VINURILE SPECIALE

Jeres
Porto
Auriu Javgur
Pastoral
  VINURILE SPECIALE
Categoria vinurilor speciale include:

VINURI TARI
vinuri de desert
vinuri aromatizate;
VINURI TARI - vinurile tari au un conținut de alcool de la 17 pina la
20 % vol. și zahar de la 10g/lpina la 100g/l
- Madera - patria vinurilor de varietatea Madera este insula Madera
din Portugalia.
- Porto - Vin de Porto este un vin portughez, vin fortificat, produs
exclusiv în regiunea DOC Douro, regiune demarcată ale cărei hotare
se întind până la malurile râului Douro și ale afluenților acestuia
(Douro Valley) în nordul tării Portugal.[1] Este de obicei un vin
dulce, roșu, alb sau roze dar întâlnim de asemenea și vinuri de
porto seci (dry) și extra-seci (extra dry) și este servit ca un vin
desert.
  VINURILE SPECIALE
Categoria vinurilor speciale include:
VINURI TARI - vinurile tari au un conținut de alcool de la 17 pina la
20 % vol. și zahar de la 10g/lpina la 100g/l
- Marsala - a fost preparat în secolul trecut de englezii ce locuiau în
Sicilia, vinul de Marsala se obţine prin cupajarea vinului alb sec, a
mustului Sifone şi a mustului concentrat Cotto în diferite proporţii.
Cupajul obţinut se tratează, se filtrează şi se maturează în butoaie
de stejar de la 4 luni: până la 5 ani
- Heres – vin spaniol din regiunea jerez soiuri de struguri Palomino
fino, Pedro ximénez et Moscatel
  VINURILE SPECIALE
Categoria vinurilor speciale include:
VINURI TARI - vinurile tari au un conținut de alcool de la 17 pina la
20 % vol. și zahar de la 10g/lpina la 100g/l

Vinurile de Porto albe şi roşii trebuie servite la o temperatură mai

joasă de 1—2°C decâtcea a încăperii. Vinurile Madera, Marsala —
cu 5—6°C, iar Xeres la temperatură cu 5°C mai scăzută. Toate
vinurile tari vor fi probate înainte de felul I sau cu unele bucate
defelul II. Vinurile de varietăţile Porto şi Xeres cu o concentraţie de
zahăr de peste 90—100g/dm
pot fi servite şi la desert, înainte de cafea.
  VINURILE SPECIALE
Categoria vinurilor speciale include:
VINURI TARI - vinurile tari au un conținut de alcool de la 17 pina la
20 % vol. și zahar de la 10g/lpina la 100g/l
- Marsala - a fost preparat în secolul trecut de englezii ce locuiau în
Sicilia, vinul de Marsala se obţine prin cupajarea vinului alb sec, a
mustului Sifone şi a mustului concentrat Cotto în diferite proporţii.
Cupajul obţinut se tratează, se filtrează şi se maturează în butoaie
de stejar de la 4 luni: până la 5 ani
- Heres – vin spaniol din regiunea jerezsoiuri de struguri Palomino
fino, Pedro ximénez et Moscatel
  VINURILE SPECIALE
Categoria vinurilor speciale include:

vinuri tari - Vinurile tari au un conținut de alcool de la 17 pina la 20

% vol. și zahar de la 10g/i pina la 100g/l

În Moldova
Prometeu - vinul tare se referă la Porto.
Carpineni - vinul tare de categorie superioară Cărpineni se referă la
tipul de vinuri Marsala.
Luceafarul - vinul tare se referă la Madeira.
  VINURILE SPECIALE
Categoria vinurilor speciale include:

vinuri de desert - Concentratia in alcool a acestor vinuri e de 13-22

%. Continutul de zahar din vin difera de la tara la tara, daca un
Sauternes are cam 100 de grame de zahar la litru, un Tokaji Eszancia
poate ajunge pana la 500 de grame.
Vinuri licoroase, ele se impart in mai multe categorii si difera in
functie de tehnologia de fabricatie si de cantitatea de zahar pe care
o conțin. In Franta aceste categorii sunt: vins liquoreux, vins
moelleux, vins de liqueurs si vins doux naturelles.
Auriu
Grătiești
Nectar
Ice Wine
Vandage tardiv
  VINURILE SPECIALE
Categoria vinurilor speciale include:

vinuri aromatizate;

Prin vinuri aromatizate se înţeleg acele vinuri în care s-au adăugat

plante, infuzie şi/sau extractede plante capabile să le 
confere acestora mirosuri
 şi gusturi diferite de cele ale vinurilor propriu-zise.
Se înţelege că toate aceste adaosuri sunt acceptate de legislaţiile
ţărilor care prepară astfel de băuturi. La unele vinuri aromatizate se
mai adaugă alcool, zahăr şi caramel.

Vin de pelin
Vermut
Buchet Moldavii
Începutul preparării lor datează din vremuri foarte vechi. Practica adaosului de plante în
vin, ca atare sau sub de infuzie, extract era cunoscută în antichitate. Lui Hipocrate din Kos,
„părintele medicinei”, i se atribuie unui vin cu infuzie
de pelin şi de frăsinel. Romanii de asemenea preparau un vin analog numit
vinum absinthianum, la care foloseau pe lângă pelin şi alte ierburi aromate.
 În Evul Mediu, vinurile aromatizate au căpătat o importanţă şi mai mare, deoarece ele, şi
mai ales, tradiţionalul „vin hipocratic”, au fost mult folosite în farmacopee ca vinuri
medicinale.