SISTEMUL NERVOS

A N D R E I M Ă D Ă L I N A   Ș T E FA N I A

C E N T R U L J U D E T E A N D E E XC E L E N T Ă P RA H O VA

CLASA X

CNM V PLOIE Ș TI
INTRODUCE
RE
     Sistemul nervos se află în
strânsă legătură cu sistemul
endocrin, lucrând împreună
pentru a regla si coordona
activitatea altor sisteme. Dacă
sistemul endocrin reglează, în
principal, funcțiile metabolice ale
organismului, sistemul nervos
are rolul de a controla activitatea
musculaturii și cea a glandelor,
atât endocrine, cât și exocrine.
ȚESUTUL
NERVOS
     Țesutul nervos este alcătuit
din :
oNeuroni 
• Celule înalt diferențiate
morfologic

oCelule gliale / Nevroglii

• Au rol de susținere si de
protecție.

Embriologic, derivă din

ectoderm.
Neuronul
ORGANIZAREA STRUCTURALA
Este format din pericarion ( corpul celular ) și prelungiri .

Pericarionul este alcătuit din :

o NEURILEMA 
Delimitează neuronul.
Este subțire.
Are o structură lipoproteică.
o NEUROPLASMA
Are constituția coloidală a unei gel, ceva mai densă decât a celulelor organismului.
Dintre organitele celulare comune, prezintă mitocondrii, ribozomi, lizozomi, dictiozomi,
reticulul endoplasmatic, alături de incluziuni pigmentare.
  Nu conține centrozom. Prin urmare, nu se poate divide.
 Pe lângă organitele comune, conțin și organite celulare
specifice :
• Corpusculii Nissl apar la microscopul electronic sub
forma de vezicule și cisterne , fiind omologați cu reticulul
endoplasmatic. 
• Neurofibrilele au rol mecanic, de suținere și în
conducerea influxului nervos.
o NUCLEUL
 Celule nervoase motorii, senzitive și de asociție au un
nucleu unic.
 Celule vegetative centrale sau periferice prezintă deseori
nucleu excentric, dar pot avea nuclei dubli sau multipli.
Prelungirile corpului celular sunt :
o DENDRITELE
 În porțiunile inițiale sunt mai groase, după care se subțiază.
 Prezintă neurofibrile și corpusculi Nissl.
 Sunt prelungiri celulipete (recepționează influxul și îl conduc spre corpul neuronului).
o AXONUL
 Este o prelungire unică, lungă (poate atinge chiar și 1m).
 Este format dintr-o citoplasmă specializată, numită axoplasmă, cu mitocondrii,
vezicule ale reticului endoplasmatic și neurofibrile.
 Emite ramificații colaterale, perpendiculare pe direcția sa. Ultimele ramificații se
numesc butoni terminali și conțin vezicule cu mediator chimic.
 TEACA CARACTERISTICI SNC SNP

TEACA DE • Formată din lipide și

MIELINĂ proteine.
• Prezintă întreruperi ce
se numesc ștrangulații
Ranvier.

TEACA  • Se dispune în jurul

 SCHWANN tecii de mielină.
• Între fiecare nod
Peste axolemă, la Ranvier, se află câte o
majoritatea neuronilor, se celulă Schwann.
• Are rol trofic și de
găsesc trei teci : protecție.

TEACA • Separă membrana

HENLE plasmatică a celului
Schwann de țesutul
conjuctiv din jurul
fibrei nervoase.
• Este o teaca continuă.
• Are rol în
permeabilitate și
protecție.
 CLASIFICAREA  DUPĂ FORMĂ CLASIFICARE DUPĂ FUNCȚIE
o RECEPTORI

STELAT OVALĂ /  PIRAMIDAL FUSIFORM Ø Dendritele recepționează excitanții din

Ă SFERICĂ Ă Ă mediul extern.
Ø Pot fi somatosenzitivi și viscerosenzitici.
Coarnele Ganglioni Zonele Stratul
anterioar i spinali motorii ale profund al o MOTORI
e din scoarței scoarței Ø Axonul este în legătură cu organele
măduvă cerebrale cerebrale efectoare.
Ø Pot fi somatomotori și visceromotori.
o INTERCALARI / DE ASOCIAȚIE
Ø Fac legătura dintre neuronii senzitivi și
motori.
CLASIFICARE DUPA NUMĂRUL PRELUNGIRILOR
o UNIPOLARI
Ø Au aspect globulos.
Ø Au o singură prelungire.
Ø Celule cu conuri și bastonașe.
o PSEUDOUNIPOLARI
Ø Au o prelungire care se divide în
T.
Ø Neuronii din ganglionul
spinal.
o BIPOLARI
Ø Cele două prelungiri pornesc de la
capetele opuse ale celulei.
Ø Neuronii din ganglionul spinal Corti si
vestibular Scarpa, neuronii din retină
și din mucoasa olfactivă.
o MULTIPOLARI
Ø Prezintă numeroase prelungiri.
Ø Scoarța cerebrală, scoarța
cerebeloasă, cornul anterior din
măduva spinării.
 BIPOLAR UNIPOLAR

MULTIPOLAR PSEUDOUNIPOLAR
PROPRIETĂȚI
o EXCITABILITATEA = proprietatea de a răspunde la acțiunea stimulilor prin
formarea potențialului de acțiune.
o CONDUCTIBILITATEA = proprietatea de a transmite influxul nervos la un alt
neuron sau la o celulă efectoare.
Conducerea este lentă în fibrele amielinice și mai rapidă în fibrele mielinizate.
De asemenea, conducerea este undirecționată în organism (dendrită - pericarion
–axon) și bidirecționată pe plasmalemă sau în fibrele izolate (până la
depolarizarea completă) .
o LABILITATEA = proprietatea de a răspunde la un anumit număr de
stimuli în unitatea de timp.
Este mai mare cu cât neuronul este mai sensibil.
o SINAPSAREA = proprietatea de
a se conecta funcțional cu o
altă celulă
 Sinapsa electrică
• Este bidirecționată.
• Se realizează între două
elemente echivalente alipite.
• Presupune transferul de  ioni.
• Este întâlnită în miocard, în creier
și în mușchii netezi.
 Sinapsa chimică
• Este unidirecționată.
• Majoritatea sinapselor sunt chimice.
• Componente :
 Membrana presinaptică ( buton terminal ) prezinta
vezicule cu mediatori chimici. Dintre mediatorii chimici
amintim și adrelina și noradrenalina (acționează la nivelul
fibrelor nervoase post-ganglionare sinaptice) și acetilcolina
(acționează la nicelor fibrelor nervoase simpatice și
parasimpatice).
 Fanta sinaptică ( 250-300 Angstrom)
 Membrana postsinaptică este reprezentată de membrana
unui axon (sinapsă axo-axonală), unei dendrite (sinapsă
axo-dendritică) sau unui pericarion (sinapsă axo-somatică).
De asemenea, aceasta conține receptori chimici.
Nevroglia
CARACTERISTICI
oLa mamiferele superioare, numărul lor este de 10 ori mai mare decât
al neuronilor.
oSpre deosebire de neuroni, au centru celular. Deci se divid.

oForma si dimensiunile corpului celular sunt diferite.

oPrelungirile se regăsesc într-un număr variabil.

FUNCȚII
oSusțin și hrănesc neuroni.

oSintetizează mielină, ARN, alte

substanțe pe care le cedează
neuronului.

oFagocitează microbi,
substanțe străine, neuroni
distruși.
CLASIFICARE
o ASTROCITUL
Este cea mai mare nevroglie.
Are numeroase prelungiri, unele ajungând chiar la suprafața creierului.
Are rol trofic (face legătura cu capilarele).
o OLIGODENDROGLIA
Este mai mica decât astrocitul.
Prelungirile sunt puține, scurte și cu îngroșări puncctiforme.
Produce teaca de mielina în SNC ( o celulă produce mielină pentru mai mulți
neuroni).
o CELULA SCHWANN
Celula are citoplasma într-o cantitate redusă.
Produce mielină în SNP ( o celulă produce pentru un singur neuron) .
Între două celule se află ștrangulația Ranvier.
o CELULA SATELIT
Înconjoara neuronii din SNP.
Are rol trofic și de susținere.
o MICROGLIA
Este singura de origine mezodermică.
Se găsește în SNC.
Se poate mobiliza.
Are rol în fagocitoză.
CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS
SISTEM
NERVOS
Din punct de vedere topografic,

sistemul nervos este împărțit în :

SISTEM SISTEM
NERVOS NERVOS
CENTRAL PERIFERIC

MĂDUVA GANGLION
ENCEFAL NERVI
SPINĂRII I

EMISFEREL
TRUNCHIU
E
L DIENCEFAL CEREBEL
CEREBRAL
CEREBRAL
E
REFLEXUL
Actul reflex / Reflexul = reacția de răspuns a centrilor nervoși la   
                                                       stimularea unei  zone receptoare.

Arcul reflex = baza anatomică a actului reflex .

Arcul reflex are cinci componente :

o RECEPTORUL
Reprezintă structura excitabilă.
După proveniența stimului se clasifică în :
• Interoreceptori = primesc stimuli din interiorul oragnismului;
• Exteroreceptori = primesc stimuli din exteriorul organismului;
• Proprioreceptori = primesc informații de la mușchi, tendoane și
articulații;
După tipul de energie prelucrată, se clasifică în :
• Chemoreceptori = stimulați chimic ;
• Fotoreceptori = simulați la lumină ;
• Termoreceptori = răspund la variațiile de temparatură ;
• Mecanoreceptori = stimulați de deformarea membranelor celulare ;
După viteza de adapare, se clasifica în :
• Fazici = raspund cu o creștere a activității ;
• Tonici = prezintă activitate constantă ;
o CALEA AFERENTĂ / SENZITIVĂ
Ø Receptorii vin în contact cu terminațiile dendritice ale neuronilor
senzitivi;
o CENTRUL NERVOS
Reprezintă totalitatea structurilor din SNC care participă la actul reflex respectiv.
o CALEA EFERENTĂ / MOTOARE
Axonii neuronilor motori transmit comanda către efector.
o EFECTORUL
Poate fi : mușchi striat, mușchi neted sau glandă.
SISTEMUL
NERVOS
CENTRAL
 SISTEM SISTEM
NERVOS NERVOS
SOMATIC VEGETATIV

Din punct de vedere funcțional,

Rol: integrarea Rol: coordonează
 sistemul nervos este împărțit în : organismului în activitatea organelor
mediul de viață interne

La rândul lui, se
clasifică în:
• SISTEM NERVOS SIMPATIC
• Acționeză in situații
neobișnuite
• SISTEM NERVOS
PARASIMPATIC
• Acționează in situații
obișnuite
MENINGELE
Este învelișul encefalului și al măduvei spinării.

Cuprinde trei membrane conjunctive :

o DURA MATER
 Este formată din țesut conjunctiv dens.
 Aderă la formațiunile osoase ce protejează organele.
o ARAHNOIDA
 Este formată din țesut conjunctiv reticular, cu lichid cefalorahidian în ochiurile rețelei.
 În craniu, are prelungiri, numite vilozități arahnoidiene, ce trec prin dura mater și drenează LCR.
o PIA MATER
 Aderă la organele nervoase, mulându-se pe organe și scizuri.
 Prezintă vascularizație arterială.
LICHIDUL CEFALORAHIDIAN (LCR)
Este localizat în canalul ependimar medular și ventriculii encefalici.

Îndeplinește următoarele roluri :

o Protecție împotriva traumatismelor;
o Transportul unor hormoni
o Constituie o barieră ce împiedică pătrunderea substanțelor dăunătoare în țesutul
nervos.
MĂDUVA SPINĂRII
AȘEZARE ȘI RAPORTURI
oEste localizată în canalul vertebral, format prin
suprapunerea orificiilor vertebrale, dar oe care
nu îl ocupă în întregime.
oAre o lungime de 43-45 cm, cu variații
individuale.
oÎn dreptul regiunilor cervicală și lombară,
prezintă două regiuni mai voluminoase,
intumescența cervicală (în
dreptul vertebrelor C4-T2), respectiv cea
lombară (în dreptul vertebrelor T9-L2), ce
corespund membrelor.
STRUCTURA
o SUBSTANȚA CENUȘIE
Este dispusă în centru, având aspectul literei „H”.
Este constituită din corpul neuronilor.
Îndeplinește funcția reflexă a măduvei spinării.
Bara transversală a „H”-ului formează comisura cenușie, iar porțiunile laterale
sunt subdivizate în coarne : anterioare, posterioare și laterale.
Comisura Cenușie
• Prezintă în centru canalul ependimar, ce conține LCR. Canalul se dilată atât
la nivelul triunchiului cerebral, formând ventriculul 4, cât și la nivelul
portțiunii terminale, formând ventriculul 5 sau terminal.
Coarnele Anterioare
• Conțin neuroni somatomotori.
Coarnele Posterioare
• Conțin neuroni senzitivi.
Coarnele Laterale
• Conțin neuroni vegetativi simpatici.
 Prezintă
o SUBSTANȚA ALBĂ
Ø Este dispusă la periferie ,
sub formă de cordoane.
Ø Este alcătuită din axoni, grupați
   în fascicule.
Ø Îndeplinește funcția de conduce
re a măduvei spinării.
• Cordoane posterioare
• Fascicululgracilis/ Goll
• Fascicululcuneat/Burdach(se afla numai în măduva
toracală și cervicală)
• Cordoane anterioare
• Fascicule de asociație
• Fascicule ascendente
• Fascicule descendente
• Piramidale
• Extrapiramidale
• Coardoane laterale
• Fascicule de asociație
• Fascicule ascendente
• Fascicule descendente
• Piramidale
• Extrapiramidale
FUNCȚIA REFLEXĂ
o Refexele medulare = reflexe care au centrii nervoși în măduva spinării.
o Reflexele medulare se clasifică în :
REFLEXE SOMATICE
• Monosinaptice
 Sunt cele mai simple reflexe.
 Cuprind o singura sinapsă formată dintr-un neuron senzitiv, situat în ganglionul spinal
și dintr-un neuron motor, aflat în cornul anterior medular.
 Se realizează prin mișcări de extensie.
Au
ca reprezentat reflexul miotatic, ce const
ă în contracția unui mușchi, ca răspuns la
întinderea tendonului său. 
Se demonstrează percutând cu un ciocănel
tendonul mușchiului cvadriceps (reflecul
rotulian) sau tendonul lui Achile (reflexul
achilian).
• Polisinaptice
 Sunt mult mai complexe.
 Cuprind în arcul lor reflex
un neuron senzitiv, un
neuron motor și unul sau
mai mulți neuroni de
asociație.
 Se realizează prin
mișcări de flexie.
 Au ca reprezentant
reflexele nociceptive
(de apărare).
REFLEXE VEGETATIVE
• Au centrii în coarnele laterale.
• Exemple : r. papilo-dilator, r. cardiovascular, r. vasomotor, r. pilomotor,
r.sudoral, r. adrenalino-secretor, r. de micțiune .
TRUNCHIUL CEREBRAL
LOCALIZARE
Se învecinează :

Superior cu măduva spinării;

Anterior cu cerebelul;

Inferior cu diencefalul;

ASPECT
Prezintă atât șanțuri transversale, cât și șanțuri 

longitudinale, ce se continuă cu cele medulare.

ALCATUIRE

Trunchiul cerebral
cuprinde :

Bulbul rahidian

Puntea lui Varolio

mezencefal
MEZENCEFALUL

Prezintă trei porțiuni :

o ANTERIOARĂ
Reprezentată de picioarele pedunculilor, prin care trec
fibrele fascicului pirmaidal.
o MIJLOCIE / CALOTA MEZENCEFALULUI
Aici se găsește nucleul roșu
o LAMA CVADRIGEMINA / TECTUM
Este formată din patru coliculi ( doi superiori și   doi
inferiori).
STRUCTURĂ
oSUBSTANȚA CENUȘIE
 Este dispusă la interior, sub formă de nuclei. Nucleii au forma unor insule cenușii, înconjurate de substanță albă, care
funcționeză automat.
 Nuclei Senzitivi
• Primesc impulsuri de la organele de simț.
 Nuclei Somatomotori
• Comandă mișcările mușchilor din regiunea feței, a limbii și a faringelui.
 Nuclei Vegetativi
• Reprezintă centrul unor reflexe (r. salivar, r.lacrimal, r. gastrosecretor).
 Nuclei Proprii
• Cuprind centrii respiratori și cardiovasomotori.

oSUBSTANȚA ALBĂ
Ø Este dispusă la periferie, fragmentând substanța cenușie .
CEREBELUL
LOCALIZARE

Este situat în etajul inferior

al cutiei craniene.

Este localizat dorsal față de

trunchiul cerebral, fiind
legat prin trei perechi
pedunculi cerebeloși
(cordoane substanțe albă) :
inferiori, mijlocii și
superiori.
MORFOLOGIE
Este turtit de sus în jos.

Este împarțit în :
Lobi – fragmentați de șanțuri adânci;

Lobuli - fragmentați de șanțuri medii;

Lamele - fragmentate de șanțuri superficiale;

Este alcătuit din două emisfere cerebeloase, unite prin vermis.

LOBI
o LOBUL FLOCULONODOR / ARHICEREBELUL /
VESTIBULOCEREBELUL
 Are conexiuni cu analizatorul vestibular.
 Funcții : reglarea echilibrului, menținerea
posturii .
o LOBUL ANTERIOR / PALEOCEREBELUL 
 Funcții : menținerea tonusului muscular . 
o LOBUL POSTERIOR / NEUROCEREBELUL
 Funcții : coordonează mișcările fine .
STRUCTURA
o SUBSTANȚA ALBĂ
Este dispusă la interior .
o SUBSTANȚA CENUȘIE
Este dispusă atât la exterior, formând
scoarța cerebeloasă, cât și la interior,
formând 4 perechi de nuclei .
o ARBORELE VIEȚII
Se formeză prin întrepătrunderea
substanței albe cu cea cenușie .
SCOARȚA CEREBELOASĂ

Este alcătuită din trei straturi :

o STRATUL GLANULAR (extern)
Conține celule puține și fibre
nervoase amielinice.
o STRATUL GANGLIONAR (intermediar)
Conține corpurile celulelor Purkinje.
Celulele Purkinje sunt mari,
piliforme. Dendritele lor pătrund în
stratul molecular, iar axonul se
termină în nucleii cerebeloși.
o STRATUL GRANULAR (profund)
 Este format din neuroni glandulari.
 Neuronii glandulari sunt mici și
numeroși. Dendritele rămân în stratul
granul, dar axonul ajunge în stratul
molecular, unde se ramifică in „T”,
fiecare ramură aflându-se în legătură cu
dendritele celulelor Purkinje.
 NUCLEI
CEREBELOȘ
I

EMISFERELE
VERMIS CEREBELOA
SE

NUCLEII NUCLEII
FASTIGIALI DINȚAȚI

NUCLEII
GLOBOSI

NUCLEII
EMBELIFOR
MI
Extirparea cerebelului duce la :

Astazia - tulburări de echilibru

Atonia - scăderea tonusului muscular

Astenia - oboseală musculară la efort minim

Dupa câteva luni aceste afecțiuni dispar, funcțiile cerebelului sunt preluate de scoarța
cerebrală.
DIENCEFALUL
LOCALIZARE
Este situat deasupra mezencefalului.

În centru, prezintă ventriculul 3 ce comunică cu ventriculul 4, prin apeductul

Sylvius si cu ventriculii 1,2 (laterali) prin orificiile Monro . 

DIENCEFAL

HIPOTALAM METATALA SUBTALAM EPITALAMU

TALAMUS
US MUS US S
TALAMUSUL 
o Are două mase ovoide de substanță cenușie.
o Filogenetic este alcătuit din :
 Paleotalamus
 Arhitalamus
 Neotalamus
o Clasificarea nucleilor
 Anteriori
 Mediali
 Laterali
 Intralaminari
 reticulari
HIPOTALAMUSUL
o Substanța cenușie este dispusă în patru regiuni :
 REGIUNEA SUPRAOPTICĂ
• Conține nuclei paraoptici și paraventriculari.
• Nucleii conțin neuroni cu proprietăți neurosecretorii, aceștia secretând vasopresina
(hormon antidiuretic) și oxitocina.
 REGIUNEA TUBERALĂ
• Conține următorii nuclei : ventro-medial, dorso-medial, arcuat și hipotalamic
posterior.
 REGIUNEA MAMILARĂ
• Cuprinde doi corpi mamilari.
 REGIUNEA LATERALĂ
• Cuprinde nucleul hipotalamic central.
o Funcții : reglarea temperaturii, a conținutului de apă din organism, a
poftei de mâncare și determină manifestări legate de emoții.
METATALAMUSUL
o Este format din :
 CORPUL GENICULAT MEDIAL
• Reprezintă releul talamic al căilor
auditive.
• Este alcătuit din trei nuclei : ventral,
dorsal și medial.
 CORPUL GENICULAT LATERAL
• Reprezintă releul talamic al căilor
vizuale.
• Este alcătuit din doi nuclei : dorsal și
ventral.
EPITALAMUSUL SUBTALAMUSUL

o Este situat posterior față de oSe află în continuarea pedunculului

ventriculul 3. cerebral și înapoia hipotalamusului.
o Prezintă nucleu habenular.
o Coordonează funcțiile motorii și oÎn constituția sa intră : zona incerta,
secretorii digestive. nucleul subtalamic și fascicule.
 EMISFERELE CEREBRALE
MORFOLOGIE

Emisferele cerebrale prezintă partea cea mai voluminoasă a SNC.

Sunt separate incomplet prin fisura interemisferică.

Sunt unite prin căi comisurale :

Fornix / trigon cerebral

Corp calos

Comisura albă anterioară

Fiecare emisferă are trei fețe : laterală (convexă), medială și bazală.

ȘANTURI
Suprafața este brăzdată de șanțuri
profunde, care împart emisferele în lobi și
șanțuri superficiale, care le împart în giri.

Șanțurile profunde sunt :

Central Rolando – vizibilpe fața

laterală și mediană;

Lateral Sylvius – vizibil de pe toate

fețele;

Parieto -occipital
LOBII

Șanțurile menționate
împart emisferele în :

Lobul frontal

Lobul parietal

Lobul occipital

Lobul temporal
FUNCȚIILE LOBILOR
o LOBUL FRONTAL –
planificare, vorbire,
mișcare, emoții
o LOBUL PARIETAL –
procesarea discursului
o LOBUL OCCIPITAL –
perceperea stimulilor
vizuali
o LOBUL TEMPORAL –
perceperea stimulilor
auditivi
STRUCTURA
o SUBSTANȚA CENUȘIE
Ca și în cazul cerebelului, substanța cenușie se află la exterior formând scoarța
cerebrală și în profunzime, formând corpii striați.
Corpii Striați sunt reprezentați de :
• Nucleul Caudat are formă de virgulă, înconjurând talamusul.
• Nucleul Lentiform, situat lateral de nucleul caudat, are formă triunghiulară și prezintă o
parte laterală (putamen) și o parte medială (globul pallidus).
Scoarța cerebrală
• Suprafața scoarței variază intre 1400-2800 cm2, din care mai puțin de jumătate este
vizibilă, restul fiind ascunsă în șanțuri și fisuri. 
• Este împărțită în :
 Allocortex  - este, la rândul său, împărțit în arhicortex și paleocortex.
 Izocortex  - alcătuit din 6 stratur, după cum urmează (de la suprafață spre profunzime)
         - statul zonal = conține dendritele celulelor piramidale și este cel mai subțire strat
         - stratul corpuscular = conține neuroni piramidali mici
         - stratul piramidal = conține numeroase celule piramidale mici, medii și mari
         - stratul granular = conține numeroase celule granulare 
         - stratul ganglionar = conține neuroni ai căror axoni participă la formarea fibrelor de 
                                                          protecție
         - stratul multiform = conține neuroni ai căror dendrite se îndreaptă spre straturile     
                                                        superficiale
 Mezocortex 
o SUBSTANȚA ALBĂ
 Este formată din trei tipuri de
fibre: de protecție, de asociație
și comisurale. Cele din urmă
intră în alcătuirea corpului calos,
a fornixului și a comisurii
anterioare.
SISTEMUL
NERVOS
PERFIFERIC
o GANGLIONII
Reprezintă asociații de pericarioni.
Au ca echivalent în SNC nucleii.
o NERVII
Reprezintă asociații de prelungiri   
     ( axoni și dendrite ), fiind
protejate de țesut conjunctiv
( endonerv, perinerv, epinerv).
Sunt în număr de 31 de perechi
de nervi spinali micști si 12
perechi de nervi cranieni.
Au ca echivalent în SNC tracturile.
NERVII SPIANALI
Conectează măduva cu receptorii și cu efectorii.

Sunt formați din :

o REGIUNEA POSTERIOARĂ / DORSALĂ
 Aduce informații de la receptori (senzitivă) .
 Prezintă pe traseu un ganglion spinal.
o REGIUNEA ANTERIOARĂ / VENTRALĂ
 Conduce comenzi către efectori (motoare).
o TRUNCHI COMUN
 Format prin alăturarea celor două rădăcini.
o RAMURI
 8 perechi în
zona
cervicală

12 perechi în
zona toracală
31 perechi
nervi spinali 10 perechi în
zona
lomabaro-
sacrală
1 pereche în
zona
coccigiană
 NUMELE FUNCȚIA NUMELE FUNCȚIA
I NERVUL OLFACTIV Este un nerv senzorial, cu VII NERVUL Este un nerv mixt, care are 
funcția de a transporta FACIAL și fibre parasimpatice.
excitații olfactive.
II NERVUL OPTIC Este un nerv senzorial. VIII NERVUL Este un nerv senzorial.
VESTIBULO-
COHLEAR
II NERVUL Este un nerv motor, care are și IX NERVUL Este un nerv mixt, care
OCULOMOTOR  fibre parasimpatice. GLOSOFARINGIAN are și fibre parasimpatice.

IV NERVUL Este un nerv motor X NERVUL VAG Este un nerv mixt, care are
TROHLEAR și fibre parasimpatice.
V NERVUL Este un nerv mixt. XI NERVUL Este un nerv motor.
TRIGEMEN ACCESOR
VI NERVUL Este un nerv motor. XII NERVUL Este un nerv motor.
ABDUCENS HIPOGLOS

NERVII CRANIENI
 BIBLIOGRAFIE
Campbell, 2017, „Biology”, ediția a 11-a, editura Pearson

Cristescu D., Carmen Sălăvăstru, „Manual de biologie clasa a XI-a”, editura Corint

Mader Sylvia, Windelspecht Michael, 2018, „Essentials of Biology”, ediția a 5-a, New York, editura McGraw Hill

Niculescu Cezar, Voiculescu Bogdan, Niță Cristian, 2014, „Anatomia și Fiziologia Omului Compendiu”,

București, editura Corint

http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/4523/anatomie_20vii_20snc.pdf

https://www.kenhub.com/

https://wellnessbeam.org/diencephalon-parts-structure-and-functions/

https://meetings.ami.org/2018/project/the-neuroanatomy-of-the-spinal-cord/

https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-athletes-way/201503/the-cerebellum-deeply-influences-our-thou
ghts-and-emotions
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!