Sunteți pe pagina 1din 20

ABORDĂRI MODERNE ALE

EDUCAȚIEI MUZICALE ÎN GRĂDINIȚE


,, Copiii iubesc muzica, iar un cântec frumos este pentru ei o
jucărie care nu se strică
niciodată ’’ (Liviu Comes).
Muzica ocupă un loc important în grădiniţa
de copii. Ea contribuie la educaţia multilaterală a
preşcolarilor şi în special la educaţia estetică a
acestora. Muzica impresionează de timpuriu
copiii. Ea le trezeşte în suflet stări emoţionale
plăcute şi puternice, le dezvoltă treptat
sensibilitatea şi receptivitatea artistică
contribuind în mare măsură la crearea
premiselor necesare dezvoltării reprezentărilor,
noţiunilor, emoţiilor şi sentimentelor estetice şi
etice.
 Educaţia muzicală tradiţională, oarecum limitată,
se poate completa şi diversifica prin strategia
modernă de practicare a jocurilor muzicale de
către copiii mici, începând din perioada
prenotaţiei şi extinzându-se la vârste mai mari
( adolescenţă, tinereţe şi chiar maturitate).
 Având în vedere că metoda tradiţională de
predare a artei sonore demonstrează din ce în ce
mai mult că nu constituie singura soluţie valabilă
pentru educaţia muzicală generală, se aduce în
discuție tot mai des cele trei metode ce şi-au
dovedit deja succesul pe plan internaţional şi
despre care pedagogii români cunosc doar
informaţii abstracte, prezente în lucrările de
specialitate: Dalcroze, Orff, Kodály.
Metoda Dalcroze-initiere muzicală prin mișcare
corporală și dans
 Dalcroze urmărește ca obiective prin intermediul
exercitiilor ritmice:
 deconectarea musculară și efectuarea unei respirații corecte;
 respectarea accentelor metrice;
 reproducere corectă și conștientă a cantității/calității
formulelor ritmice după reacția musculară;
 conceperea formulelor ritmice pe principiul audiției unor
mișcări;
 disocierea și asocierea mișcărilor producătoare de ritm
muzical;
 identificarea vizual-auditivă a măsurilor;
 exersarea voinței și a procesului de inhibiție.
 Prin toate acestea Dalcroze crede că formează și pregătește
ritmic copilul pentru etapa destinată solfegiului și pianului.
 Metoda urmărește dezvoltarea complexă și
armonioasă a copilului: dezvoltare muzicală,
intelectuală, fizică, psihică, prin intermediul
ritmului, ca nucleu, centru capabil de a reuni
contrariile.
Metoda Kodaly
 Principiile pedagogiei Kodaly:
  Educaţia muzicală ar trebui să se bazeze pe
cânt vocal (şi abia apoi ar trebui început studiul
unui instrument muzical);
 Repertoriul ar trebui să se bazeze pe cântecele
tradiţionale;
 În orele de educaţie muzicală ar trebui să se
educe şi gustul pentru muzica de buna calitate;
 Educaţia muzicală ar trebui să se desfăşoare
secvenţial.
 Kodaly este o metodă bine structurată, îndrumându-ne să
respectăm anumite etape ale învățării
  De la sunet către imagine, de la simplu la complex, de la
concret către abstract;
  Învăţarea elementelor muzicale se produce trecând mai
întâi prin faza cunoaşterii inconştiente a elementelor
muzicale: ascultare, cânt, joc muzical, acompanierea cu
mişcări corporale, folosirea instrumentelor de percuţie;
  Urmează faza conştientizării elementelor muzicale.
Profesorul pregăteşte materialele, întrebările care vor ajuta
copii să descopere conceptele muzicale folosite (învăţarea
denumirii noţiunilor şi a modului de reprezentare grafică
– etapa vizuală);
  Urmează etapa practicării elementelor învăţate, prin
repetare şi folosirea de jocuri muzicale diverse, folosind
conştient elementele învăţate.
 Kodaly recomandă și polifonii vorbite,
polifonii ritmice, realizate cu instrumente
naturale (mâini, picioare), instrumente de
percuție mică: trianglu, tobițe.
 ,,Silabe ritmice” pentru denumirea duratelor muzicale:

 Folosirea semnelor spaţiale cu mâna pentru a arăta înălţimea


sunetelor
Metoda Orff
 Inovația metodei Orff constă în combinarea
cântului, recitării, dansului și interpretării la
instrumente muzicale în procesul învățării.
Participând cu totii într-o mică orchestră, copiii
devin ascultători activi, artiști sensibili,
beneficiari ai unei experiențe muzicale
personale, cu implicații și satisfacții deosebite.
 Metoda Orff consideră muzica un sistem de
bază la fel ca limbajul: așa cum fiecare copil își
însușește limba maternă fără eforturi speciale, în
același mod, poate învăța limbajul muzical
printr-o abordare familiară, naturală, adaptată
înțelegerii lui.
 Primele instrumente pe care copiii reuşesc să le
utilizeze sunt cele de percuţie, care presupun mişcări
simple ale mâinilor: lovirea xilofoanelor sau a tobelor
cu băţul sau cu mâna, scuturarea sau rotirea
tamburinelor sau a maracas-urilor, frecarea cu un băţ a
unui guiro.
 Metodele de educaţie muzicală utlizate în alte ţări pun
accentul pe utilizarea, de către copii, încă de la vârste
mici, a instrumentelor muzicale.
 Primele instrumente pe care copiii reuşesc să le
utilizeze sunt cele de percuţie, care presupun mişcări
simple ale mâinilor: lovirea xilofoanelor sau a tobelor
cu băţul sau cu mâna, scuturarea sau rotirea
tamburinelor sau a maracas-urilor, frecarea cu un băţ a
unui guiro. Acestea sunt mişcări pe care copilul de doi,
trei sau patru ani le face cu uşurinţă şi cu plăcere. Ele
nu necesită un grad mare de precizie a degetelor. 
 Prioritară în metoda sa este activitatea
interpretativă instrumentală, combinată cu cea
de dezvoltare a creativităţii muzicale.
Instrumentele Orff ( clopoţei, baghete de
percuţie, triangluri, xilofoane, tamburine, tobe,
bongos-uri etc), sunt utile în faza de iniţiere,
urmând a se folosi ulterior instrumentele clasice
 Metoda constă în învăţarea copiilor să cânte
captivându-i prin oferirea posibilităţii de a face
ceea ce copiilor le place foarte mult: să-şi mişte
mâinile şi chiar picioarele pentru a cânta (şi
tropăitul poate fi folosit în muzică).
 Accesibilă copiilor înaintea cuvântului,
cântecul lasă în sufletele lor impresii ce ramân
imprimate adânc toată viaţa. Prin cântec se
realizează educaţia morală,intelectuală şi
estetică a copilului, se însuşesc cunoştinţe şi se
formează deprinderi.
 Jocul muzical prezinta o importanta
covarsitoare, intrucat este o activitate care
produce satisfactii si placeri, ii atrage si ii
intereseaza, prilejuind copiilor trairi
emotionale din cele mai puternice.
Jocuri KODALY

Grupa Mijlocie
“Albastrelelor”- „RITM
SI JOC”- Ed. Pata-Alba
Cristina
Huidan Octavia
Grupa Mare- „Garofitelor”- „Joc si voie buna”- Ed. Hangan
Violeta, Mihalascu Dorina
Jocuri ORFF

Grupa
Mijlocie-
„Zambilute”-
PAPUCII
DANSATORI-
Ed. Dochiu
Jenica
Georgescu
Florina
Grupa Mare- „Garofitelor”- „Fosnetul hartiei”- Ed. Hangan Violeta,
Mihalascu Dorina
Grupa Mare- „Ghioceilor”- CREIONASE VESELE”- Ed. Mitea
Cristina, Stanoiu Georgiana
Grupa Mare-„Lacramioarelor”- PANZA DE PAIANJEN- Ed. Ciolacu
Corina