Ciocnirile moleculelor de gaz

~mişcarea browniană~

Realizat de: Martin Adriana Cristina

Clasa a XII-a M.I.
 Molecule. Studiul gazului
Molecula este cea mai mică cantitate dintr-o anumită
substanţă, constituită din unul sau mai mulţi atomi, care mai
păstrează proprietăţile chimice ale acesteia.
Gazul reprezintă un sistem atomic sau molecular dezordonat,
într-o permanentă mişcare haotică având tendinţa de a ocupa
întreg spaţiul în care particulele au acces , ca rezultat al
slabelor forţe intermoleculare. Datorită mişcării dezordonate şi
expansibilităţii, gazul nu are volum propriu şi va ocupa volumul
recipientului care se consideră a fi şi volumul gazului. Dacă în
recipientul respectiv se introduce un mol de gaz la temperatura
de 0̊ C şi măsurându-i-se presiunea se constată că aceasta are
valoarea de o atmosferă, volumul recipientului va avea sigur
valoarea egală cu 22,4 dm3 şi va fi recunoscut ca volum molar .
 Mişcarea moleculelor
Din teoria cinetico-moleculară a gazelor se ştie că
moleculele unui gaz se află într-o continuă mişcare,
care are un caracter haotic. Datorită acestei mişcări
haotice, moleculele se ciocnesc între ele sau cu
pereţii vasului în care este închis gazul. Drumul
(traiectorie) parcurs de moleculele de gaz în
mişcarea lor termică este o linie frântă. Porţiunile
rectilinii ale acestei traiectorii frânte corespund
mişcării libere a moleculei de gaz.
Experiențe care evidențiază
mişcarea moleculelor
 Mişcarea Browniană
Una dintre dovezile cele mai evidente ale mişcării
moleculelor este mişcarea browniană
descoperită în 1827 de botanistul Brown care a urmărit
la microscop”dansul fantastic şi
grotesc” al unor suspensii fine de polen în apă.
Experienţele ulterioare au dovedit că
aceste mişcări nu aveau nici o legătură cu originea
biologică a particulelor sau cu
mişcările particulare ale lichidului. Aceste mişcări se
constată la toate particulele
microscopice în suspensie într-un lichid sau într-un gaz.
 Explicație
• particulele de polen sunt de sute de ori mai mari decât
moleculele de lichid
• între particulele de polen şi moleculele lichidului există
ciocniri
• o particulă de polen va fi lovită de foarte multe molecule
de lichid din toate direcţiile, iar particula se va mişca pe
direcţia şi în sensul impulsului rezultant
 Fenomenul de agitaţie a particulelor foarte mici aflate
în suspensie în fluide se numeşte mişcare browniană.
Mişcarea este cu atât mai intensă cu cât particulele
sunt mai mici, lichidul mai puţin vâscos şi temperatura
mai mare.
Picături de lapte in suspenise de apă:
 Imagini bidimensionale ale mişcării
browniene:după 32 de secvenţe, 256 de secvenţe
şi 2048 secvenţe reprezentate prin tonuri
progresive ale culorii albastre.
 Mişcarea browniană şi viaţa cotidiana
Viaţa oamenilor este plină de incertitudini, la
fel ca şi multe fenomene din natură. Nimeni
nu poate prevedea cu precizie ce se va
intampla în următoarele secunde,
următoarele minute… în loc să acceptam că
viitorul este întotdeauna nesigur, au fost
formulate mereu multe modele şi mulți
algoritmi pentru previziunea unor acţiuni
care implică elemente nesigure. Unul dintre
ele este modelul Brownian.
Defapt, toți oamenii pot fi comparați cu nişte
molecule care se mişcă dezordonat şi
continuu.
Biografie:
• http://electronics.ucv.ro/mihaium/Materiale%
20didactice/MATERIALE2013/MaterSubEx08.p
df
• http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Ilie_Ivanov
_-_Fizica_Statistica_si_Masurari_An_II_Stiinte
_Aplicate/Curs3.pdf
• http://ebooks.unibuc.ro/Fizica/Sabina/lucr28.
pdf
• http://www.slideboom.com/presentations/88
375/Miscarea-browniana