UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA C.E.P.A.

ORGANISME MODIFICATE GENETIC

Profesor coordonator,
Prof. Univ. Dr. Mihaela IVANCIA

Student,
Boldişor Ana
Argumente Contra Organismelor
Modificate Genetic
 In prezent, se poate observa la nivel mondial un curent de
opinie care incurajeaza populatia sa consume cat mai multe
organisme modificate genetic, produse din soia si alimente
instant. In spatele acestei decizii se afla interese comerciale
alaturi de temerea tot mai frecventa ca rezervele
conventionale de hrana ale omeniri nu mai fac fata cererii tot
mai mari de alimente.
Conform acelorasi specialisti, un numar tot mai mare de
oameni consuma deja alimente modificate. Spre exemplu,
cetatenii americani consuma saptamanal peste 500 tone de
soia modificate genetic. Asa zisele OMG-uri sunt fabricate in
nu mai putin de 26 de tari, inca din anul 1996. Partizanii
acestor produse alimentare puternic controversate sustin ca
nu se pot
produce indeajuns de multe alimente naturale pentru hranirea
intregii populatii umane de pe glob. In opinia acestora,
incurajarea consumului de alimente modificate genetic va
salva de la inanitie circa 800 milioane de persoane.
Drept contra-exemplu, majoritatea cetatenilor rusi resping
consumul de OMG-uri sau alimente la plic pe care le considera
un adevarat atentat la sanatatea nationala. Prin urmare, multe
companii producatoare de alimente au fost nevoite sa se
adapteze cererilor consumatorilor din Rusia. Cel mai recent
 Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor
Unite principalele argumente invocate împotriva utilizării OMG –urilor în
agricultură includ:
1. Efecte negative potențiale asupra mediului.
Genele pot ajunge în locuri neașteptate: prin „scăparea genelor” pot
transmite altor membri ai aceleiași specii și poate alte specii. Genele introduse
în OMG nu fac excepție și interacțiunile pot apărea la nivelul genelor, celulelor,
plantelor și ecosistemului. Pot apărea probleme dacă, de exemplu, genele cu
rezistență la erbicid ar intra în buruieni. Până acum, cercetările în acest sens
sunt neconcludente, oamenii de știință împărțiți - adesea cu amărăciune. Există
însă un consens științific că, odată lansat pe scară largă, care amintește de
transgene sau secvențe străine de ADN, a căror siguranță este încă supusă
dezbaterii științifice, nu va fi posibilă.
 Interacțiunea cu populațiile sălbatice și native: OMG-urile ar putea
concura sau reproduce cu specii sălbatice. În special, peștele fermier poate face
acest lucru. Culturile modificate genetic pot reprezenta o amenințare pentru
biodiversitatea culturilor, mai ales dacă sunt cultivate în zone care sunt centre
de origine ale acestei culturi. În plus, culturile modificate genetic pot concura
și înlocui soiurile de fermieri tradiționali și rudele sălbatice care au fost
crescute sau au evoluat, pentru a face față stresului local. De exemplu, soiurile
locale din America Latină au permis recuperarea de pe urma catastrofalului
cartofi din Irlanda în anii 1840. Astăzi astfel de plante ajută adesea la
îmbunătățirea toleranței climatice și a rezistenței la boli. Dacă soiurile de
cultură modificate genetic le înlocuiesc, acestea ar putea fi pierdute, dar același
lucru este valabil și pentru soiurile îmbunătățite dezvoltate prin metode de
reproducere convenționale.
3.Impactul asupra păsărilor, insectelor și biotei solului: Riscurile
potențiale pentru speciile care nu sunt vizate, precum păsările, polenizatorii și
microorganismele, sunt o altă problemă importantă. Nimeni nu știe cu
adevărat impactul fluxului orizontal al polenului GM asupra intestinului
albinelor sau al secvențelor de gene noi din plante către ciuperci și sol și
bacteriile rumenești. În plus, se teme că utilizarea pe scară largă a culturilor
modificate genetic poate duce la dezvoltarea rezistenței în populațiile de
insecte expuse culturilor modificate genetic. Plantarea zonelor „de refugiu”
cu soiuri sensibile la insecte este recomandată să reducă riscul ca populațiile
de insecte să evolueze rezistența, datorită creșterii pe scară largă a culturilor
BT BG.

4.Efecte negative potențiale asupra sănătății umane

-Transferul genelor alergene: acestea ar putea fi transferate accidental la alte

specii, provocând reacții periculoase la persoanele cu alergii. De exemplu, o
genă alergenă Brazilia-nucă a fost transferată într-un soi transgenic de soia.
Prezența sa a fost descoperită în faza de testare, însă soia nu a fost eliberată.
 Amestecarea produselor modificate genetic în lanțul
alimentar: În lanțul alimentar au apărut produse modificate
neautorizate. De exemplu, soiul de porumb GM Starlink, destinat
numai pentru hrana animalelor, a fost folosit accidental în
produsele destinate consumului uman. Deși nu a existat nicio
dovadă că porumbul Starlink este periculos pentru oameni, pot
fi necesare controale stricte de procesare pentru a evita cazuri
similare în viitor.

Transferul rezistenței la antibiotice: Genele care conferă

rezistență la antibiotice sunt introduse în OMG ca „markeri”
pentru a indica faptul că procesul de transfer de gene a reușit.
S-au exprimat îngrijorări cu privire la posibilitatea ca aceste
„gene markere” să confere rezistență la antibiotice. Această
abordare este acum înlocuită cu utilizarea genelor marker care
evită pericolele medicale sau de mediu.
Alergeni la nuci din Brazilia
Posibilitatea de a transfera alergeni
cu ajutorul ingineriei genetice a
apărut la producerea metioninei
gena din nuca din Brazilia a fost
încorporată în soia pentru a-și
îmbunătăți conținutul de nutrienți.
Procesul a fost experimentat de
Pioneer Hi-criat în Statele Unite.
Testele efectuate de către acestea
oamenii de știință despre alergeni au
confirmat însă că consumul de soia
transgenică ar putea declanșa
un răspuns alergic la subiecții
sensibili. Natura reacțiilor alergice a
fost aceeași ca și
cele declanșate de Brazilia nuci la
subiecți sensibili. Prin urmare,
compania a decis să nu elibereze
soia transgenică de vânzare. Acest
caz particular a fost semnificativ în
sensibilizarea cu privire la
pericole potențiale asociate cu
transferul genelor în absența unei
mai bune înțelegeri a