Sunteți pe pagina 1din 10

Chimia în viaţa cotidiană

VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI E ÎNCONJUARATĂ DE


UN ŞIR DE PROCESE CARE NU POT FI EXPLICATE ÎN
MOD OBIŞNUIT. DAR TOATE ÎNTIMPLĂRILE
NEOBIŞNUITE ÎŞI REGĂSESC O EXPLICAŢIE ÎN
CHIMIE. CHIMIA ESTE ŞTIINŢA CARE SE OCUPĂ CU
STUDIUL COMPOZIŢIEI , PROPRIETĂŢILOR ŞI
TRANSFORMĂRILOR SUBSTANŢELOR ÎN URMA
RUPERII UNOR LEGĂTURI, REGRUPĂRII ATOMILOR
ŞI FORMĂRII DE NOI LEGĂTURI. TOT CE SE ÎNTIMPLĂ
ÎN JURUL NOSTRU DE ZI CU ZI ESTE LEGAT STRÎNS
DE CHIMIE ŞI DE DOMENIUL EI DE STUDIU.
Medicina

În secolul trecut, chimia a contribuit foarte


mult la salvarea de vieţi omeneşti în domeniul
medicinei şi sănătăţii, fapt ce ne permite acum
să trăim mai mult, mai fericiţi şi mai sănătoşi.
Ultimii 100 ani au revoluţionat modul în care
medicii vindecă pacienţii prin tratarea bolilor,
vindecarea rănilor şi prin prevenirea
problemelor de sănătate chiar înainte ca ele să
apară.
Medicamente şi vitamine

Chimia predomină în viaţa de zi cu zi, astfel tot mai des


apelînd la aceasta.Una dintre cele mai importante ramuri
ale chimiei este sintetizarea vitaminelor . Iată câteva din
ele.
Vitamina A- Este esenţiala pentru menţinerea integrităţii şi
sănătăţii tegumentelor şi mucoaselor, dar are şi importanţă
în menţinerea sănătăţii oaselor, dinţilor . Studii recente au
demonstrat ca are roluri trofice genitale.
Vitamina B6-  roluri asociate vitaminei B6 sunt stimularea
creşterii şi dezvoltarii, creşterea capacităţii de apărare
împotriva infecţiilor, favorizarea activităţii cerebrale.
Medicamente şi vitamine

Neobosiţi, chimiştii şi inginerii chimişti au contribuit la


dezvoltarea medicinei moderne prin descoperirea de noi produse
farmaceutice, crearea de noi echipamente medicale şi
îmbunătăţirea tehnicilor de diagnosticare.
Paracetamolul, descoperirea cea mai importanta in cadrul
ramurii farmaceutice, a fost sintetizat în 1873 prin reducerea p-
nitrofenolului în mediu de acid acetic. Acetanilida (antifebrina)
fusese deja descoperită în 1866, iar fenacetina în 1877 și se
foloseau ca antipiretice și analgezice.Formula chimică a acestuia
e C8H9NO2. . Acțiune analgezică și antipiretică. Acțiunea
sa antiinflamatoare este practic inexistentă, dar acest
lucru nu înseamnă că nu poate fi folosit în durerile
cauzate de inflamații.
Construcție şi inginerie

Materialele de construcție sunt materiale


naturale sau artificiale folosite în construcții.
Drept materie primă pentru fabricarea
materialelor de construcție servesc
materialele de proveniență minerală (calcar,
pietriș, nisip, gips, granit, marmură ș.a.), de
proveniență vegetală (lemn, deșeuri agricole
etc.), unele produse ale industrie
metalurgice, industriei chimice și a industriei
de prelucrare a petrolului (bitum, polimeri,
gudroane etc.).
Cimentul

Cimentul este un material de construcție în formă de pulbere fină,


fabricat prin măcinarea clincherului și care, în contact cu apa, face
priză și se întărește. După întărire, își menține rezistența și
stabilitatea, chiar și sub apă.
Pentru a se obţine cimentul se produce o reacţie chimică complexă.
Deshidratarea caolinitului:
Al2O3 . 2 SiO2 . 2H2O =>Al2O3.2SiO2 + 2H2O
Descompunerea calcarului:
CaCO3=>CaO + CO2
Formarea silicatilor si aluminatilor de calciu:
CaO +SiO2 => CaSiO3
CaO+ Al2O3 => Ca(AlO2)2.
Varul

Hidroxidul de calciu (cunoscut popular ca var stins) este


un compus anorganic cu formula chimică Ca(OH) 2.
Tradițional, hidroxidul de calciu se obține în urma reacției
dintre varul nestins (oxid de calciu) și apă. Soluțiile
saturate de hidroxid calcic sunt cunoscute sub denumirea
de apă de var, iar suspensiile apoase lapte de var.
Tradițional, obținerea hidroxidului de calciu are loc prin
reacția oxidului de calciu cu apa. Reacția este puternic
exotermă.
CaO + H2O → Ca(OH)2
De asemenea, reacția în fază apoasă a clorurii de calciu cu
hidroxidul de sodiu are ca produs hidroxidul de calciu.
CaCl2 + 2 NaOH → 2 NaCl + Ca(OH)2 
Ecologie

Chimie ecologică – ştiinţă despre procesele ce determină


compoziţia şi proprietăţile chimice ale mediului ambiant,
adecvat valorii biologice de abitare. Conform altei
definiţii, Chimie ecologică este o ştiinţă ce studiază procese
chimice şi interacţiunile în mediul ambiant (ecosferă),
precum şi consecinţele acestor interacţiuni
Scopul chimiei ecologice constă în studiul transformărilor
substanţelor în mediul ambiant şi prognozarea
consecinţelor posibile ale acestora. Acest studiu presupune
diverse metode de cercetare, inclusiv cele cinetice,
analitice, chimico-biologice, microbiologice şi ecologice.
Domeniul de studiu al chimiei ecologice
stabilirea unor recomandări în scopul diminuării
nivelului de poluare chimică a mediului cu
substanţele cele mai nocive;
perfecţionarea proceselor tehnologice de
prelucrare a materiei prime, utiliarea deşeurilor,
epurarea emisiilor gazoase şi a apelor uzate;
prognozarea comportării noxelor chimice în
mediul ambiant sub influenţa factorilor naturali
şi antropici;
elaborarea metodelor de dirijare a stării
obiectelor mediului natural.
Planul practic al chimiei ecologice

În plan practic se pot indica trei probleme principale ale chimiei
ecologice, de rezolvarea cărora depinde protecţia mediului ambiant.
1. Modificarea sau schimbarea tehnologiilor, dirijarea lor spre
diminuarea cheltuielelor energetice şi a cantităţilor de deşeuri,
atingerea minimului de emisii în atmosferă şi hidrosferă.
2. Cea de-a doua problemă o constituie epurarea emisiilor gazoase şi
a apelor uzate. Cheltuielile de tratare a deşeurilor depind de nivelul
de purificare. Există o anumită limită a epurării, determinattă
economic, după care întreprinderea devine nerentabilă. Rolul chimiei
în acest caz devine foarte important şi posibilităţile nu sunt epuizate.
3. Cea de a treia problem este legată de influenţa substanţelor
poluante asupra mediului ambient. Toxicitatea substanţelor poluante
care pătrund în mediul ambiant şi migrarea, transformarea
substanţelor sub influenţa factorilor naturali.