Sursele de constituire și destinațiile

fondurilor pentru protecția șomerilor

în România
 Șomajul- delimitări conceptuale
 „Șomajul reprezintă un fenomen negativ al spațiului economico-
social, care afectează o parte a populației active disponibilă, prin
neasigurarea locurilor de muncă.” (Cojocaru M.)

 „O situaţie proprie persoanelor care şi-au încetat involuntar

activitatea şi/sau nu se pot angaja din cauza imposibilităţii găsirii
unui loc de muncă.”(Dicționar explicativ)

 „Încetarea involuntară şi prelungită a lucrului, din cauza neputinţei

angajării (fapt care implică absenţa sau desfacerea contractului de
muncă între salariat şi patron).”(Vocabularul financiar)
 Șomer-delimitări conceptuale

 Este apt de muncă;

 Nu muncește;

 Caută un loc de muncă;

 Este disponibil pentru o

muncă salariată.
 Consecințe negative ale șomajului

 scăderea accentuată a bugetului familiei;

 accentuarea gradului de sărăcie;
 degradarea relațiilor intra și inter familiale;
 creșterea numărului divorțurilor;
 prezența unor cazuri de sinucidere;
 accentuarea stării de stres;
 formarea unor deprinderi distructive
 (consum de băuturi alcoolice, droguri).
 Tipurile principale de șomaj

 șomajul voluntar;
 șomajul involuntar;
 șomajul ciclic sau conjunctural;
 șomajul structural;
 șomajul tehnologic;
 șomajul intermitent;
 șomajul diplomelor;
 șomajul determinat de indemnizația de șomaj.
Măsuri de prevenire a șomajului și stimulare a
ocupării forței de muncă
Medierea muncii;

Informarea și consilierea profesională;

Formarea profesională;

Completarea veniturilor salariale ale angajaților;

Stimularea mobilității forței de muncă;

Consultanța și asistența pentru începerea unei activități

independente sau pentru inițierea unei afaceri.
Sursa: date prelucrate potrivit Agenției Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă
 Sursa: date prelucrate potrivit Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă
Sursele de constituire a fondurilor pentru
protecția șomerilor în România
Contribuțiile angajatorilor și ale persoanelor
la care își desfășoară activitatea asigurații;

Contribuțiile individuale ale persoanelor

salariate;

Contribuțiile datorate de persoanele care

încheie contract de asigurare pentru șomaj;

Venituri din alte surse, inclusiv din finanțare

externă.
Sursa: date prelucrate potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței
de Muncă, exprimate în mii lei
Destinațiile fondurilor pentru protecția
șomerilor în România
 plata indemnizațiilor de șomaj;

 prestațiile de șomaj plătite de instituțiile competente în materie de

somaj din statele membre ale U.E.;

 plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de stat și a contribuțiilor

pentru asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizațiilor
de șomaj;

 plățile compensatorii acordate potrivit legii;

 taxe, comisioane și alte cheltuieli ocazionate de efectuarea plăților;

 finanțarea măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă și a

măsurilor pentru prevenirea șomajului etc.
 Concluzii
 Șomajul reprezintă un fenomen negativ al spațiului economico-social;

 La nivelul României au fost implementate măsuri de prevenire a șomajului

și de stimulare a ocupării forței de muncă;

 Sursele de constituire a fondurilor pentru protecția șomerilor în România se

bazează în primul rând pe contribuțiile datorate de către angajatori,
contribuțiile individuale ale persoanelor salariate, contribuțiile datorate de
persoanele care încheie contract de asigurare pentru șomaj cât și din
venituri din alte surse cum ar fi finanțarea externă;

 Destinațiile fondurilor pentru protecția șomerilor vizează în primul rând

plata indemnizației de șomaj.
Mulțumesc pentru atenție!