ATOMUL
Noţiunea de atom apare pentru prima dată către anul
450 î.e.n. Filozoful grec Leucip dezvoltă teoria conform
căreia materia nu este infinit divizibilă şi introduce
noţiunea de atomos, ceea ce nu poate fi divizat.
Câţiva ani mai târziu, Democrit, un discipol al lui Leucip,
defineşte materia ca fiind un ansamblu de particule
indivizibile, invizibile şi eterne: atomi. Această nouă
concepţie nu a fost rezultatul unor observaţii sau
experienţe, ci mai degrabă al unor intuiţii.
Teoria a fost dezvoltată ulterior de Epicur, apoi de poetul
latin Lucreţiu. Au trecut însă 2000 de ani până când
teoria atomică a fost formulată ştiinţific
ALCHIMISTII
Căutau piatra filozofală (lapis philosophorum – latină, sau El Iksir- elixir –
arabă)= o substanţă legendară cu ajutorul căreia pretindeau că pot
transmuta metalele inferioare în aur. Visul lor s-a împlinit abia în era
nucleară.
Avicenna (c.721-c.815)
Albert Magnus (1195- 1280)
Toma d’Aquino (1225-1274)
Roger Bacon (1214-1294)
Paracelsus (1493-1541)
Robert Boyle (1627-1691)
Însuşi Newton (1642-1726) a studiat multe pagini de alchimie, căutând să
înţeleagă microcosmosul şi apoi să-l coreleze cu macrocosmosul.
2 - ELECTROMAGNETICE - câmp
electromagnetic generat prin suprapunerea unui
câmp electric peste unul magnetic, care
oscilează în plane perpendiculare şi care se
propagă împreună sub formă de UNDĂ
ELECTROMAGNETICĂ
Atom de He(Z=2;A=4)
şi compaţie nucleu- Atom de
norul electronic Li(Z=3;A=7)
stilizat
Radiaţiile nucleare
• 1 - radiaţie alfa () = nuclee de heliu =
formate din 2 protoni şi 2 neutroni (electrizată +)