Mihai-Ovidiu LEONTE Cea mai faimoasa piesa de arhitectura din lume Utilizat pentru …
• luptele dintre gladiatori,
• putea fi inundat si folosit pentru spectaculoase lupte intre corabii.
• Clădirea a încetat să fie folosită pentru divertisment în
epoca medievală timpurie. Mai târziu a fost refolosită în astfel de scopuri, cum ar fi locuințe, ateliere, cartiere pentru o ordine religioasă, o cetate, o carieră și un altar creștin. Constructie, capacitate, asezare
• Construcția a început sub conducerea împăratului Vespasian în
anul 72 d. Hr. și a fost finalizată în anul 80 d.Hr. sub conducerea succesorului său și moștenitorul Titus. Alte modificări au fost făcute în timpul domniei lui Domitian (81- 96).Acești trei împărați sunt cunoscuți sub numele de dinastia Flaviană, iar amfiteatrul a fost numit în limba latină pentru asocierea cu numele de familie (Flavius).
• Coloseumul ar putea avea, este estimat, între 50.000 și 80.000
de spectatori având o audiență medie de aproximativ 65.000
niveluri, care reflecta natura rigidă stratificată a societăţii romane.
• Cutii speciale erau puse la nord şi sud pentru
împărat şi Virginele Vestale, oferind cele mai bune unghiuri de vedere spre arenă. Detalii arhitectonice • Colosseumul este o structură autonomă, în întregime construită. • Planul său este eliptic, având 189 m lungime şi 156 m lăţime, aria sa fiind de 6 ha. • Înălţimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar măsoară 545 m. • Arena centrală este ovală, având 86 m lungime şi 156 m lăţime, înconjurată de un zid de 4,5 m înălţime, care se ridică până la nivelul primelor rânduri pentru spectatori. Exteriorul • Se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu scoabe de fier.
• Partea păstrată a zidului exterior al faţadei monumentale se
compune din trei niveluri de arcade suprapuse, având deasupra o platformă pe care se înalţă un atic foarte înalt, prevăzut cu ferestre la intervale regulate.
• Arcadele sunt încadrate de semi-
coloane dorice, ionice şi corintice, în timp ce aticul este împodobit cu pilaştri corintici. Acoperisul • In partea de sus a aticului erau montate 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susţineau un acoperiş mare, retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea spectatorii de arşiţa soarelui sau de ploaie.
• Era o pânză foarte mare, susţinută de o plasă din frânghii, cu o
gaură în mijloc. Acoperea două treimi din arenă, în pantă către centru, pentru a capta vântul şi a-l dirija către spectatori.
Velarium-ul era manevrat de marinari înrolaţi în acest scop la sediul marinei
din Misenum şi cazaţi la cazarma Castra Misenatium din apropierea Coloseumului. Accesul si evacuarea • Coloseum necesita un sistem de acces şi de evacuare eficient, pentru care arhitecţii au conceput soluţii similare celor care există la stadioanele moderne.
• La parter existau 80 de intrări, dintre care 76 erau
destinate spectatorilor de rând. Fiecare intrare era numerotată, precum şi fiecare scară.
• Nordul intrării principale era rezervat împăratului şi
apropiaţilor săi, pe când celelalte trei intrări axiale erau destinate elitei. Accesul si evacuarea • Spectatorii primeau bilete sub formă de bucăţi de ceramică, pe care erau indicate prin numere secţiunea şi rândul.
• Ajungeau la locurile lor prin mai
multe vomitorii care dădeau în tribună.
• La sfârşitul jocurilor, sau în caz de urgenţă,
evacuarea se putea face pe acolo în câteva minute. Mihai-Ovidiu Leonte