VIAȚA SOCIALĂ ȘI MODUL DE VIAȚĂ

ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ

A elaborat: Macari Catalina gr.30 a/m

Profesor: Moraru Ludmila
 Mod de viață - ansamblu concepțiilor materiale și spirituale specifice vieții unui om, unui grup
sau unei societăți ( timpul de muncă, timpul liber, viața cotidiană, norme și reguli, activitățile
social-politice, necesități materiale sau spirituale).
Stil de viață - felul fiecăruia de a fi sau de a acționa.

Modul de viață occidental

1. Extinderea fără precedent a învățământului general și a celui special, mărirea considerabilă a
ponderii muncii intelectuale;
2. Dispariția vizibilă a țărănimii și creșterea calității vieții a țărănimii;
3. procesul depopulării mediului rural în raport invers cu cel al urbanizării;
4. Datorită reformărilor industriale se produc mutații esențiale în componența și structura socială
ale clasei muncitorilor industriali;
5. Posibilități de afirmare tuturor angajaților în cadrul câmpului muncii și de a-și organiza timpul
liber; 6. Revaluarea potențialului turistic a țărilor cu
un bogat patrimoniu istoric și cultural, precum
și mărirea considerabilă a numărului de
călătorii;
7. Lărgirea bunurilor de larg consum și
creșterea puterii de cumpărare a populației;
8. Creșterea posibilității de cumpărare a
tehnologiilor casnice și electrice;
9. Dezvoltarea considerabilă a mijloacelor de
transport public: metrouri spațioase, trenuri
accelerate, avioane supersonice, ș.a.;
10. Creșterea eficienței privind asigurarea
populației cu produse alimentare.
 Modul de viață socialist
1. Apariția guvernelor pronunțate pentru pluralismul politic, crearea statului
de drept, tranziția la economia de piață, echitatea socială;
2. Apariția problemelor privind procesul de tranziție la economia de piață
( privatizarea, lichidarea monopolului de stat asupra proprietății, lipsa de
finanțări pentru modernizarea întreprinderilor ș.a. );
3. Creșterea numărului de șomeri, ca urmare a falimentării numeroaselor
întreprinderi;
4. Apariția problemei agrare, privind reîmprospătarea țăranilor, asigurarea de
către stat a condițiilor de dezvoltare și lipsa infrastructurii dezvoltate;
5. Apariția nevoii de a împrumuta credite de la statele occidentale, din cauza
instabilității politice și economice;
6. Apariția problemei a naționalităților în unele state;
7. Scăderea nivelului de viață al populației;
8. Creșterea accelerată a populației în statele postcomuniste din Asia Centrală
( Tadjikistan, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan );
9. Scindarea statelor postcomuniste în două tabere: cele ce au reușit să ajungă
la un nivel înalt ( Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, R.D.G ) și cele ce
cunosc în continuare o stagnare economică și politică (R.M., Kîrgîzstan,
Azerbaidjan, Tadjikistan ).
Soluțiile posibile:
1. Amplificarea relațiilor cu statele occidentale, organizații internaționale pentru a primi credite, a implementa
politici de ajutor regional;
2. Colaborarea cu alte state postcomuniste pentru a realiza împreună mai multe planuri;
3. Implementarea unor reforme liberale rapide și eficiente, precum și o politică socială echilibrată și sigură;
4. Încercarea de a se conduce după doctrina social-liberală, ce reprezintă viitorul țărilor capitaliste avansate.
SOCIETATEA POSTINDUSTRIALĂ

TRĂSĂTURI:
1. Dezvoltarea economiei serviciilor;
2. Predominanța specialiștilor și
tehnicienilor calificați;
3. Importanța cunoașterii teoretice ca
sursă de inovație și de elaborare
politică în societate;
4. Crearea unei noi tehnologii
intelectuale;
5. Posibilitatea unei creșteri
tehnologice autonome.
 Golda Meir
1. În ianuarie 1948, Golda Meyerson a reușit să colecteze peste 50 de milioane de dolari de la comunitatea evreilor
din Statele Unite, bani care au fost folosiți pentru cumpărarea de arme;
2. La 10 mai 1948, cu patru zile inainte de expirarea mandatului britanic în Palestina, ea a plecat la Amman,
deghizată în musulmană pentru a vorbi cu emirul Abdullah al Transiordaniei, solicitându-l să nu se alăture celorlalte
țări arabe în atacul împotriva evreilor;
3. Golda Meir, pe atunci Meyerson, a fost una din cei 24 de semnatari (inclusiv două femei) ai Declarației de
independență a Israelului în data de 5 a lunii ebraice Yiar - 14 mai 1948.
4. În anii 1949-1956 a ocupat postul de ministru al muncii în guvernele Ben Gurion și Sharet. În această calitate a
participat la punerea în practică a politicii guvernului în domeniul asistenței sociale, a integrării imigranților în locuri
de muncă, a proiectelor de construcții de locuinte și de căi de transport. În acei ani au fost construite circa 200,000
apartamente și 30,000 clădiri de locuit, au fost initiate mari proiecte de dezvoltare în industrie și agricultură.
5. În anul 1954 a contribuit la introducerea sistemului
de securitate socială a Israelului, „Bituah Leumi”, a
programului de ajutoare de maternitate, și a altor
măsuri de ajutor social.
6. În anii 1969 și începutul anilor 1970 Meir s-a
întâlnit cu numeroși lideri din lume pentru
promovarea păcii în Orientul Mijlociu, inclusiv
Richard Nixon, Nicolae Ceaușescu (1972), Papa Paul
al VI-lea. În 1969 România și Israelul au ridicat
rangul relațiilor lor diplomatice, în vreme ce toate
celelate țări comuniste le rupseseră. În 1972 Golda
Meir a fost cel dintâi prim-ministru israelian care a
efectuat o vizită oficială în Europa de est, la
București, la invitația lui Ion Gheorghe Maurer.