Educaţia pentru alimentaţie

la adolescent
 Educaţia pentru alimentaţie la adolescent

Dieta alimentară este un mijloc natural prin care ne

putem menţine sau să ne redobândim starea de
sănătate.
Volumul prezintă valoarea nutritivă a alimentelor şi
tipurile de comportament alimentar, precum şi
elementele de dietoterapie care intervin în bolile
metabolice sau nutriţionale - obezitate, diabet gută,
afecţiuni digestive şi hepatice, osteoporoză- şi în situaţii
fiziologice specifice-sarcină şi alăptare, practicarea
sportului de performanţă, diferitele etape de vârstă.
Numeroase tabele sintetice, sfaturi alimentare şi
modele de regim sunt utile pentru, medici nutriţionişti şi
dieticieni care doresc să prescrie pecienţilor un regim
alimentar corect.
 Alimentaţia adolescenţilor răspunde
anumitor cerinţe specifice:
1. Nevoia de autonomie: tinerii evită să ia masa în familie
şi preferă să mănânce cu prietenii.
2. Lipsa mijloacelor financiare şi dorinţa de a nu aloca
prea mult timp şi prea mulţi bani, unei activităţi ce nu pare a
fi prea importantă. Este una din explicaţiile fast-food -urilor,
care oferă o alimentaţie hiperlipidică şi hiperglucidică.
3. Adolescentul pune adesea pe primul loc aspectul
fizic. El este gata să facă orice pentru a avea un corp
frumos
4. O suplimentare a calciului este adesea necesară mai
ales în adolescentă. La peste 60% din alimente, aportul de
calciu este mai mic cu două treimi din necesarul
recomandat. Prin acest aport de calciu va fi evitat riscul
apariţiei mai târziu a osteoporozei.
 Din punct de vedere cantitativ:
În caz de insuficienţă /exces ponderal, de o
creştere/scădere prea rapidă, trebuie:

a .Să se verifice dacă raţia este suficientă şi bine

echilibrată.
b. Dacă adolescentul este sănătos, nu trebuie intervenit
mai ales dacă el provine dintr-o familie de ,,lungani slabi”
c. Dacă este legată de o carenţă de aport din cauza
lipsei de poftă de mâncare, trebuie identificată cauza
(adesea de ordin psihologic) şi tratată.
d. Dacă adolescentul nu vrea să mănânce, el nu trebuie
obligat, ceea ce ar agrava şi mai mult problema.
 2. Din punct de vedere calitativ este
necesar:

a. Ca alimentaţia să fie diversificată şi rafinată

b. Să se urmărească o bună repatizare a meselor să
nu se sară peste micul dejun în fiecare dimineaţă şi
gustarea să fie obligatorie.
c. Să fie combătută ,,pofta de dulce”: consumul de
zaharuri,,rapide”(sucuri carbogazoase, bomboane,
produse de patiserie), si să fie mărită raţia de
proteine (până la 20% din raţia totală), să fie
încurajat să consume legume verzi, şi să fie
corectate toate capriciile alimentare (consumarea în
exces a unui aliment alimentar, legată de un apetit
specific), să se sublinieze cât e de important să
mănânci încet şi să mesteci bine.
 Tulburări ale conduitei
alimentare
Într-o societate în care stresul, agitaţia, grijile si neajunsurile
sunt din ce în ce mai multe, depresiile şi tulburările bipolare sunt
la ele acasă.
Anorexia şi bulimia reprezintă tulburări ale conduitei
alimentare, complexe care au la bază trasături disociative de
personalitate ce constau în fragmentarea constiinţei de sine şi
modificări în modul de autopercepere faţă de imaginea
corporală.
Distorsiunile cognitive specifice acestor tulburări referitoare la
forma sau greutatea corporală, conduc la o valorizare exagerată
a formelor corporale în detrimentul autoaprecierii-în funcţie de
performanţele reale ale individului, ceea ce determină eforturi
susţinute de evitare a creşterii/scăderii greutăţii.
 Factorii care stau la baza acestor tulburări
sunt multipli:
1. Tendinţele obsesive şi imaginea corporală
distorsionată despre sine;
2. Dorinţa de perfecţionism prin preluarea anumitor
modele din societate;
3. Teama că o sarcină le poate transforma şi le
poate maturiza prea repede;
4. Amestecul familiei în viaţa persoanei respective
în dorinţa acesteia de a fi autonomă.
Neglijarea acestor probleme poate conduce
la:
1. Menţinerea sau agravarea tulburărilor,
2. La un stres exagerat ce se datorează incapacităţii
de autocontrol fie printr-un comportament alimentar,
obsesiv, compulsiv sau inapetenţa alimentară ceea
ce conduce, la grave tulburări de metabolism cu
posibile internări în mediul spitalicesc, insomnii,
probleme de concentrare, sensibilitate la schimbări
climatice, probleme gastrice, izolare, mergând până
la depresii majore cu consecinţe si complicaţii pe
termen lung, ce decurg din neglijarea acestor
probleme.
 Când mâncăm !
Când mâncăm trebuie să ne simţim bine, sau ar
trebui să fie un act la care să luăm parte relaxaţi
fără a ne gândi cum este ziua, ce mai avem de
făcut, cine ne-a supărat şi ce am uitat să facem în
accea zi. De multe ori însă mâncăm ,,pe fugă” şi la
ritmul alert se mai adaugă şi trăirile noastre
interioare care nu mai sunt întotdeauna pozitive, iar
odată cu mâncarea consumăm şi emoţii sau
sentimente. Datorită unui regim de viaţă stresant,
somnul devine nesatisfăcător, apar stări
emoţionale, care crează un disconfort şi care la un
moment dat ne face să ne dăm seama că am
neglijat aspectul fizic.
 Tulburările de comportament
alimentar sunt: anorexia nervoasă şi
bulimia nervoasă
Anorexia Nervoasa Bulimia nervoasa
 Afecţiuni psihice favorizate dezordinii
alimentare
Anorexia şi bulimia se suprapun peste alte trăsături
comune care reflectă anumite afecţiuni psihice:
- depresia
- slaba încredere în sine, sentimentul de inferioritate
- lipsa de perspectivă, autopedepsirea pentru greşeli
imaginare
- relaţii familiale dificile
- preocupări ciudate legate de mâncare
- boli datorate greuţătii mici, frecventelor îngrăşari sau
slăbiri ori nutriţia sărăcăcioasă.
 Suferinzii de anorexie 
- Sunt femei, preadolescente sau adolescente care au
crescut în familii cu un statut ridicat care au pretenţii
deosebite de la copiii lor.
- Au o exagerată dorinţă de perfecţiune a imaginii corpului lor.
- Părinţii lor sunt foarte ocupaţi, nu se ocupă de copii, ceea
ce-i face pe anorexici să simtă nevoia să fie perfecţi pentru a
câstiga atenţia părinţilor.
- Sunt marcaţi psihic de căderea părului, stoparea
ovulaţiei/menstruaţiei, au tensiune mică, puls scăzut,
intoleranţă la rece.
- Depresia este mai pronunţată decât în cazul pacienţilor de
bulimie.
- Datorită lipsei de calciu, vor suferi, în timp, de osteoporoz ă.
 Suferinzii de bulimie
- Pot fi mai slabi sau mai graşi decât este normal.
- Majoritatea sunt femei, trecute de adolescenţă sau tinere
adulte.
- Au o mare poftă de mâncare, mănâncă foarte mult, după
care varsă tot sau iau laxative, diuretice pentru a înlătura
excesul de mâncare.
- Au probleme de sănătate care apar datorită ciclului
mâncare / eliminare. Acestea pot duce la suferinţe ale
stomacului, rinichilor datorate nivelului scăzut de potasiu,
modificări ale ritmului cardiac, distrugerea smalţului dentar
datorat acizilor din vomă şi stoparea ciclului menstrual.
- Frustrare datorată incapacităţii de a-si exprima emoţiile.
Cauzele care au determinat o dezordine
alimentară:
1. - predispoziţiile genetice
2. - probleme metabolice si biochimice
3. - presiunea sociala creată de modă
4. - stres personal sau familial

Tratamentul anorexiei si bulimiei

Tratamentul acestor boli cuprinde o bună diagnosticare medicală şi
îngrijire, de preferinţă încă din prin primele faze. Utilă este
psihoterapia individuală, familială sau de grup şi terapia ce
vizează comportamentul şi nutriţia, inclusiv recomandarea unor
suplimente de vitamine şi minerale.
Medicaţia folosită cu succes este medicaţia cu antidepresive.