IMPERIUL BIZANTIN

ATENȚIE!!!!! De la slide ul 15
doar se citeste

PRIMA PARTE: PARTEA A DOUA:

CE ESTE IMPERIUL ÎMPĂRATUL BIZANTIN ŞI

BIZANTIN ? PUTERILE SALE.
PARTEA A TREIA:
RELIGIA ÎN IMPERIUL
BIZANTIN.
 Care este moştenirea pe care o
datorăm Împeriului Bizantin ?
Ceea ce tu trebuie să ştii la sfârşitul
lecţiei :
VOCABULAR
Imperiul Roman, Bizanţ, Constantinopol, creştini, catolici, ortodocşi, Patriarh,
schismă, împărat, bazileu, Justinian, biserica Sfânta Sofia, cupolă, mozaic,
Chiril şi Metodie, alfabet chirilic

CUNOŞTINŢE

Tu vei cunoaşte Imperiul Bizantin

Tu vei cunoaşte istoria religiei grecilor din Bizanţ şi diferenţele faţă de
biserica creştină catolică
Tu vei cunoaşte una din marile capodopere ale arhitecturii bizantine
 500 1000 1500

Constantin Evanghelizarea

Justinian

565
337
306

527
slavilor

395 476 1054 1453

Sfârşitul Schisma Cucerirea

Împărţirea lui Constantinopolului de
Imperiului
Teodosius
Roman de Apus către turci

Dar în fapt ! Ce este imperiul Bizantin?

Observă aceste patru hărţi şi încearcă să spui ce este Imperiul Bizantin.

Imperiul Roman în sec.II Imperiul Roman la

Imperiul Bizantin în Imperiul Bizantin între
D.Chr. sfârşitul sec.al V-lea
perioada lui Iustinian sec.VI - XI
(sec.VI)
După ce ai răspuns la întrebările din fişa de exerciţii, mergi mai departe
Imperiul Roman în sec.II D.Chr
Imperiul Roman la sfârşitul sec.al V-lea
Frontierele Imperiului Bizantin între sec.VI - XI
 Care este religia bizantinilor şi care sunt
trăsăturile ei?

Urmăriţi materialele următoare care vă vor ajuta să

aflaţi răspunsul.

1 Ce religie? 2. Monumente religioase 3. Voinţa de a întinde religia

1. Ce religie ?

Mozaic din biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, sec.al XIII-lea

 « Marea schismă » din 1054
« Patriarhul Mihail şi susţinătorii erorilor sale răspândesc în fiecare zi în oraş divizarea creştinilor.
Ţinând cont de erorile sale şi de alte numeroase greşeli, stăpânul nostru, Papa Leon, a făcut
numeroase observaţii Patriarhului Mihail. Dar acesta nu şi-a cerut iertare. În plus, Mihail a refuzat
să primească pe trimişii papei, le-a interzis accesul în biserici pentru a celebra liturghia.
De aceea, văzând credinţa catolică atacată la Constantinopol, venerabilul Papă, stăpânul nostru, a
decis excluderea Lui Mihail din sânul bisericii, dacă nu va recunoaşte erorile sale.”
După o scrisoare a bisericii din Apus către biserica din Răsărit.
Schismă : o separare în sânul unei biserici
Schismă : o separare în sânul unei biserici

Creştinii ortodocşi
« Orientul şi Occidentul creştin trăiesc religia lor” altfel”. Unele
sărbători nu sunt ţinute în aceeaşi zi. În timp ce latinii celebrează în
fiecare zi liturghia, ortodocşii o fac sîmbăta şi duminica. Occidentul nu
scufundă decât o dată pe cel botezat în apă în timp ce orientalii o fac de
trei ori. Credincioasă tradiţiei, Biserica din Orient utilizează pâinea
fermentată iar latinii pâinea azimă( fără drojdie). Mai grav, latinii sunt
şocaţi de a vedea clerul ortodox purtând barbă şi căsătorindu-se, în timp
ce orientalii au oroare de aceşti clerici romani fără barbă şi
celibatari(necăsătoriţi).” După A. Ducellier, Bizanţ,, Armand Colin, 1986
Patriarhul din
Constantinopol, în 2000
La 27 decembrie 537, împăratul
Justinian şi soţia sa Theodora
inaugurează la Constantinopol
biserica Sfânta Sofia. Oraşul
cunoştea atunci apogeul său, având
circa un milion de locuitori.
Principala inovaţie constă în
coupola centrală situată la 55
metri înălţime. Planul este aproape
pătrat. În interior se înscrie într-o
cruce greacă. Biserica, ridicată
între anii 532-537 de către
Anthemius din Tralles şi Isidor din
Milet, măsura 77 metri lungime şi
71,70 metri lăţime. Biserica a
inspirat arhitecţii occidentali din
evul mediu. După 1453, când turcii
au cucerit Constatinopolul, biserica
a fost transformată în moschee.
Astăzi este muzeu.

Cruce greacă
Mozaicul din Ravenna

Unde se află oraşul Ravenna ?

Împăratul Iustinian
recucerind
oraşul Ravenna (veche
capitală administrativă a
Italiei ) din mâinile
barbarilor, a decis,
în jurul anului 550,
să facă mozaicurile din
biserica San Vitale, care
să glorifice această
acţiune.
Biserica San Vitale din
Ravenna
Mozaicul din Ravenna
 Voinţa de a răspândi credinţa
Care sunt popoarele evanghelizate ?

Convertirea lui Vladimir din Kiev

« Trimişii lui Vladimir sosiră la Constantinopol şi se duseră
la împărat. Împăratul, după ce i-a primit, trimise vorbă
patriarhului: “au venit la noi ruşi pentru a studia credinţa
noastră; pregăteşte biserica Sfânta Sofia şi preoţii astfel
încât ei să vadă gloria Dumnezeului nostru.” Apoi împăratul
merse cu ruşii în biserică. Ei au fost uluiţi şi se minunară
mult de ceea ce au văzut.”
Trimişii se reîntorc pe lângă prinţul Vladimir
« La Kiev, Vladimir puse de distruse idolii (vechii zei) în
bucăţi iar pe alţii îi aruncă în foc. A doua zi, el se duse cu
preoţii şi împărăteasa pe malurile Niprului(fluviu din Rusia),
unde un mare număr de oameni se adunase. El coborî în
apă urmat de ceilalţi iar preoţii îi boteză. După ce poporul a
fost botezat, Vladimir porunci să se construiască biserici şi
le stabili chiar în locurile unde fuseseră idolii.”
După Cronica lui Nestor, sec.al XII-lea.
 Cum se efectuează evanghelizarea?

Chiril evanghelizează pe moravi

Ratislav, prinţ al moravilor (popor slav din Europa centrală)

trimise mesageri pe lângă împăratul Mihail (împărat
bizantin). Ei îi spuseră acestuia: “Poporul nostru a renunţat
la vechii zei păgâni şi urmează legea creştină. Dar noi nu
avem preoţi pentru a ne învăţa adevărată credinţă în limba
noastră.” Împăratul porunci lui Chiril să plece în
Moravia(Cehia de azi). Dumnezeu îi apăru şi apoi el a
creat un alfabet şi scrise cuvintele Evangheliei. După ce a
sosit în Moravia, Ratislav l-a primit cu onoruri şi îi
încredinţă elevi pentru a-i instrui. Chiril traduse
Evangheliile în limba slavă. Papa de la Roma îl încurajă în
opera sa şi trimise preoţi pentru a-l ajuta la evanghelizare.
După o mărturie a unui însoţitor al lui Chiril, sec.al IX-lea

Călugării Chiril şi Metodie.Chiril are veşminte negre de

Călugării Chiril şi Metodie.Chiril are veşminte negre de
călugăr.
călugăr.
Icoană bulgară din sec. al XIX-lea, Sofia, Bulgaria
Icoană bulgară din sec. al XIX-lea, Sofia, Bulgaria