
• - toxice
• - alcoolism
• - consum exagerat de glucide
• Manifestări clinice: la adult, asociate cu
diabet și obezitate.
• 5)- Hiperlipoproteinemia de tip V
(hipertrigliceridemie majoră endogenă și exogenă,
hiperprebetalipoproteinemie cu
hiperchilomocromicronemie)
• - hipertrigliceridemie pe seama chilomicronilor(care
transportă grăsimile exogene), cât și pe seama VLDL
(care transportă trigliceride endogene)
• Lipidemia crește după mese bogate în lipide și/sau
glucide.
• Manifestări clinice:
• - adult: dureri abdominale,xantoame eruptive,
hepatospenomegalie;
• Risc crescut pentru boli vasculare aterosclerotice.
II- HIPOLIPOPROTEINEMII
- rar întâlnite
- sunt congenitale
1)- Deficit congenital de α- lipoproteine (deficit familial de
HDL- boala TANGIER)
- determinată de un deficit al sintezei de apo-A,
component proteic al HDL.
- concentrația plasmatică de HDL este redusă ( ca și
colestrol- HDL, fosfolipidele), iar în celule (macrofage,
celule musculare netede, celule Schwann) se acumulează
colesterolul.
- Clinic- manifestări precoce cu:
- spenomegalie,
- manifestări neurologice,
- hipertrofie amigdaliana.
• 2)- Abetalipoproteinemia familială
- sinteză defectuoasă (cantitativ sau calitativ) a apo- B și
apo-C, apolipoproteine din chilomicroni și VLDL. Acest
deficit enzimatic are ca rezultat: imposibilitatea formării
chilomicronilor, a absorbției intestinale a trigliceridelor
și a altor lipide exogene (malabsorbție lipidică).
• TABLOU LIPIDIC:
• - hipolipidemii totale:
• scăderea trigliceridelor
• scăderea colesterolului
• scăderea fosfolipidelor
• absente lipoptoteine cu densitate
˂ 1,063 (LDL,VLDL, chilomicroni)
• Manifestări clinice:
• manifestări digestive
• tulburări neurologice
• tulburări oftalmologice
• manifestări hematologice