ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

EDUCATION
SPECIALIZAREA “ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMONIE

PNEUMOCOCICĂ

Îndrumător Absolvent
As.Chelariu Simona Caba(Ceacaru)Cristina
 Argument
Deşi incidenţa pneumoniei produsă de
Streptococus Pneumoniae a scăzut foarte mult
în ultimele decenii datorită ameliorării condiţiilor
de igienă şi administrării precoce de
medicamente antimicrobiene în infecţii
respiratorii, totuşi ea rămâne o boală severă şi
am considerat că este o temă potrivită pentru
lucrarea mea de diplomă.
Anatomia şi fiziologia
plămânilor
Plămânii reprezintă principalele organe ale aparatului
respirator şi sunt situaţi în cavitatea toracică, deasupra
diafragmului. Au forma unor jumătăţi de con secţionat
de la vârf spre bază; masa medie a celor doi plămâni
este de 1300g.
Lobii plămânului drept (superior, mijlociu, inferior) sunt
delimitaţi de două fisuri, în timp ce lobii plămânului
stâng (superior şi inferior), sunt delimitaţi de o fisură.
Fiecare lob este alcătuit din segmente, care reprezintă
unităţiile anatomice, funcţionale şi clinice ale plămânului
 PATOLOGIA
PNEUMONIEI
PNEUMOCOCICE
Pneumonia pneumococică, cunoscută şi sub denumirea
de pneumonie francă lobară, se defineşte ca „o infecţie acută,
de obicei nesupurativă, a plămânului, cu distribuţie lobară sau
segmentară, produsă de pneumococ (diplococcus pneumoniae,
streptococcus pneumoniae) şi caracterizată chimic prin debut
brusc la un individ de obicei sănătos anterior, cu frisoane, febră
în platou, junghi toracic şi spută hemmoptoică“.
 Etiopatogenie
 Pneumococul este unul dintre cei trei coci
mai importanţi în patologia umană,
alături de streptococ şi stafilococ. În
microscopie germenul se prezintă ca un
coc grampozitiv, lancolat, dispus in diplo
(pereche, de unde denumirea de
diplococ), mai rar în scurte şiruri
(strepto).
 În frotiurile din exudate se pot decela
uneori pneumococi gram negativi.
 Tabloul clinic în pneumonia
pneumococică
• Perioada de debut
În formele tipice de boală întâlnite la adult, adolescent şi numai la
copilul mare, debutul este brutal (80% din cazuri la adult), cu frison unic
(„solemn“), mai rar cu frisoane repetate, urmate de ascensiune febrilă înaltă
(39-400C), junghi toracic, tahipnee, tahicardie, cefalee, stare de prostraţie.
•Debutul propriu-zis este marcat de frisoane, febră înaltă,
alterarea stării generale, refuzul alimentaţiei, vărsături, dureri abdominale,
delir febril şi uneori diaree, convulsii sau semne de colaps cardiovascular
•Perioada de stare
Semnele funcţionale respiratorii constau în polipnee, geamăt
expirator, bătăi preinspiratorii de aripi nazale, tiraj, discretă cianoză periorală
şi tuse, care este iniţial rară şi seacă, pentru a deveni ulterior frecventă şi
productivă (sputa este hemoptoică, cu aspect rµginiu).
 Investigaţii paraclinice
 Numarul leucocitelor(frecvent între 12.000- 25.000
mm³)
 VSH este mare, uneori peste 100mm/oră
 Fibrinogen
 Uree sanguină
 Examenul bacteriologic al sputei
 Radiografie pulmonară
 Diagnosticul
pozitiv
Diagnosticul pozitiv este susţinut de anamneză (debut
brusc cu febră, frison, junghi toracic, aspectul „în platou“
al curbei febrile, etc), examenul obiectiv (prezenţa
sindromului de condensare pulmonară cu sau fără
pleurezie de însoţire) şi imaginea radiologică (opacitatea
pneumonică caracteristică). Confirmarea etiologică este
adusă de izolarea pneumococului (aspirat bronşic, lichid
pleural, hemocultură) sau identificarea antigenelor
pneumococice în sânge şi urină.
 Diagnosticul diferenţial
 infecţii severe extrapulmonare: septicemii,
meningite, peritonite, osteomielite, endocardite
acute, abcese hepatice sau cu altă localizare,
etc.
 atelectaze
 sechestraţie pulmonară
 abces pulmonar
 chisturi suprainfectate
 infarctul pulmonar
 COMPLICAŢII

• Complicaţii pulmonare sunt: abcedarea constituirii

de atelectoze, mai rar apariţia de pneumatocele şi
excepţional întârzierea rezoluţiei „blocului“
pneumonic, care „in extremis“ evoluează la fibroză.
• Complicaţii de vecinătate: revărsatele pleurale
aseptice (serofibrinoase, parapneumonic),pleurizii
purulente,şi mai rar pericarditele (fibrinoase sau
exudative).
• Complicaţii la distanţă: meningita, septicemia
pneumococică, endocardita acută bacteriană şi
osteoartritele.
 Tratamentul
Tratamentul igieno-dietetic
•repaus la pat;
•regim hidrozaharat, însă, progresiv se trece la regimul lacto-făinos-
zaharat şi apoi la o alimentaţie mai substanţială ;
•hidratarea suficientă ;
Tratamentul antiinfecţios
•Penicilină (sub formă de Penicilină G cristalină, administrată
fracţionat la 6 ore, intra-venos sau intra-muscular, timp de 7-10 zile)
•La bolnavii cu alergie la penicilină se pot administra cefalosporine,
eritromicină, Clindomicină sau Cloranfenicol.
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Educaţia populaţiei în domeniul afecţiunilor

respiratorii trebuie să vizeze mai multe aspecte:
 creşterea capacităţii de cunoaştere a bolilor
respiratorii;
 creşterea încrederii în mediul curant şi în
serviciile curative în general;
 modificarea atitudinii faţă de bolnav şi faţă de
boală.
 ÎNGRIJIRI SPECIFICE
CULEGEREA DATELOR:
Pacientul:B.G. , în vârstă de 6 ani, se internează în spital, la data de
11.01.2015

Istoricul bolii: pacientul B.G., în vârstă de 6 ani, se

internează cu febră, tuse, stare generală proastă, apetit
diminuat; boala debutează în urmă cu 2 zile; copilul este adus
la spital şi internat.
Motivul internării:: febră, frison, tahicardie, diaree, mialgii,
cefalee, tuse, junghi toracic.
S-au efectuat investigaţii clinice şi paraclinice şi s-a instituit
tratament medicamentos corespunzător.
NEVOILE AFECTATE SUNT:
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a bea şi a mânca
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
6. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite
normale.
7. Nevoia de a se se îmbrăca şi a se dezbrăca
8. Nevoia de a fi curat şi îngrijit, a proteja tegumentele
şi mucoasele
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a învăţa cum să păstreze sănătatea
 Diagnostic de nursing

1. Durere, din cauza procesului infecţios, manifestată prin junghi

toracic, tahicardie, creşterea sau micşorarea ritmului respirator.
2. Dispnee, datorită procesului infecţios, manifestată prin polipnee,
modificarea amplitudinii respiraţiei, tuse uscată, apoi cu
expectoraţie.
3. Deshidratare, datorită febrei, manifestată prin greţuri şi vărsături,
oligurie, tahicardie.
4. Diaree, datorită procesului infecţios, manifestată prin scaune
lichide şi frecvente, coloraţie anormală a scaunului, crampe
abdominale.
5. Hipertermie, din cauza procesului infecţios, manifestată prin
creşterea temperaturii peste limitele normalului, frisoane.
6. Anxietate, din cauza stării de boală, manifestată prin agitaţie,
nelinişte, insomnie.
7. Cunoştinţe insuficiente despre boală, despre măsurile de prevenire,
despre convalescenţă, tratament, satisfacerea nevoilor sale.
 OBIECTIVE
 Pacientul să poată respira normal
 Pacientul să prezinte temperatura corpului în
limite normale
 Pacientul să aibă somn odihnitor, fără întreruperi
 Pacientul să nu mai prezinte diaree
 Pacientul să fie echilibrat hidric
 Pacientul să nu mai fie anxios
 Pacientul să înţeleagă şi să înveţe despre
importanţa tratamentului bolii
INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE
 Măsurarea funcţiilor vitale, observarea intensităţii durerii, educaţia
pacientului asupra regulilor de respectat în timpul spitalizării,
aerisirea salonului şi asigurarea temperaturii optime, supravegherea
somnului şi comportamentul bolnavului
 Recoltarea de produse biologice şi patologice, însoţirea pacientului
la examinarea radiografică şi la indicaţia medicului, administrare de
Penicilina G cristalină la 6 ore, i.m.,
 Urmărirea şi măsurarea respiraţiei şi notarea în foaie în fiecare zi,
învăţarea pacientului să facă exerciţii de respiraţie.
 Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat, asigurarea temperaturii
optime în salon şi liniştirea psihică a pacientului
 Asigurarea confortului pacientului, ajutarea să consume cât mai
multe lichide cu ajutorul paiului, explicarea necesităţii consumului
acestora.
 Explicarea evoluţiei bolii, administrarea şi importanţa tratamentul,
explicarea măsurilor de prevenire a bolii
 Epicriză
S-a efectuat investigaţii clinice şi paraclinice şi s-a instituit tratament
medicamentos corespunzător.
Evoluţia a fost favorabilă, pacientul externându-se în data de
17.01.2015 cu stare generală bună, primind următoarele
recomandări:
 consum de lichide în cantitǎţi mari;
 alimentaţie corespunzatoare varstei;
 revenire control peste 7 zile;
VĂ MULŢUMESC