POLARIZAREA

LUMINII
 CUPRINS

- PARTEA I -

Lumina naturală, lumina polarizată

Gradul de polarizare

Transversalitatea undei electromagnetice

Polarizarea prin reflexie și refracție

Birefringența

Dispozitivele de polarizare
 LUMINA NATURALĂ,
LUMINA POLARIZATĂ

O sursă naturală este formată din foarte mulți atomi ce emit în

plane de vibrație diferite, astfel încât într-un plan perpendicular pe
direcția de propagare se găsesc toate direcțiile posibile de vibrație
ale vectorilor luminoși emiși de atomi, neexistând nicio direcție
privilegiată:

O astfel de lumină se numește lumină naturală (lumină total

nepolarizată sau lumină circular polarizată).
 LUMINA NATURALĂ,
LUMINA POLARIZATĂ

Lumina total polarizată (liniar polarizată) este lumina la care

există o singură direcție de vibrație a vectorului luminos în planul
perpendicular pe direcția de propagare.
lumină

naturală parțial polarizată total polarizată

E E E

Ochiul nu poate deosebi lumina polarizată de lumina nepolarizată.

 LUMINA NATURALĂ,
LUMINA POLARIZATĂ

Dacă printr-un procedeu oarecare se diminuează valoarea

vectorului luminos de pe anumite direcții de vibrații din planul
perpendicular pe direcția de propagare, existând două direcții, una
pe care amplitudunea vectorului luminos este maximă și una pe
care amplitudinea vectorului luminos este minimă, spunem că
avem lumină parțial polarizată (lumină eliptic polarizată).
E Imax
max

Emin => Imin

 GRADUL DE POLARIZARE

Gradul de polarizare: P=

lumină

naturală parțial polarizată total polarizată

Imax Imax Imax

Imin Imin Imin = 0

P=0 0<P<1 P=1

 TRANSVERSALITATEA
UNDEI ELECTROMAGNETICE
Polarizarea luminii a permis demonstrarea caracterului de undă
transversală a luminii.
Să considerăm două plane P și P’ ce conțin direcția de
propagare a luminii. În cazul undei longitudinale, proprietățile undei
sunt aceleași în cele două plane pentru că vibrațiile vectorului
luminos se produc identic în cele două plane. În cazul undei
transversale, vibrațiile vectorului luminos se produc numai în
planul P. Deci unda transversală are proprietăți diferite față de
diferitele plane ce conțin direcția de propagare.
P
P
E

E
P’ P’
 TRANSVERSALITATEA
UNDEI ELECTROMAGNETICE

Se poate realiza un experiment în care o oglindă se poate roti în

jurul razei incinte fără a se modifica unghiul de incidență, iar raza
de lumină reflectată se proiectează pe un ecran cilindric ca în
figura de mai jos:

Spotul luminos de pe ecran nu-și modifică intensitatea

luminoasă.
 TRANSVERSALITATEA
UNDEI ELECTROMAGNETICE

Cu ajutorul unui polariscop Nӧrremberg se poate complica

experimentul, folosindu-se două oglinzi plane, care, inițial, sunt
paralele.
 TRANSVERSALITATEA
UNDEI ELECTROMAGNETICE
Experimentul Malus (polarizarea prin reflexie pe suprafața sticlei)

placă de O2
sticlă
O1
O2 O2
placă ec
de sticlă ran
O1 O1
cadru cu
Vedere de deasupra orificiu
O1 O2

proiector
Aparatul Malus
 TRANSVERSALITATEA
UNDEI ELECTROMAGNETICE

Se trimite o rază de lumină sub un unghi iB = 57o. Oglinzile sunt

astfel poziționate încât raza reflectată să se propage pe direcția
verticală. Prin rotirea oglinzii superioare în jurul razei reflectate
P1P2, se menține unghiul de incidență iB și pe a doua oglindă. Raza
reflectată de pe a doua oglindă este trimisă pe ecranul cilindric.
 TRANSVERSALITATEA
UNDEI ELECTROMAGNETICE
Experimentul arată că intensitatea luminoasă a spotului pe
ecran depinde de poziția relativă a planului de incidență pe oglinda
O2 față de planul de incidență pe oglinda O1. Intensitatea spotului
este maximă când unghiul dintre cele două plane de incidență este
00 sau 1800. Dacă cele două plane de incidență sunt perpendiculare,
se produce extincția spotului (intensitatea luminoasă devine nulă).
Fenomenul demonstrează caracterul transversal al undei
luminoase. Rezultă că oscilațiile vectorului luminos din unda P1P2
au loc în planul perpendicular pe direcția de propagare, iar unda
reflectată este polarizată. Oglinda O1 se numește polarizor, iar
oglinda O2 se numește analizor.
 TRANSVERSALITATEA
UNDEI ELECTROMAGNETICE
Să analizăm două cazuri pentru direcția de oscilație a vectorului
luminos:
a) vectorul luminos oscilează perpendicular pe planul de incidență;
b) vectorul luminos oscilează în planul de incidență.

E E’ E E’

a) b)

În cazul a), din motive de simetrie la reflexie, vectorii luminoși E

și E’ sunt paraleli și interferă, producându-se un sistem de unde
staționare cu ventre și noduri, ceea ce explică variația intensității
spotului luminos pe ecran. În cazul b), vectorii luminoși E și E’ fac
un unghi diferit de 0, astfel încât nu se poate produce interferența.
Rezultă că, în unda polarizată total prin reflexie, vectorul luminos
oscilează pe o direcție perpendiculară pe planul de incidență.
 TRANSVERSALITATEA
UNDEI ELECTROMAGNETICE

Polarimetre (polarizare prin reflexie)

 TRANSVERSALITATEA
UNDEI ELECTROMAGNETICE

Polarimetre (polarizare prin transmisie)

 POLARIZAREA
PRIN REFLEXIE ȘI REFRACȚIE
Prin refracție, lumina naturală devine întotdeauna doar parțial
polarizată, predominând vibrațiile paralele cu planul de incidență.
Reflexia pe suprafața de separație dintre 2 medii dielectrice
transparente transformă lumina naturală în lumină parțial
polarizată, predominând vibrațiile perpendiculare pe planul de
incidență, dar există un unghi de incidență (numit unghi
brewsterian iB) pentru care se obține polarizarea totală a razei
reflectate:
 POLARIZAREA
PRIN REFLEXIE ȘI REFRACȚIE
 POLARIZAREA
PRIN REFLEXIE ȘI REFRACȚIE

Brewster a constatat că atunci când raza reflectată este total

polarizată, raza refractată este perpendiculară pe raza reflectată.

Din legea refracției rezultă:

tg iB =

Legea lui Brewster

 BIREFRINGENȚA

Refracție dublă sau birefringența este fenomenul prin care o

rază de lumină incidentă se desparte în două raze de lumină, la
trecerea prin suprafața de separare într-un mediu transparent
anizotrop, rezultând o dublare a razei de lumină.
Un obiect privit printr-un mediu birefringent apare dublu.
 BIREFRINGENȚA

La refracția prin suprafața unui material birefringent, apar două

raze refractate:
- raza ordinară care se supune legilor opticii geometrice (raza „o”):
- raza extraordinară care nu se supune legilor opticii geometrice
(raza „e”).
Cele două raze au aceeași intensitate luminoasă și sunt
polarizate în planuri perpendiculare între ele.
 BIREFRINGENȚA

Birefringența poate fi naturală sau artificială.

Anumite materiale naturale (materialele anizotrope) prezintă
fenomenul de birefringență și se numesc materiale birefringente,
dar sunt și materiale izotrope (sticla, celuloidul, unele rășini
epoxidice) care în anumite condiții (când sunt tensionate sau sunt
supuse acțiunii câmpului electric sau câmpului magnetic) pot
deveni anizotrope și pot produce birefringență artificială.
Dintre numeroasele cristale birefringente, cel mai cunoscut este
carbonatul de calciu cristalizat (CaCO3), cunoscut sub numele de
spat de Islanda.
 BIREFRINGENȚA

Să presupunem că fasciculul cade perpendicular pe o față a

cristalui de spat de Islanda, că axa optică a cristalului trece printr-
un vârful A al cristalului și că sunt îndeplinite următoarele condiții:
- fasciculul de lumină incident este foarte îngust;
- cristalul este suficient de lung;
- fețele de intrare și de iesire sunt paralele.
 BIREFRINGENȚA

Din cristal ies două fascicule (raze) de lumină paralele complet

separate:
- raza ordinară care respectă legea refracției și care este total
polarizată, având vectorul luminos perpendicular pe planul razei
ordinare (plan format din direcția razei ordinare și axa optică AA’ a
cristalului);
- raza extraordinară care nu respectă legea refracției și care este
total polarizată având vectorul luminos paralel cu planul razei
extraordinare (plan format din direcția razei extraordinare și axa
optică AA’ a cristalului).
 BIREFRINGENȚA

Dacă rotim cristalul în jurul lui IO, atunci raza ordinară IO nu se

deplasează, iar raza extraordinară IE se rotește în jurul lui IO,
rămânând mereu în planul determinat de normala la fața de intrare
(ce coincide cu direcția razei incidente) și axa optică AA’ a
cristalului, plan numit planul principal al cristalului.
 BIREFRINGENȚA

Pentru cristalele anizotrope, se definește birefringența

cristalului ca fiind diferența dintre valoarea indicelui de refracție
extraordinar și a celui ordinar ne – no .
În cazul în care raza de lumină se propagă în cristal pe direcția
axei optice, atunci dubla refracție dispare (ne = no , iar birefringența
devine nulă).
BIREFRINGENȚA
 DISPOZITIVELE POLARIZATOARE

Prismele Filtrele Divizoarele de

polarizatoare polarizatoare fascicule
 PRISMELE POLARIZATOARE

Prismele polarizare sunt cristale birefringente care împart

lumină incidentă naturală în componente separate, polarizate
ortogonal între ele. 
Aceste prisme sunt folosite pentru a produce lumină polarizată
pentru instrumente optice, cum ar fi microscoapele si
polarimetrele. Prismele polarizatoare

prisme care transmit ambele prisme care transmit doar un

fascicule liniar polarizate singur fascicul, eliminându-l
prisma Rochon pe celălalt
prisma Nicol
prisma Wollaston
prisma Glan–Taylor
Prisma Sénarmont prisma Glan–Foucault
prisma Nomarski prisma Glan–Thompson
 PRISMELE POLARIZATOARE
PRISMA NICOL

Prisma Nicol (nicolul) este obținută dintr-un cristal romboedric

de calcit (spat de Islanda), cu unghi de 680; cristalul este tăiat pe
diagonală în două jumătăți, ce sunt lipite cu balsam de Canada sau
cu glicerină. 
 PRISMELE POLARIZATOARE
PRISMA NICOL

Raza ordinară se reflectă total pe balsamul de Canada, iar raza

extraordinară trece nedeviată.
Pentru studiul polarizării se folosesc doi nicoli, unul având rol
de polarizor, iar celălalt de analizor:

Dacă nicolii sunt încrucișați (axele optice perpendiculare),

lumina nu trece prin sistem.
 PRISMELE POLARIZATOARE
PRISMA GLAN–TAYLOR

Prisma Glan–Taylor este formată din două prisme drepte unghi

de calcit (sau, uneori, alte materiale birefringente), care sunt
separate pe fețele lor lungi, cu un strat de aer. Axele optice ale
cristalelor de calcit sunt aliniate paralel cu planul de incidență a
razei de lumină.
Raza ordinară se reflectă total pe stratul de aer, iar raza
extraordinară trece nedeviată.
 PRISMELE POLARIZATOARE
PRISMA GLAN-FOUCAULT 

Prisma Glan-Foucault este formată din două prisme drepte

unghi de calcit, care sunt separate pe fețele lor lungi, cu un strat de
aer. Axele optice ale cristalelor de calcit sunt perpendiculare pe
planul de incidență a razei de lumină.
 PRISMELE POLARIZATOARE
PRISMA GLAN-THOMPSON

Prisma Glan-Thompson este formată din două prisme drepte

unghi de calcit, care sunt separate pe fețele lor lungi și lipite cu
balsam de Canada. Axele optice ale cristalelor de calcit sunt
perpendiculare pe planul de incidență a razei de lumină.
 PRISMELE POLARIZATOARE
PRISMA ROCHON

Prisma Rochon este o prismă birefrigentă de calcit, care este

formată din două jumătăți dintr-un bloc dreptunghic, având axele
optice perpendiculare și fiind lipite în lungul ipotenuzei lor comune
cu ulei de ricin sau glicerină.
 PRISMELE POLARIZATOARE
PRISMA WOLLASTON

Prisma Wollaston este o prismă birefrigentă de calcit, care este

formată din două jumătăți dintr-un bloc dreptunghic, având axele
optice perpendiculare și fiind lipite în lungul ipotenuzei lor comune
cu balsam de Canada.
 PRISMELE POLARIZATOARE
PRISMA SÉNARMONT

Prisma Sénarmont este similară în construcție și în acțiune cu

prisma Rochon.
 PRISMELE POLARIZATOARE
PRISMA NOMARSKI

Prisma Nomarski este o modificare a prismei Wollaston care se

utilizează în  microscopia diferențială cu contrast de interferență .
Modificarea Nomarski determină razele de lumină să ajungă la
un punct focal în afara corpului prismei și permite o mai mare
flexibilitate, astfel încât, atunci când se configurează microscopul,
prisma poate produce focalizare în mod activ.
 FILTRELE POLARIZATOARE (POLAROIZII)

Polaroizii (filtrele polarizoare) sunt polarizoare sintetice formate

din:
- strat de gelatină în care sunt înglobate cristale fine de herapatit
(iodosulfat de chinină) orientate în același sens prin metode
mecanice sau electrice;
- mici ace de telur, orientate paralel, înglobate într-o peliculă
plastică transparentă.
 FILTRELE POLARIZATOARE (POLAROIZII)

Cristale de herapatit descompun lumina în cele două raze

(ordinară și extraordinară), dar din polaroid iese numai raza
extraordinară, cea ordinară fiind puternic absorbită de cristal.

Proprietatea unor substanțe de a absorbi fie raza ordinară, fie

raza extraordinară generate prin fenomenul de dublă refringență se
numește dicroism.
 FILTRELE POLARIZATOARE (POLAROIZII)

Prin rotirea filtrului polaroidului, se poate analiza dacă lumina

ce trece prin el este polarizată. În cazul luminii total polarizate, se
poate obține o extincție a luminii transmise pentru anumite poziții
ale filtrului.
 FILTRELE POLARIZATOARE (POLAROIZII)

Lumina emisă de ecranul unui calculator este polarizată. Putem

folosi un filtru polaroid ca analizor și putem realiza o experiență
simplă în care să punem în evidență polarizarea, ca în figura de mai
jos:
 DIVIZOARELE DE FASCICULE

Divizoarele de fascicule sunt dispozitive ce împart fasciculul de

lumină albă în fascicule de lumină colorată.
divizoare de fascicule

prisme divizoare filtre dicroice

 DIVIZOARELE DE FASCICULE

Prismele divizoare reprezintă prisme dicroice sau ansambluri de

prisme dicroice.
Prisma dicroică este o prismă care desparte lumina în două
fascicule de diferite lungimi de undă (de diferite culori ).
O prismă tricroică este formată din 2 prisme dicroice și divide
lumina albă 3 culori, de obicei roșu, verde și albastru (modelul de
culoare RGB).

Cubul divizor Prismă tricroică

 DIVIZOARELE DE FASCICULE

Ele sunt de obicei construite din unul sau mai multe prisme de
sticlă cu dicroice, cu anumite fețe acoperite cu straturi ce
constituie filtre dicroice; prismele reflectă selectiv sau transmit
lumina în funcție de lungimea de undă a acesteia. 
 DIVIZOARELE DE FASCICULE

Filtrele dicroice sunt produse optice formate dintr-o placă

subțire pe care sunt depuse pelicule care reflectă, transmit,
separat, sau combină raze polarizate cu lungimi de undă (culori)
specifice. 
DIVIZOARELE DE FASCICULE
 BIBLIOGRAFIA
 Gherbanovschi Cleopatra, Gherbanovschi Nicolae - Fizică, manual pentru clasa a
XI-a, ditura NICULESCU ABC, București, 2006
 Gherbanovschi, N.; Prodan, M.; Levai, Şt. – FIZICĂ, manual pentru clasa a XI-a,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990
 Holliday David, Resnick Robert – Fizică, vol. II, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1975
 Huţanu, Gh. – De la optica clasică la optica modernă, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1984
 Ionescu-Andrei Rodica; Onea Cristina; Toma Ion – Fizică F1, manual pentru clasa a
XI-a, Grupul Editoririal ART, București, 2007
 Panaiotu, L.; Georgescu, L.; Rusu, M.; Borșan, D. – FIZICĂ, manual experimental
pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979
 Popescu, M.; Tomescu, V.; Strazzaboschi, S. ; Sandu, M. - FIZICĂ, manual pentru
clasa a XI-a, F1-F2, Colecţia EDUCAŢIONAL, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti, 2004
 Serway Raymond, Jewett John – Physiscs for Scientirts and Engeneers, Thomson
Books/Cole©2004
 Vinersan Jean, Ionescu Diana, Sulica Dan, Doagă Octavian - Teste pentru admitere,
Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2011
 *** - Compendiu de fizică pentru admiterea în învăţământul superior, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1972
 BIBLIOGRAFIA
 http://background.uchicago.edu/~whu/intermediate/Polarization/polar1.html
 http://berkeleyphysicsdemos.net/sites/default/files/E%2B45%2B10.gif
 http://chestofbooks.com/reference/American-Cyclopaedia-
7/Light.html#.VUM_IY7tmko Polariscopul Malus
 http://cddemo.szialab.org/index.html
 http://en.wikipedia.org/wiki/Birefringence
 http://en.wikipedia.org/wiki/Dichroic_prism
 http://en.wikipedia.org/wiki/Glan–Foucault_prism
 http://en.wikipedia.org/wiki/Glan–Taylor_prism
 http://en.wikipedia.org/wiki/Nomarski_prism
 http://en.wikipedia.org/wiki/Nicol_prism
 http://en.wikipedia.org/wiki/Polarizing_filter_(photography)
 http://en.wikipedia.org/wiki/Rochon_prism
 http://en.wikipedia.org/wiki/Sénarmont_prism
 http://en.wikipedia.org/wiki/Wollaston_prism
 http://etc.usf.edu/clipart/23700/23776/polariscope_23776.htm – polariscopul Malus
 http://farm3.static.flickr.com/2133/2190722399_caee99f5c6.jpg
 http://fizica.utm.md/files/lucrari-de-laborator/optica-2014.pdf
 http://geomatec-sputtering.com/tech/films/dichroicmirror/
 http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/hframe.html
 http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/phyopt/polar.html#c1
 http://laserpointerforums.com/f49/what-best-way-align-beams-knife-edge-
92037.html
 BIBLIOGRAFIA
 http://menelaus.unitbv.ro/id/Lab.%20Optica/Polarizarea%20luminii.pdf
 http://micro.magnet.fsu.edu/primer/java/polarizedlight/filters/
 http://micro.magnet.fsu.edu/primer/lightandcolor/prismsandbeamsplitters.html
 http://physics-animations.com/Physics/English/optics.htm
 http://physics.kenyon.edu/EarlyApparatus/Polarized_Light/Norrenberg_Apparatus/
Norrenberg_Apparatus.html
 http://physics.kenyon.edu/EarlyApparatus/Polarized_Light/Polarimeter/Polarimeter
.html
 http://plc.cwru.edu/tutorial/enhanced/lab/colors/colors.htm
 http://pulfrich.siu.edu/Pulfrich_Pages/whatsnew/credits.htm
 https://xa.yimg.com/kq/groups/.../name/Capitolul_9_Optica+fizica.pdf
 www.alt-vision.com/color_prisms_tech_data.htm
 http://www.digitalpicturezone.com/performance-metrics/when-to-use-a-polarizing-
filter/
 http://www.foto-magazin.ro/foto-tehnica_open.php?
art=ftm20/archives/2010/03/filtrele_foto_s.html
 http://www.mixdecultura.ro/2013/01/prima-descoperire-a-americii/
 http://www.nittohkogaku.co.jp/english/zoom/element/coating-filter.php
 http://www.physicslessons.com/demos.html
 http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Daniela_Buzatu_-_Fizica_2/Fizica_2.pdf
 http://www.polatechno.co.jp/english/products/projector.html
 http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/Birefringenta28.php
 BIBLIOGRAFIA
 http://www.ryerson.ca/~kantorek/ELE884/Polarization.htm
 http://www.sciencemuseum.org.uk/images/I062/10327125.aspx
 http://www.szialab.org/
 http://www.thorlabs.de/newgrouppage9.cfm?objectgroup_id=917
 http://www.thorlabs.de/newgrouppage9.cfm?objectgroup_id=6004
 https://www.microscopyu.com/articles/polarized/birefringenceintro.html
 https://www.microscopyu.com/articles/polarized/polarizedintro.html
 https://www.microscopyu.com/articles/polarized/polarizedlightintro.html

LINK-URI INTERACTIVE

http://plc.cwru.edu/tutorial/enhanced/lab/lab.htm
http://www.colorado.edu/physics/2000/index.pl
http://escoala.edu.ro/labs/#fizica
 VIDEO - YOUTUBE
polarizarea
• http://www.youtube.com/watch?v=E9qpbt0v5Hw
• https://www.youtube.com/watch?v=gP751qpm4n4

polarizarea rotatorie
• https://www.youtube.com/watch?v=ycY2mUZHS84
• http://www.youtube.com/watch?v=ZudziPffS9E
• https://www.youtube.com/watch?v=zL_HAmWQTgA
• http://www.youtube.com/watch?v=09_Cda9Rl5o

fotoelasticitatea
• http://www.youtube.com/watch?v=GNPBSkPpXSE&feature=fvwrel
• http://www.youtube.com/watch?v=PmoybPcJPS8
• http://www.youtube.com/watch?v=Bv7HsJ4LbkA&list=PL344302E
13E0AE796&index=0&feature=plcp
• https://www.youtube.com/watch?v=e2qSt-BdW90
 Stephen Knapp - Lightpaintings

PROF. IOANA-MIHAELA POPESCU

COLEGIUL NAŢIONAL UNIREA
FOCŞANI

2012