Sunteți pe pagina 1din 26

METODA OBSERVAŢIEI

- metodă descriptivă de cercetare, care utilizează


raţionamente inductive de cunoaştere;
- nu găsim decât ceea ce căutăm (cu simţ de răspundere);
- după analiză, observaţia face vizibile fapte/evenimente
ascunse (ceea ce la prima vedere este imperceptibil pt.
nespecialişti), dar esenţiale,

“Hazardul favorizează numai o minte pregătită”


(Pasteur)
OBSERVAŢIA OBSERVAŢIA
spontană/naturală/directă/ organizată/experimentală/provocată/
pasivă activă
- întâmplătoare, neselectivă - intenţionată, ţintită
- fără intervenţia cercetătorului - cu intervenţia cercetătorului
- are caracter neştiinţific – realizată de - are caracter ştiinţific, realizată doar de
specialist, dar şi în afara cercetării specialist
ştiinţifice
- neînregistrată – (NU e consemnată) - înregistrată – (e consemnată în scris)
- nesistematică, neplanificată - sistematică, planificată
- vagă şi imprecisă; - metodică- condusă după reguli
- confuză şi inexactă - analitică
- fragmentată / reţine cazuri izolate - integrală
- subiectivă - obiectivă
- necritică - judecată critic
- anticipează rezultatele şi efectele lor
- repetată şi verificată

Tipuri de obs.: intensivă/extensivă, Tipuri de obs.: intensivă/extensivă,


transversală/longitudinală, participativă, transversală/longitudinală, participativă,
autoobservaţia autoobservaţia
Instruirea în EFS e un proces în care:
- se folosesc modele
- se planifică
- se analizează,
- se corectează,
- se evaluează,
- se fac adaptări la particularităţile elevilor,
- se depistează elemente şi momente-cheie,
toate fiind componente ale unui proces de
observaţie eficient.
a) Ce urmărim prin observaţie în domeniul EFS?:

- cunoaşterea

- determinarea (a stabili cu precizie însuşirile, a


calcula)
- analiza (a deduce şi a ajunge la particular)
- înregistrarea/cuantificarea
- caracterizarea
- ordonarea
- clasificarea
unor:
– conduite motrice,
– conţinut tehnico-tactic,
– acţiuni motrice,
– performanţe sportive,
– conduite umane deschise (verbale, non-verbale,
etc.),
– comportamente închise (emoţii, voinţă, intenţii,
etc.),
– trăsături de caracter,
– temperament, etc.
DE CE?
Pt. a găsi:

- noi înţelesuri
- explicaţii
- ipoteze şi predicţii
b) Ce observăm?

- activităţi motrice
- acţiuni motrice
- performanţe motrice şi sportive
- stări de spirit/stări psihice
- reacţii fiziologice la efort
- durată, volum, intensitate şi complexitate de efort
- conţinut tehnic sau tehnico-tactic
- densitate motrică, densitate pedagogică, densitate
funcţională)
Exemple:

- viteza cu care se execută pasele în atac într-un joc de


handbal,
- randamentului unui jucător de baschet care este dat NU
doar de nr. de pct. marcate, ci şi după timpul de joc, forma
sportivă, relaţia cu partenerii şi competitorii;
- dezvoltarea fizică;
- manifestarea aptitudinilor motrice, psihomotrice şi
psihologice;
- capacitatea de adaptare la efort;
- fitness;
- analiza conţinutului tehnico-tactic al unui joc sportiv,
etc.
c) Unde observăm?

De regulă se urmăresc procese dirijate:

- procesul instructiv-educativ: lecţia de EFS,


-antrenamentul sportiv
- procesul de pregătire al profesorilor
- competiţii şi demonstraţii
- activităţi ludice, recreative
d) Pe cine observăm?

individul (copil, adolescent, tânăr,adult, sportiv, antrenor,


arbitru, profesor, spectator, etc.);
grupul cu interrelaţia indivizilor în grup (elev-elev,
profesor-elev, profesor-profesor, antrenor-arbitru, între
coechipieri, între adversari, etc.);
interrelaţia între grupuri (cooperante şi opozitive);

- Caracteristici comportamentale ale celor amintiţi,


(care pot fi grupate în funcţie de gen, ramură de sport sau
nivel de pregătire sportivă, mediu de provenienţă, etc.);
Aspecte calitative urmărite în lecţiile de EFS şi în
activitatea sportivă:

1.Felul cum sportivul abordează situaţia


- felul cum îşi organizează şi conduce acţiunile motrice.
2. Cum reacţionează la sarcinile propuse
- reacţiile subiectului la propriul comportament, la
succes, eşec sau în faţa dificultăţilor
3. Cum stabileşte contactul uman cu ceilalţi
- felul cum se exprimă prin cuvânt, mimică, gest
4. Preocupări şi opinii mărturisite de subiect
5. Valoarea densităţii motrice a lecţiei de EFS
 Activitatea motrică poate fi privită din următoarele p.d.v.:

- metodic-tehnic (structura, eficienţa actelor motrice; nivelul


învăţării motrice) – tehnici foto sau video
-pedagogic (metode de instruire, relaţia profesor-elev)
- psihologic (reacţii emoţionale, volitive, particularităţi
temperamentale, caracteriale, motivaţionale, reacţia la reuşită, la
eşec, etc.)
- biologic/fiziologic (adaptarea organismului la efort prin
observarea simptomelor externe: culoarea feţei, transpiraţia,
tremurături ale membrelor sau prin tehnici ale controlului medical)
- sociologic (atitudini şi acţiuni individuale şi colective în timpul liber,
relaţii între subiecţi, între grupuri, relaţia grup de sportivi-suporteri,
ţinuta, costumaţia, însemnele echipei de sportivi, etc.);
- performanţă motrică/sportivă (prima operaţie în tehnicile
diagnozei)
- biomecanic (tehnici care evidenţiază caracteristici de spaţiu,
timp sau forţă a actelor motrice).
FIŞĂ (RAPORT sau PROTOCOL) DE OBSERVAŢIE

 SUBIECT (doar pt. observaţia intensivă – un caz - se trec doar


iniţialele) / GRUP:....................................
1. DATA:.........................
2. LOCUL (şi eventual CONDIŢIILE ACTIVITĂŢII): sală de
gimnastică, teren de fotbal, sală de curs, etc.
3. SCOPUL / OBIECTIVELE OBSERVAŢIEI .....................

- determinarea densităţii motrice a lecţiei de EFS


- determinarea/analiza conţinutului tehnico-tactic; se
înregistrează un nr. mare de acţiuni şi se recomandă ca
simultan, acestea să fie apreciate valoric: reuşite,
nereuşite, neutre.
- caracterizarea comportamentului/conduitelor deschise în
relaţia profesor-elev;
- cunoaşterea nivelului psiho-pedagogic al profesorului;
- cunoaşterea formelor/conţinutului antrenamentului sportiv/
activităţilor de timp liber;
- cunoaşterea modului de conducere al activităţilor de timp
liber;
4. TIPUL OBSERVAŢIEI: directă, intensivă, longitudinală,
participativă, autoobservaţia, etc.

5. DURATA OBSERVAŢIEI...................................

6. PLASAMENTUL
OBSERVATORULUI......................................
- locul din sală, teren (în spaţiul de lucru, în tribună, lângă sportiv
sau aparatul pe care lucrează sportivul, etc.)

- unghiul de filmare

- în locuri ascunse (în spaţii închise, în condiţii de laborator se


poate folosi fereastra cu vedere unilaterală; camere de luat vederi
camuflate sau cu obiective puternice care permit filmarea la
distanţă)
7. INSTRUMENTE UTILIZATE : “ochiul”, foaie, pix, laptop, tabletă,
etc.;
- înregistrare de tip movografic (înregistrare la vedere pe fişe-
protocoale, grile şi matrice de observare standardizate, etc.);
- cronometre, cronografe, actografe, aparat foto, aparat de filmat,
video-recording, casetofon, instrumente metrice, ş.a.m.d.;
- programe de calculator care măsoară cu precizie distanţele,
unghiurile şi duratele acţiunilor.
8. FENOMENE OBSERVATE..............................................
v. slide-urile 4, 6, 7, 8, 9.
9. CONCLUZIILE OBSERVAŢIEI.............................................
- concluziile sunt de încredere dacă sunt completate şi cu
informaţii obţinute din studiul unor documente, din discuţii cu
persoanele care pot furniza detalii despre subiecţii, fenomenele
sau evenimentele studiate;
FIŞĂ (RAPORT sau PROTOCOL) DE OBSERVAŢIE

Nume şi prenume (doar pt. observaţia intensivă – un caz) sau numele


echipei/grupul/clasa, etc.
1. Data:.........................
2. Locul (şi eventual condiţiile activităţii): sală de gimnastică, teren de fotbal, sală de
curs, etc.
3. Durata observaţiei:...................

Tipul Plasamen- Instrumente Feno-


observaţi- tul observa- utilizate mene
ei torului obser-
Scopul/ vate Concluzi
obiectivele observaţiei

- determinarea densităţii - locul din -“ochiul”, -concluziile su


motrice a lecţiei de ed. foaie, pix, de încredere
fiz. sală, teren sunt completa
clipboard,
- determinarea/analiza (în spaţiul de laptop, cu informaţii
conţinutului tehnico- lucru, în tribună, tabletă, obţinute din
tactic (cantitativ şi studiul unor
lângă sportiv - cronometre, documente, d
calitativ) - directă sau aparatul pe cronografe, discuţii cu
- caracterizarea -intensivă care lucrează actografe,
Model de fişă de observaţie (după M. Epuran, 2005)
Aruncarea mingii de fotbal de la margine

DA* NU
Faţa spre ţintă;
Picioarele la lăţimea umerilor;
FAZA DE Picioarele înapoia liniei de margine;
PREGĂTIRE Ducerea mingii deasupra capului cu ambele mâini;
Degetele răsfirate pe minge în formă de W;

- Arcuirea corpului înapoi;


FAZA DE EXECUŢIE - Ducerea mingii înapoia capului;
- Aruncarea mingii înainte;
- Aruncarea mingii în sus;

- Picioarele păstrează contactul cu terenul;


DUPĂ ARUNCARE - Braţele extinse înainte;
- Corpul urmează direcţia aruncării;

* Coloanele cu DA şi NU se pot transforma în calificative sau note, ori în scale cu 5 trepte .


 Ce se înregistrază în fişa (protocolul de observaţie)?

- se consemnează prezenţa/absenţa fenomenului şi


caracteristicile/calităţile lui – prin apreciere;
- consemnarea se face prin semne sau simboluri;
- consemnările mai largi se fac prin descriere
terminologică;
- exprimările verbale se înregistrează pe reportofon, alte
dispozitive electronice;
- în cazul folosirii videorecordingului se reiau imaginile sau
se opresc la un moment dat, pt. o analiză mai clară, mai
amănunţită;
 Calităţile celui care observă:

- competenţă şi capacitate de înţelegere a fenomenelor


din domeniu;
- bagaj mare de cunoştinţe de specialitate, experienţă şi ca
urmare, “ochi format”; ochiul se educă;

- trebuie să aibă o capacitate de observare dezvoltată, pe


care să o menţină şi s-o antreneze permanent;

- funcţie vizuală de calitate; spirit de observaţie;

- atenţia şi capacitatea de concentrare la nivel ridicat;


vigilenţă;

- stare psihică favorabilă.


 Dificultăţile observaţiei

- dificultatea şi specificul observaţiei psiho-pedagogice


pt. determinarea trăsăturilor caracteriale şi
temperamentale ale copiilor aflaţi într-o etapă de
selecţie pt. un anumit sport;
- sunt mai uşor de înregistrat şi apreciat performanţe şi
cunoştinţe, în comparaţie cu aspecte ale
conduitelor/calităţilor psihice;
- particularităţile individuale ale observatorului, structura
psihică a acestuia şi deosebirile de gen.
- instabilitatea şi variabilitatea mare a celor observate;
Aparatul video nu trebuie să-l îndepărteze pe profesor de
la intenţiile sale educative:

- a observa NU înseamnă a lăsa lucrurile în voia lor şi a


înlocui antrenamentul cu şedinţe de filmări şi de vizionare;

- a observa NU înseamnă doar să priveşti diferenţiat pt. ca


lecţia să devină un experiment al profesorului-cercetător;

- profesorul NU trebuie să se limiteze la rolul de spectator al


comportamentului elevilor.
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE la fotbal (juniori)

Element/ Repriza I Repriza II Total


Procedeu tehnic

1. Pase/Preluări reuşite 4 6 10

greşite 3 2 5

2. Şuturi la poartă reuşite 6 2 8

greşite 1 4 5

3. Faulturi provocate 6 3 9

suferite 8 2 10

4. Intercepţii 2 3 5
Recuperări
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE la volei (senioare)

Element/ Set I Set II Set III Set IV Set V Total


Procedeu
tehnic

1. Pase - reuşite 8 10 12 8 6 44
preluări

greşite 4 5 3 2 4 18

2. Lovituri de reuşite 4 6 3 8 4 25
atac

greşite 2 3 2 2 1 10

3. Blocaje reuşite 4 2 6 3 1 16

greşite 2 1 0 2 1 6
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE la handbal (junioare)
Element/Proce Repriza I Repriza II Total
deu tehnic

1. Pase reuşite 12 6 18

greşite 4 7 11

2. Aruncări la reuşite 6 3 9
poartă

greşite 4 4 8

3. Faulturi provocate 10 12 22

suferite 6 10 16
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE la baschet (junioare)
Element/ I II III IV Total
Procedeu tehnic

1. Pase - reuşite 8 11 15 6 40
preluări

greşite 4 2 4 3 13

2. Aruncări reuşite 6 8 4 4 22
la coş

greşite 4 0 1 1 6

3. Faulturi provocate 4 2 1 1 8

suferite 2 1 3 0 6