ARTICULAŢIILE MÂINII

 Articulaţiile mâinii sunt reprezentate de articulatia radiocarpiană dintre radius

şi oasele carpiene şi articulaţiile dintre oasele carpiene, metacarpiene, si
falangele degetelor
 Articulaţiile mâinii sunt următoarele:
- articulaţia radiocarpiană
- articulaţia mediocarpiană
- articulaţiile intercapriene
- articulaţiile caprometacarpiene
- articulaţia carpometacarpiană a policelui
-articulaţiile intermetacarpiene
-articulaţiile metacarpofalangiene
- articulaţiile interfalangiene.
ART. RADIOCARPIANA
 Articulaţia radiocarpiană face parte din articulaţiile elipsoidale.
 Uneşte radiusul cu rândul proximal al carpului.
 Se numeşte articulaţie radiocapriană pentru că ulna nu ia parte la formarea
ei
 De partea antebraţului este o cavitate de recepţie ovalară formată din: faţa
inf a epifizei distale radiale, faţa art capriană şi faţa distală a discului
articular
 De partea carpului se află o proeminenţă elipsoidă formată din oasele:
scafoid, semilunar şi piramidal solidarizate prin lig interoasoase
Capsula articulară este întărită de următoarele liamente:
Ligamentul radiocarpian palmar se inseră pe procesul stiloid radial
pe de o parte şi fibrele sale se îndrepată spre semilunar şi piramidal
iar altele spre osul capitat
• Dorsal radiocarpal lig
Lig ulnocarpian se inseră pe marginea ant a discului
articular şi fibrele descind cître oasele carpului,
inserându-se pe semilunar, piramidal şi osul capitat
Lig colateral radial- se inseră pe procesul stiloid al radiusului şi
pe scafoid
Lig colateral ulnar- se inseră pe procesul stiloid al unlei şi pe
piramidal şi pisiform pe de altă parte
Articulaţia mediocarpiană este articulaţia dintre
primul rând de carpiene şi cel de al doilea
Această articulaţie are două părţi distincte:
Lateral este o articulaţie plană între scafoid şi trapez, iar central şi medial
între scafoid, semilinar şi piramidal pe de o parte şi capitat şi hamat pe de
altă parte se realizează o articulaţie elipsoidă, în care rândul unu de
carpiene joacă rolul unei cavităţi şi rândul doi rolul condilului.
Lig acestei articulaţii sunt comune cu cele ale art intercarpiene şi sunt
reprezentate de lig intercarpale dorsale şi palmare,
lig radiat al carpului, situat ventral are forma literei V situat pe
faţa palmară. Cele două ramuri ale lig pornesc de pe osul
capitat de la acest nivel diverg astfel ramura externă se inseră
pe scafoid iar cea internă pe piramidal
lig intercarpale interosoase
Articulaţiile intercarpiene sunt articulaţii plane între
oasele carpiene ale primului rând şi respectiv dintre
oasele carpiene ale rândului doi.
Articulaţiile rândului întâi
Articulaţiile rândului al doilea
Articulaţiile între cele două rânduri
Articulaţiile rândului întâi (proximal): sunt art plane

Rândul I: art scafoulnară

 - art piramidoulnară
 - art pisipiramidală care este întărită de două
expansiuni ale tendonului m flexor ulnar al carpului şi
anume de lig pisohamat şi lig pisometacarpian care
uneşte pisiformul cu baza metacarpianului V
Rândul II:
 art trapezotrapezoidală
Art trapezoidocapitată
Art capitohamată
Art carpometacarpiene sunt art plane dintre rândul II
de carpiene şi metacarpiene II-V
Trapezoidul şi capitatul se articulează cu baza
metacarpianului II şi III, iar osul cu cârlig cu baza
metacarpianelor IV şi V
Lig acestor articulaţii sunt: lig carpometacarpale
dorsale şi palmare
Art intermetacarpiene sunt art plane între bazele
metacarpienelor II-V. Au capsulă comună cu
articulaţiile carpometacarpiene
Lig acestor articulaţii sunt: lig metacarpale dorsale,
palmare şi interosoase
Art carpometacarpiană a pilocelui
Este o articulaţie în şa. Se mai numeşte şi art
trapezometacarpiană
Policele poate executa mişcări mai ample
comparativ cu restul degetelor
Se realizează astfel următoarele mişcări: flexie-
extensie, abducţie- adducţie, opoziţie repoziţie şi
circumducţie
Mişcarea de flexie şi extensie adică înclinarea
coloanei policelui spre faţa palmară respectiv spre
faţa dorsală se fac în jurul unui ax oblic spre înainte
şi lateral care trece prin baza metacarpianului I şi
permite în art trapezo-metacarpiană o amplitudine
de 40 grade
Adducţia şi abducţia se realizează în jurul unui ax
antero-post ce trce prin mijlocul trapezului.
Amplitudinea însumată este de 40 grade
Opoziţia este mişcarea prin care policele priveşte cu
faţa palmară şi vine în contact cu faţa palmară a unui
din degetele II-V
Repoziţia este mişcarea opusă
Opoziţia este o mişcare complexă de flexie-extensie,
abducţie- adducţie şi rotaţie internă la care se adaugă
flexia ultimei falange pe prima şi a primei falange pe
metacarpian
Policele face şi circumducţie
Biomecanica gâtului mâinii
În cadrul articulaţiei gâtului mâinii se pot efectua mişcări
de flexie-extensie, abducţie-adducţie şi circumducţie
Art radiocarpiană funcţionează în leg strânsă cu art
mediocarpiană
Flexia şi extensia se realizează în jurul unui ax transversal
ce trece prin tabachera anatomică şi capul osului capitat
Muşchii care realizeză mişcarea de flexie sunt:
 m flexor radial al carpului, m palmar lung, m flexor
ulnar al carpului şi m flexor superficial al degetelor, m
flexor profund al degetelor
Muşchii extensori sunt: m extensor lung şi scurt radial
al carpului, m extensor ulnar al carpului, m extensor al
degetelor, m extensor lung şi scurt al policelui, m
extensor al indicelui
Abducţia şi adducţia se realizează în jurul unui ax
sagital ce trece prin osul capitat
Muşchii care realizează abducţia: m flexor şi extensor
ulnar al caprpului
Muşchii care realizeză adducţia sunt: m flexor radial al
carpului, m lung şi scurt extensor radial al carpului, m
extensor lung şi scurt al policelui
Mişcarea de circumducţie reprezintă însumarea
mişcărilor prezentate. Mişcarea reprezintă o elipsă,
flexia şi extensia fiind mai ample decât abducţia şi
adducţia.
Biomecanica degetelor II-V
Realizează mişcări în cadrul art metacarpofalangiene de flexie-
extensie, mişcări de lateralitate (abducţie, adducţie) şi
cirmumducţie
În art interfalangiene permit doar mişcări de flexie şi extensie în
jurul unui ax transversal ce trece prin capetele falangiene
Flexia primei falange pe metacarpian este realizată de m
interosoşi şi lumbricali, flexia falangei a doua pe prima este
realizată de m flexor superficial al degetelor, iar flexia ultimei
falange pe cea mijlocie de m flexor profund al degetelor.
Extensia este realizată de un complex muscular, respectiv de: m
extensor al degetelor, extensor al indicelui, m interosoşi dorsali,
m lumbricali
Mişcările de lateralitate sunt realizate de m interosoşi.
Prehensiunea
Sunt permise 3 forme de prehensiune:
1. între police şi restul degetelor şi palmă
2. între ultimele 4 degete şi podul palmei
3. dintre două din ultimele 4 degete