MEDICATIA APARATULUI DIGESTIV

Stoica Antonio
Grupa 1H
 Cuprins:
• - stimulente si substituente ale secretiei gastrice,
enzimele pancreatice
• - acizi biliari
• -medicamente antiulceroase
• -vomitive si antivomituve
• -medicamente hepatoprotectoare
• -laxative, purgative si antidiareice
• -antispastice si antiflatulente
 Stimulente si substituente ale secretiei gastrice,
enzimele pancreatice
• Stimulantele secretiei gastrice sunt indicate la persoane cu tulburari de
digestie si inapetenta datorita hiposecretiei gastrice, sau sunt utilizate in scop
de diagnostic pentru evaluarea capacitatii secretorii gastrice. Eficacitatea
terapeutica este limitata, de aceea utilizarea lor in ultimii ani este tot mai
mica.
• Substantele amare stimuleaza reflex secretia salivara si cea gastrica. Se
folosesc preparate din plante cum sunt tinctura de china, de gentiana, de
cola, asociate intre ele, cate 20 – 30 de picaturi in putina apa cu 15 – 20
minute inaintea meselor principale
• Acidul clorhidric diluat poate fi folosit ca medicatie de
substitutie la bolnavii cu tulburari dispeptice. Se
administreaza 2,5- 10ml diluat in 250ml apa, fractionat,
in timpul meselor. Ataca smaltul dintilor si poate
produce carii.
• Pepsina poate fi folosita asociata acidului
clorhidric.Cele mai cunoscute preparate sunt:
Triferment, Panzcebil, Digestal, Digenzim, Kreon etc
• Acizii biliari si sarurile lor sunt principalii constituenti ai
bilei. Sinteza lor se face din colesterol.Acizii biliari si
sarurile lor sunt principalii constituenti ai bilei. Sinteza
lor se face din colesterol.
 Medicamente antiulceroase
• In aceasta grupa terapeutica sunt incluse substante utilizate in tratamentul
ulcerului gastric si duodenal.
• Boala ulceroasa este rezultatul unui dezechilibru intre factorii agresivi si factorii
protectori ai mucoasei gastro - duodenale. Tratamentul bolii ulceroase presupune
suprimarea agentilor agresivi pentru mucoasa ca alcoolul, tutunul, cafeaua,
abuzul de medicamente iritante ca antiinflamatoare nesteroidiene si corticoizii.
Medicamentele antiulceroase urmaresc suprimarea durerii si vindecarea ulcerului
activ. Tratamentul prelungit este necesar pentru prevenirea recidivelor si evitarea
complicatiilor, eficienta lui fiind dependenta de un regim dietetic corect.

• In functie de mecanismul de actiune antiulceroasele se clasifica in urmatoarele

grupe:
• - antiacide
• - antisecretorii
• - protectoare ale mucoasei gastrice
 Medicamente antiacide
• Antiacidele sunt baze slabe a caror actiune consta in
neutralizarea aciditatii gastrice si inhibarea activitatii proteolitice a
pepsinei
• Bicarbonatul de sodiu este un alcalinizant foarte activ. Este solubil
in apa, neutralizeaza rapid si cand este in exces, alcalinizeaza
sucul gastric, determinand o hipersecretie reflexa compensatoare
de acid clorhidric.
• Antiacidele neutralizante sunt saruri insolubile de Mg, Ca, sau Al,
care cresc pH- ul gastric pana la valori de 4,5 – 5, suficient pentru
a inactiva pepsina. Sunt preferate bicarbonatului de sodiu
neavand efecte secundare dezavantajoase.
• Compusii de magneziu – Hidroxidul de magneziu este un
antiacid nesistemic, cu actiune intensa si de durata medie. Se
foloseste suspensia de magneziu sau laptele de magneziu.
• Carbonatul de magneziu si trisilicatul de magneziu au efect
antiacid mai slab, mai lent dar mai durabil.
• Compusii de calciu – carbonatul de calciu este un antiacid
nesistemic, cu actiune relativ rapida, intensa si de durata medie.
• Antiacidele sunt larg folosite in tratamentul ulcerului, asociate cu
medicamente antisecretoare, un tratament de lunga durata
poate produce efecte nedorite. Principalele preparate
comerciale sunt: Dicarbocalm, Ulcerotrat, Antacid, Carbonat de
calciu, Almagel, Alfogel.
 Inhibitoare ale secretiei gastrice
• Secretia gastrica este controlata fiziologic prin intermediul SNV,
histaminei si gastrinei. Aceasta grupa cuprinde:
• -substante parasimpatolitice
• -antihistaminice inhibitoare ale receptorilor H2
• -inhibitoare ale pompei de protoni.
• Substantele parasimpatolitice inhiba secretia de acid clorhidric, scad
tonusul si peristaltimul gastric, intarzie golirea stomacului si prelungirea
contactului cu antiacide. Ele produc ameliorarea simptomatica si grabesc
vindecarea ulcerului gastric si duodenal. Ca efecte adverse produc
uscaciunea gurii, constipatie, tulburari de vedere, dificultate de a urina.
• Sunt utili in prevenirea ulcerului de stres. Din punct de
vedere chimic fac parte din clase diferite:
• - derivati imidazolici
• - cimetidina
• - derivati furanici
• -ranitidina
• - derivati tiazolici
• - famotidina, nizatidina
Aceste substante sunt conditionate sub forma de preparate enterosolubile
pentru administrare orala, sau sub forma injectabila, fiind inactivati de
aciditatea gastrica. Esofagita de reflux reprezinta o alta indicatie a acestei
grupe.
 Vomitive si antivomitive
• Vomitivele sau emeticele au utilizare restransa. Ele sunt indicate
in intoxicatii acute cu scopul eliminarii toxicului, dar spalaturile
gastrice sunt mai eficiente. Provocarea vomei este contraindicata
in cazul ingestiei de substante caustice, pentru ca se pot produce
perforatii ale esofagului, si in intoxicatiile cu produsi de distilare a
petrolului, datorita riscului pneumoniei prin aspiratie.
• Multe medicamente pot avea ca efect secundar actiune vomitiva,
fie prin iritatia mucoasei gastrice, fie prin mecanism central.
• Antivomitivele sau antiemeticele sunt frecvent utilizate ca
tratament simptomatic in voma de diferite cauze. Ele pot
actiona la nivelul centrului vomei din bulb, sau la nivelul
mucoasei gastrice in cazul cand voma se datoreaza
iritatiei gastrice. Principalele substante cu actiune centrala
sunt: clorpromazina( Clordelazin),
procloperazin( Emetiral), tietilperazina (Torecan), se
administreaza sub forma de comprimate, supozitoare si
fiole. Metoclopramidul normalizeaza tonusul tubului
digestiv si are si actiune antispastica.
 Protectoare ale mucoasei gastro –
duodenala
• Sunt substante insolubile care formeaza o pelicula protectoare la suprafata
mucoasei( pansament gastric) sau stimuleaza secretia de mucus, care este principalul factor
fiziologic de protectie a mucoaselor
• Sarurile de bismut au fost utilizate in trecut pentru afectiuni gastrice cu rezultate mai putin
evidente si fara a tine seama de toxicitatea crescuta. Subcitratul de bismut coloidal( De – Nol),
este un complex coloidal cu un continut mic de bismut, administrat oral precipita in contact cu
acidul clorhidric si formeaza un depozit aderent pe suprafata leziunii ulceroase pe care o
protejeaza.
• Sucralfatul administrat oral protejeaza mucoasa gastroduodenala, scade inflamatia si
favorizeaza vindecarea leziunilor. Medicamentul este foarte bine suportat si poate duce la
scaderea biodisponibilitatii altor medicamente administrate simultan ca tetraciclina, norfloxacina,
aminofilina, digoxina.
• Carbenoxolona are actiune favorabila prin stimularea secretiei de mucus. Dezavantajul principal
consta in retentia hidrosalina, ceea ce impiedica administrarea pe perioade lungi de timp.
 Medicamente hepatoprotectoare
• Sunt un grup de substante foarte diferite ca mecanism de
actiune care pot preveni acumularea grasimilor in ficat si
degenerescenta celulei hepatice.
• Se folosesc vitamine di grupul B, aminoacizi si baze
azotate( arginina, cisteina, colina, ac. glutamic), acizi
nucleici si precursori, fosfolipide asociate in diferite
preparate comerciale.
• Sunt indicate in hepatite acute sau cronice, insuficienta
hepatica, ciroze, coma hepatica.
 Laxative, purgative si antidiareice
• Laxativele si Purgativele sunt medicamente care favorizeaza
eliminarea scaunului. Dupa administrarea laxativelor scaunul
este moale si format, pe cand dupa purgative scaunele sunt
multiple, lichide sau semilichide.
• Laxativele si purgativele actioneaza prin stimularea directa a
peristaltismului, prin marirea volumului continutului
intestinal, sau prin lubrefierea scaunului.
• Ele sunt indicate limitat in constipatia functionala in
completarea masurilor igieno – dietetice, care reprezinta
principala modalitate terapeutica.
• Purgativele se utilizeaza mult si abuziv, datorita opiniei
gresite ca scaunul zilnic este obligatoriu.
Autoadministrarea repetata accentueaza constipatia,
suprima peristaltismul intestinal, ceea ce determina
abuzul de purgative. In special la batrani poate produce
dependenta. Folosirea indelungata duce la pierderi de
apa si electroliti, carente de vitamine si fenomene de
colite cunoscute sub numele de „ boala laxativelor”.
• Fenolftaleina se administreaza 1 comprimat seara la culcare. Poate
produce reactii alergice si coloreaza urina si scaunului in rosu.
• O serie de fibre vegetale nedigerabile si coloizii hidrofili actioneaza
ca purgative de volum.
• Purgativele saline sulfat de sodiu si sulfat de magneziu in doze de
15 g dizolvate intr - un pahar cu apa. Efectul apare in 1-3 ore, dar au
dezavantajul gustului neplacut.
• Uleiul de ricin in doza de 15- 30 ml are aceleasi indicatii cu
purgativele saline. Are gust neplacut, iar la gravide poate declansa
travaliul.
• Uleiul de parafina actioneaza prin lubrefierea scaunului. Se
administreaza 15-20ml seara la culcare, la bolnavii cu hemoroizi sau
fisuri anale.
 Antispastice si antiflatulente
• Antispasticele sunt un grup de substante cu utilizare terapeutica larga,
indicate pentru inlaturarea spasmelor muschilor netezi ai aparatului digestiv
si tractului genito - urinar care apar in litiaza, inflamatii, tumori.
• In colici biliare, urinare, intestinale si in general in formele clinice grave se
administreaza injectabil, in formele medii sau usoare se administreaza oral
sau rectal.
Antispasticele se impart in 2 grupe in functie de mecanismului de actiune
• - neurotrope, anticolinergice de tip atropinic
• - musculotrope sau papaverinice care actioneaza direct asupra fibrei
musculate netede
• Atropina este principalul antispastic utilizat ca atare sau sub forma
unor preparate de beladona, singura sau in asociere cu
papaverina in diferite preparate comerciale sau magistrale. Este
contraindicata la bolnavii cu glaucom, adenom de prostata,
obstructii mecanice la nivelul tractului gastro – intestinal. Ca
efecte adverse produce uscaciunea gurii, tulburari de vedere,
dificultate de urinare, constipatie.