MINORITATEA

1. Reglementare legală

• art. 113-134 C. pen.

• art. 9 alin. 2, art. 17-22, art. 239 din Legea nr.
187/2012
• art. 243-248, art. 504-520 C. pr. pen.
• art. 32-37, art. 41-42, art. 45-47, art. 69-101, art.
111-117 din Legea nr. 252/2013
• art. 63-76 din Legea nr. 253/2013
• art. 134-184 din Legea nr. 254/2013
 2. Regimul răspunderii penale a minorului
2.1. Reguli generale

• Art. 113 C. pen. întărește și continuă trei reguli consacrate și

sub Codul penal din 1969:
 Prezumția absolută de incapacitate penală și vârsta până la care
funcționează: minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani la data
infracțiunii nu răspunde penal;
 Prezumția relativă de incapacitate penală: minorul care a împlinit
vârsta de 14 ani, dar nu a împlinit vârsta de 16 ani la data
infracțiunii răspunde penal numai dacă se dovedește că a
săvârșit fapta cu discernământ;
 Prezumția relativă de capacitate penală: minorul care a împlinit
vârsta de 16 ani, dar nu a împlinit 18 ani la data faptei răspunde
penal
• Elemente de noutate aduse de Codul penal actual:
 A regândit din temelii sistemul sancționator al minorului
infractor pe care l-a clădit pe ideea prevenirii comiterii de
noi infracțiuni, prin reinserția socială a minorului;

 Singurele sancțiuni aplicabile minorului sunt măsurile

educative, chiar dacă până la judecarea definitivă a cauzei
minorul a devenit major;

 Minorului infractor nu i se pot aplica pedepse: principale,

accesorii, complementare.
• Situații speciale:
 Consecințele lipsei discernământului minorului:
 Când minorul nu a împlinit 14 ani la data faptei;
 Când minorul avea între 14 ani împliniți și 16 ani
neîmpliniți la data faptei
 Natura infracțiunii săvârșite:
 Cazul infracțiunilor continue, continuate sau de obicei;
 Cazul infracțiunilor progresive săvârșite de către
minori.
 2.2. Consecințele răspunderii
penale a minorilor
• Art. 114 alin. 1 C. pen. instituie regula potrivit căreia față de minorul
care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18
ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate
• De la această regulă art. 114 alin. 2 C. pen. prevede două excepții
relative care permit posibilitatea aplicării în cazul minorului a unei
măsuri educative privative de libertate:
 „recidiva minorului” - dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s‑a aplicat
o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de
comiterea infracţiunii pentru care este judecat;
 gravitatea infracțiunii săvârșite - atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe
viaţă
• Alegerea măsurii educative și a duratei acesteia
 2.2. Consecințele răspunderii
penale a minorilor
• Alegerea măsurii educative și a duratei acesteia
• La alegerea măsurii educative se ţine seama, mai
întâi, de gravitatea infracţiunii săvârşite ori
dacă minorul se află la prima infracţiune, pentru
ca instanţa să se decidă asupra categoriei măsurii
educative (neprivativă sau privativă de libertate)
• instanţa va avea apoi în vedere criteriile
generale de individualizare a pedepsei
prevăzute în art. 74 C. pen.
 2.3. Referatul de evaluare
• Potrivit art. 33 din Legea nr. 252/2013, evaluarea
inculpatului minor se realizează la solicitarea organelor
judiciare de către consilierul de probaţiune din cadrul
serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie
teritorială locuieşte inculpatul minor.
• Referatul de evaluare conţine următoarele date
obligatorii: date privind mediul familial şi social al
minorului; situaţia educaţională şi profesională; conduita
generală a minorului; analiza comportamentului
infracţional; riscul de săvârşire a unor infracţiuni; orice
alte date relevante pentru situaţia minorului
 2.3. Regimul măsurilor educative
• Măsuri educative neprivative de libertate:
 Stagiul de formare civică –art. 117 C. pen.
o Obligația minorului de a participa la un program, pentru a-l ajuta să înțeleagă consecințele legale și sociale la
care se expune în cazul săvârșirii de infracțiuni și pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său
viitor
o Durată: cel mult 4 luni
 Supravegherea –art. 118 C. pen.
o controlarea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, sub coordonarea serviciului de probaţiune,
pentru a asigura participarea la cursuri şcolare sau de formare profesională şi prevenirea desfăşurării unor
activităţi sau intrarea în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia
o Durată: 2-6 luni
 Consemnarea la sfârșit de săptămână –art. 119 C. pen.
o obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa în zilele de sâmbătă şi duminică
o Durată: 4-12 săptămâni
 Asistarea zilnică -120 C. pen.
o obligaţia minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probaţiune, care conţine orarul şi condiţiile
de desfăşurare a activităţilor, precum şi interdicţiile impuse minorului.
o Durată: 3-6 luni

………..
 Stagiul de formare civică
• Constă în obligaţia minorului de a participa la un
program cu o durată de cel mult 4 luni, pentru a‑l
ajuta să înţeleagă consecinţele legale şi sociale la
care se expune în cazul săvârşirii de infracţiuni şi
pentru a‑l responsabiliza cu privire la
comportamentul său viitor
• Cursurile de formare civică se elaborează în baza
programei‑cadru aprobate prin ordin comun al
ministrului justiţiei şi al ministrului educaţiei naţionale.
• Programul trebuie ales pe cât posibil în raport de
natura infracţiunii comise

………..
 Stagiul de formare civică
• Măsura se ia, în genere, în cazul faptelor foarte
uşoare sau chiar pentru fapte care nu pot fi socotite
uşoare, dacă făptuitorul se află sub influenţa unor
deprinderi şi mentalităţi caracteristice fazei
copilăriei pe care abia a depăşit‑o.
• criterii: împrejurările în care a fost comisă fapta,
lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, poziţia
sa procesuală corectă, faptul că inculpatul are o
pregătire şcolară redusă şi nu are o ocupaţie

………..
 Supravegherea
• Constă în controlarea şi îndrumarea minorului în
cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă
între două şi şase luni, sub coordonarea serviciului
de probaţiune, pentru a asigura participarea la
cursuri şcolare sau de formare profesională şi
prevenirea desfăşurării unor activităţi sau intrarea
în legătură cu anumite persoane care ar putea
afecta procesul de îndreptare a acestuia
• serviciul de probaţiune nu se implică direct în realizarea
activităţilor din programul minorului, ci are rolul numai
de a monitoriza modul în care acesta îşi respectă
programul obişnuit

………..
 Supravegherea
• Supravegherea şi îndrumarea minorului în executarea
măsurii educative a supravegherii se realizează de către
părinţii săi, cei care l‑au adoptat sau tutore. Dacă aceştia
nu pot asigura supravegherea în condiţii satisfăcătoare,
instanţa dispune încredinţarea supravegherii minorului,
pe acelaşi interval de timp, unei persoane de încredere,
de preferinţă unei rude mai apropiate, la cererea acesteia.
• Luarea măsurii are loc în special în cazul minorilor care
au comis infracţiuni cu un grad de pericol social redus sau
mediu, dar a căror supraveghere în cadrul familiei poate fi
realizată fără să fie necesară monitorizarea permanentă
de către consilierul de probaţiune

………..
 Consemnarea la sfârşit de săptămână
• Constă în obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa
în zilele de sâmbătă şi duminică, pe o durată cuprinsă
între 4 şi 12 săptămâni, afară de cazurile în care are
obligaţia de a participa la anumite programe ori de a
desfăşura anumite activităţi impuse de instanţă
• Supravegherea îndeplinirii obligaţiei minorului rezultate ca
urmare a luării acestei măsuri educative se face sub
coordonarea serviciului de probaţiune
• Măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână
are ca obiectiv evitarea contactului minorului cu anumite
persoane sau a prezenţei în anumite locuri care să îl
predispună la manifestarea unui comportament infracţional

………..
 Consemnarea la sfârşit de săptămână
• Măsura are caracter educativ, este cea mai puţin
restrictivă dintre toate, însă şi cu un pronunţat caracter
preventiv, fiind destinată minorilor care au comis fapte
penale în contextul unor evenimente sau activităţi la care
au participat la sfârşit de săptămână
• Interdicţia impusă minorului de a părăsi locuinţa operează
începând cu ora 0,00 a zilei de sâmbătă şi până la ora
24,00 a zilei de duminică, iar măsura educativă se execută
pe durata unor sfârşituri de săptămână consecutive; de
regulă, executarea măsurii are loc sub supravegherea
persoanei majore cu care locuieşte minorul ori a altei
persoane majore desemnate de instanţa de judecată.

………..
 Asistarea zilnică
• Constă în obligaţia minorului de a respecta un program
stabilit de serviciul de probaţiune, care conţine orarul şi
condiţiile de desfăşurare a activităţilor, precum şi
interdicţiile impuse minorului
• Măsura se ia pe o durată cuprinsă între 3 şi 6 luni, iar
supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probaţiune
• Spre deosebire de măsura supravegherii, asistarea zilnică
presupune o intervenţie activă a serviciului de probaţiune, care
întocmeşte programul zilnic al minorului, incluzând în acest
program – alături de elemente obişnuite în raport cu vârsta şi
situaţia şcolară sau profesională a minorului – şi pe cele impuse
de instanţă ca fiind necesare realizării scopului măsurii
educative

………..
Obligaţiile ce pot fi impuse minorului
• art. 121 C. pen.:
a) să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională;
b) să nu depăşească, fără acordul serviciului de probaţiune, limita
teritorială
stabilită de instanţă;
c) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive,
culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;
d) să nu se apropie şi să nu comunice cu victima sau cu membrii de
familie
ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii ori cu alte persoane
stabilite de instanţă;
e) să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta;
f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală

………..
Obligaţiile ce pot fi impuse minorului
• Serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa dacă:
a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor impuse
de instanţă, fie încetarea executării unora dintre acestea;
b) persoana supravegheată nu respectă condiţiile de executare a
măsurii educative sau nu execută în condiţiile stabilite obligaţiile ce îi
revin.
În cazul în care minorul nu execută măsura educativă în condiţiile
impuse de
instanţă, se poate dispune:
- prelungirea duratei măsurii, fără a depăşi maximul prevăzut de lege
- înlocuirea măsurii cu o altă măsură mai severă, putându‑se ajunge în
final la o măsură privativă de libertate

………..
 Modificarea sau încetarea obligaţiilor
• Art. 122 C. pen.:
• Dacă pe parcursul supravegherii au intervenit
motive care justifică impunerea unor obligaţii, fie
sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a
celor existente, instanţa dispune modificarea în
mod corespunzător, pentru a asigura persoanei
supravegheate şanse mai mari de îndreptare.
• Instanţa dispune încetarea unora dintre obligaţiile
pe care le‑a impus când apreciază că menţinerea
acestora nu mai este necesară.

………..
Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de
libertate

• Art. 123 C. pen.:

Prima situaţie - minorul nu respectă, cu rea‑credinţă, condiţiile de executare
a măsurii educative sau a obligaţiilor impuse, caz în care instanţa dispune:
a) prelungirea măsurii educative, fără a putea depăşi maximul prevăzut de
lege pentru aceasta;
b) înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de
libertate mai severă;
c) înlocuirea măsurii luate cu internarea într‑un centru educativ, în
cazul în care, iniţial, s‑a luat măsura educativă neprivativă de libertate cea mai
severă, pe durata sa maximă;
d) înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate cu măsura
internării într‑un centru educativ, în cazurile prevăzute la lit. a) şi b),
dacă nici de această dată nu au fost respectate condiţiile de executare a
măsurii educative sau a obligaţiilor impuse.

………..
Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de
libertate

• Art. 123 C. pen.:

A doua situaţie este cea în care minorul aflat în executarea
unei măsuri educative neprivative de libertate săvârşeşte o nouă
infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă
săvârşită anterior. În această situaţie, instanţa dispune:
a) prelungirea măsurii educative luate iniţial, fără a putea
depăşi maximul prevăzut de lege pentru aceasta;
b) înlocuirea măsurii luate iniţial cu o altă măsură
educativă neprivativă de libertate mai severă;
c) înlocuirea măsurii luate iniţial cu o măsură educativă
privativă de libertate.

………..