SISTEMUL NERVOS

A N D R E I M Ă D Ă L I N A  Ș T E FA N I A

C E N T R U L J U D E T E A N D E E X C E L E N T Ă P R A H O VA

CLASA X

CNMV PLOIEȘTI
 INTRODUCER
E
     Sistemul nervos se află în strânsă
legătură cu sistemul endocrin, lucrând
împreună pentru a regla si coordona
activitatea altor sisteme. Dacă sistemul
endocrin reglează, în principal,
funcțiile metabolice ale organismului,
sistemul nervos are rolul de a controla
activitatea musculaturii și cea a
glandelor, atât endocrine, cât și
exocrine.
ȚESUTUL
NERVOS
     Țesutul nervos este alcătuit din :
oNeuroni 
• Celule înalt diferențiate
morfologic

oCelule gliale / Nevroglii

• Au rol de susținere si de
protecție.

Embriologic, derivă din ectoderm.

Neuronul
ORGANIZAREA STRUCTURALA
Este format din pericarion ( corpul celular ) și prelungiri .

Pericarionul este alcătuit din :

o NEURILEMA 
Delimitează neuronul.
Este subțire.
Are o structură lipoproteică.
o NEUROPLASMA
Are constituția coloidală a unei gel, ceva mai densă decât a celulelor organismului.
Dintre organitele celulare comune, prezintă mitocondrii, ribozomi, lizozomi, dictiozomi, reticulul endoplasmatic,
alături de incluziuni pigmentare.
  Nu conține centrozom. Prin urmare, nu se poate divide.
 Pe lângă organitele comune, conțin și organite celulare specifice :
• Corpusculii Nissl apar la microscopul electronic sub forma de vezicule
și cisterne , fiind omologați cu reticulul endoplasmatic. 
• Neurofibrilele au rol mecanic, de suținere și în conducerea influxului
nervos.
o NUCLEUL
 Celule nervoase motorii, senzitive și de asociție au un nucleu unic.
 Celule vegetative centrale sau periferice prezintă deseori nucleu
excentric, dar pot avea nuclei dubli sau multipli.
Prelungirile corpului celular sunt :
o DENDRITELE
 În porțiunile inițiale sunt mai groase, după care se subțiază.
 Prezintă neurofibrile și corpusculi Nissl.
 Sunt prelungiri celulipete (recepționează influxul și îl conduc spre corpul neuronului).
o AXONUL
 Este o prelungire unică, lungă (poate atinge chiar și 1m).
 Este format dintr-o citoplasmă specializată, numită axoplasmă, cu mitocondrii, vezicule ale reticului
endoplasmatic și neurofibrile.
 Emite ramificații colaterale, perpendiculare pe direcția sa. Ultimele ramificații se numesc butoni terminali
și conțin vezicule cu mediator chimic.
 TEACA CARACTERISTICI SNC SNP

TEACA DE • Formată din lipide și

MIELINĂ proteine.
• Prezintă întreruperi ce se
numesc ștrangulații Ranvier.

TEACA  • Se dispune în jurul tecii de

 SCHWANN mielină.
• Între fiecare nod Ranvier, se
Peste axolemă, la majoritatea află câte o celulă Schwann.
• Are rol trofic și de protecție.
neuronilor, se găsesc trei teci :

TEACA • Separă membrana

HENLE plasmatică a celului
Schwann de țesutul
conjuctiv din jurul fibrei
nervoase.
• Este o teaca continuă.
• Are rol în permeabilitate și
protecție.
 CLASIFICAREA  DUPĂ FORMĂ CLASIFICARE DUPĂ FUNCȚIE
o RECEPTORI
STELATĂ OVALĂ /  PIRAMIDALĂ FUSIFORMĂ Ø Dendritele recepționează excitanții din mediul
SFERICĂ extern.
Ø Pot fi somatosenzitivi și viscerosenzitici.
Coarnele Ganglionii Zonele motorii Stratul profund o MOTORI
anterioare spinali ale scoarței al scoarței
Ø Axonul este în legătură cu organele efectoare.
din măduvă cerebrale cerebrale
Ø Pot fi somatomotori și visceromotori.
o INTERCALARI / DE ASOCIAȚIE
Ø Fac legătura dintre neuronii senzitivi și motori.
 CLASIFICARE DUPA NUMĂRUL PRELUNGIRILOR
o UNIPOLARI
Ø Au aspect globulos.
Ø Au o singură prelungire.
Ø Celule cu conuri și bastonașe.
o PSEUDOUNIPOLARI
Ø Au o prelungire care se divide în T.
Ø Neuronii din ganglionul spinal.
o BIPOLARI
Ø Cele două prelungiri pornesc de la capetele opuse ale
celulei.
Ø Neuronii din ganglionul spinal Corti si vestibular
Scarpa, neuronii din retină și din mucoasa
olfactivă.
o MULTIPOLARI
Ø Prezintă numeroase prelungiri.
Ø Scoarța cerebrală, scoarța cerebeloasă, cornul
anterior din măduva spinării.
 BIPOLAR UNIPOLAR

MULTIPOLAR PSEUDOUNIPOLAR
PROPRIETĂȚI
o EXCITABILITATEA = proprietatea de a răspunde la acțiunea stimulilor prin formarea
potențialului de acțiune.
o CONDUCTIBILITATEA = proprietatea de a transmite influxul nervos la un alt neuron sau la o
celulă efectoare.
Conducerea este lentă în fibrele amielinice și mai rapidă în fibrele mielinizate.
De asemenea, conducerea este undirecționată în organism (dendrită - pericarion –axon) și
bidirecționată pe plasmalemă sau în fibrele izolate (până la depolarizarea completă) .
o LABILITATEA = proprietatea de a răspunde la un anumit număr de stimuli în unitatea de timp.
Este mai mare cu cât neuronul este mai sensibil.
o SINAPSAREA = proprietatea de a se
conecta funcțional cu o altă celulă
 Sinapsa electrică
• Este bidirecționată.
• Se realizează între două elemente
echivalente alipite.
• Presupune transferul de  ioni.
• Este întâlnită în miocard, în creier și în
mușchii netezi.
 Sinapsa chimică
• Este unidirecționată.
• Majoritatea sinapselor sunt chimice.
• Componente :
 Membrana presinaptică ( buton terminal ) prezinta vezicule cu
mediatori chimici. Dintre mediatorii chimici amintim și adrelina și
noradrenalina (acționează la nivelul fibrelor nervoase post-
ganglionare sinaptice) și acetilcolina (acționează la nicelor fibrelor
nervoase simpatice și parasimpatice).
 Fanta sinaptică ( 250-300 Angstrom)
 Membrana postsinaptică este reprezentată de membrana unui axon
(sinapsă axo-axonală), unei dendrite (sinapsă axo-dendritică) sau unui
pericarion (sinapsă axo-somatică). De asemenea, aceasta conține
receptori chimici.
Nevroglia
CARACTERISTICI
oLa mamiferele superioare, numărul lor este de 10 ori mai mare decât al neuronilor.

oSpre deosebire de neuroni, au centru celular. Deci se divid.

oForma si dimensiunile corpului celular sunt diferite.

oPrelungirile se regăsesc într-un număr variabil.

FUNCȚII
oSusțin și hrănesc neuroni.

oSintetizează mielină, ARN, alte

substanțe pe care le cedează
neuronului.

oFagocitează microbi, substanțe

străine, neuroni distruși.
CLASIFICARE
o ASTROCITUL
Este cea mai mare nevroglie.
Are numeroase prelungiri, unele ajungând chiar la suprafața creierului.
Are rol trofic (face legătura cu capilarele).
o OLIGODENDROGLIA
Este mai mica decât astrocitul.
Prelungirile sunt puține, scurte și cu îngroșări puncctiforme.
Produce teaca de mielina în SNC ( o celulă produce mielină pentru mai mulți neuroni).
o CELULA SCHWANN
Celula are citoplasma într-o cantitate redusă.
Produce mielină în SNP ( o celulă produce pentru un singur neuron) .
Între două celule se află ștrangulația Ranvier.
o CELULA SATELIT
Înconjoara neuronii din SNP.
Are rol trofic și de susținere.
o MICROGLIA
Este singura de origine mezodermică.
Se găsește în SNC.
Se poate mobiliza.
Are rol în fagocitoză.
CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS
SISTEM
NERVOS
Din punct de vedere topografic,

sistemul nervos este împărțit în :

SISTEM SISTEM
NERVOS NERVOS
CENTRAL PERIFERIC

MĂDUVA GANGLION
ENCEFAL NERVI
SPINĂRII I

EMISFEREL
TRUNCHIU
E
L DIENCEFAL CEREBEL
CEREBRAL
CEREBRAL
E
REFLEXUL
Actul reflex / Reflexul = reacția de răspuns a centrilor nervoși la                                 
                         stimularea unei  zone receptoare.

Arcul reflex = baza anatomică a actului reflex .

Arcul reflex are cinci componente :

o RECEPTORUL
Reprezintă structura excitabilă.
După proveniența stimului se clasifică în :
• Interoreceptori = primesc stimuli din interiorul oragnismului;
• Exteroreceptori = primesc stimuli din exteriorul organismului;
• Proprioreceptori = primesc informații de la mușchi, tendoane și articulații;
După tipul de energie prelucrată, se clasifică în :
• Chemoreceptori = stimulați chimic ;
• Fotoreceptori = simulați la lumină ;
• Termoreceptori = răspund la variațiile de temparatură ;
• Mecanoreceptori = stimulați de deformarea membranelor celulare ;
După viteza de adapare, se clasifica în :
• Fazici = raspund cu o creștere a activității ;
• Tonici = prezintă activitate constantă ;
o CALEA AFERENTĂ / SENZITIVĂ
Ø Receptorii vin în contact cu terminațiile dendritice ale neuronilor senzitivi;
o CENTRUL NERVOS
Reprezintă totalitatea structurilor din SNC care participă la actul reflex respectiv.
o CALEA EFERENTĂ / MOTOARE
Axonii neuronilor motori transmit comanda către efector.
o EFECTORUL
Poate fi : mușchi striat, mușchi neted sau glandă.
SISTEMUL
NERVOS
CENTRAL
 SISTEM SISTEM
NERVOS NERVOS
SOMATIC VEGETATIV

Din punct de vedere funcțional,

Rol: integrarea Rol: coordonează
 sistemul nervos este împărțit în : organismului în mediul de activitatea organelor
viață interne

La rândul lui, se clasifică

în:
• SISTEM NERVOS SIMPATIC
• Acționeză in situații
neobișnuite
• SISTEM NERVOS
PARASIMPATIC
• Acționează in situații obișnuite
MENINGELE
Este învelișul encefalului și al măduvei spinării.

Cuprinde trei membrane conjunctive :

o DURA MATER
 Este formată din țesut conjunctiv dens.
 Aderă la formațiunile osoase ce protejează organele.
o ARAHNOIDA
 Este formată din țesut conjunctiv reticular, cu lichid cefalorahidian în ochiurile rețelei.
 În craniu, are prelungiri, numite vilozități arahnoidiene, ce trec prin dura mater și drenează LCR.
o PIA MATER
 Aderă la organele nervoase, mulându-se pe organe și scizuri.
 Prezintă vascularizație arterială.
LICHIDUL CEFALORAHIDIAN (LCR)
Este localizat în canalul ependimar medular și ventriculii encefalici.

Îndeplinește următoarele roluri :

o Protecție împotriva traumatismelor;
o Transportul unor hormoni
o Constituie o barieră ce împiedică pătrunderea substanțelor dăunătoare în țesutul nervos.
MĂDUVA SPINĂRII
AȘEZARE ȘI RAPORTURI
oEste localizată în canalul vertebral, format prin suprapunerea
orificiilor vertebrale, dar oe care nu îl ocupă în întregime.
oAre o lungime de 43-45 cm, cu variații individuale.

oÎn dreptul regiunilor cervicală și lombară, prezintă două

regiuni mai voluminoase, intumescența cervicală (în
dreptul vertebrelor C4-T2), respectiv cea lombară (în dreptul
vertebrelor T9-L2), ce corespund membrelor.
STRUCTURA
o SUBSTANȚA CENUȘIE
Este dispusă în centru, având aspectul literei „H”.
Este constituită din corpul neuronilor.
Îndeplinește funcția reflexă a măduvei spinării.
Bara transversală a „H”-ului formează comisura cenușie, iar porțiunile laterale sunt subdivizate în
coarne : anterioare, posterioare și laterale.
Comisura Cenușie
• Prezintă în centru canalul ependimar, ce conține LCR. Canalul se dilată atât la nivelul
triunchiului cerebral, formând ventriculul 4, cât și la nivelul portțiunii terminale, formând
ventriculul 5 sau terminal.
Coarnele Anterioare
• Conțin neuroni somatomotori.
Coarnele Posterioare
• Conțin neuroni senzitivi.
Coarnele Laterale
• Conțin neuroni vegetativi simpatici.
 Prezintă
o SUBSTANȚA ALBĂ • Cordoane posterioare
• Fascicululgracilis/ Goll
• Fascicululcuneat/Burdach(se afla numai în măduva toracală și
Ø Este dispusă la periferie , cervicală)
sub formă de cordoane. • Cordoane anterioare
Ø Este alcătuită din axoni, grupați  • Fascicule de asociație
 în fascicule. • Fascicule ascendente
• Fascicule descendente
Ø Îndeplinește funcția de conducere a mă
• Piramidale
duvei spinării. • Extrapiramidale
• Coardoane laterale
• Fascicule de asociație
• Fascicule ascendente
• Fascicule descendente
• Piramidale
• Extrapiramidale
FUNCȚIA REFLEXĂ
o Refexele medulare = reflexe care au centrii nervoși în măduva spinării.
o Reflexele medulare se clasifică în :
REFLEXE SOMATICE
• Monosinaptice
 Sunt cele mai simple reflexe.
 Cuprind o singura sinapsă formată dintr-un neuron senzitiv, situat în ganglionul spinal și dintr-un neuron
motor, aflat în cornul anterior medular.
 Se realizează prin mișcări de extensie.
Au ca reprezentat reflexul miotatic, ce constă în
contracția unui mușchi, ca răspuns la întinderea
tendonului său. 
Se demonstrează percutând cu un ciocănel tendonul
mușchiului cvadriceps (reflecul rotulian) sau tendonul
lui Achile (reflexul achilian).
• Polisinaptice
 Sunt mult mai complexe.
 Cuprind în arcul lor reflex un
neuron senzitiv, un neuron
motor și unul sau mai mulți
neuroni de asociație.
 Se realizează prin mișcări de
flexie.
 Au ca reprezentant reflexele
nociceptive (de apărare).
REFLEXE VEGETATIVE
• Au centrii în coarnele laterale.
• Exemple : r. papilo-dilator, r. cardiovascular, r. vasomotor, r. pilomotor, r.sudoral, r. adrenalino-
secretor, r. de micțiune .
 TRUNCHIUL CEREBRAL
LOCALIZARE
Se învecinează :

Superior cu măduva spinării;

Anterior cu cerebelul;

Inferior cu diencefalul;

ASPECT
Prezintă atât șanțuri transversale, cât și șanțuri 

longitudinale, ce se continuă cu cele medulare.

ALCATUIRE

Trunchiul cerebral cuprinde :

Bulbul rahidian

Puntea lui Varolio

mezencefal
MEZENCEFALUL

Prezintă trei porțiuni :

o ANTERIOARĂ
Reprezentată de picioarele pedunculilor, prin care trec fibrele
fascicului pirmaidal.
o MIJLOCIE / CALOTA MEZENCEFALULUI
Aici se găsește nucleul roșu
o LAMA CVADRIGEMINA / TECTUM
Este formată din patru coliculi ( doi superiori și   doi inferiori).
 STRUCTURĂ
oSUBSTANȚA CENUȘIE
 Este dispusă la interior, sub formă de nuclei. Nucleii au forma unor insule cenușii, înconjurate de substanță albă, care funcționeză automat.
 Nuclei Senzitivi
• Primesc impulsuri de la organele de simț.
 Nuclei Somatomotori
• Comandă mișcările mușchilor din regiunea feței, a limbii și a faringelui.
 Nuclei Vegetativi
• Reprezintă centrul unor reflexe (r. salivar, r.lacrimal, r. gastrosecretor).
 Nuclei Proprii
• Cuprind centrii respiratori și cardiovasomotori.

oSUBSTANȚA ALBĂ
Ø Este dispusă la periferie, fragmentând substanța cenușie .
CEREBELUL
LOCALIZARE

Este situat în etajul inferior al

cutiei craniene.

Este localizat dorsal față de

trunchiul cerebral, fiind legat
prin trei perechi pedunculi
cerebeloși (cordoane
substanțe albă) : inferiori,
mijlocii și superiori.
MORFOLOGIE
Este turtit de sus în jos.

Este împarțit în :
Lobi – fragmentați de șanțuri adânci;

Lobuli - fragmentați de șanțuri medii;

Lamele - fragmentate de șanțuri superficiale;

Este alcătuit din două emisfere cerebeloase, unite prin vermis.

LOBI
o LOBUL FLOCULONODOR / ARHICEREBELUL /
VESTIBULOCEREBELUL
 Are conexiuni cu analizatorul vestibular.
 Funcții : reglarea echilibrului, menținerea posturii .
o LOBUL ANTERIOR / PALEOCEREBELUL 
 Funcții : menținerea tonusului muscular . 
o LOBUL POSTERIOR / NEUROCEREBELUL
 Funcții : coordonează mișcările fine .
STRUCTURA
o SUBSTANȚA ALBĂ
Este dispusă la interior .
o SUBSTANȚA CENUȘIE
Este dispusă atât la exterior, formând scoarța
cerebeloasă, cât și la interior, formând 4 perechi
de nuclei .
o ARBORELE VIEȚII
Se formeză prin întrepătrunderea substanței albe cu
cea cenușie .
SCOARȚA CEREBELOASĂ

Este alcătuită din trei straturi :

o STRATUL GLANULAR (extern)
Conține celule puține și fibre nervoase
amielinice.
o STRATUL GANGLIONAR (intermediar)
Conține corpurile celulelor Purkinje.
Celulele Purkinje sunt mari, piliforme.
Dendritele lor pătrund în stratul molecular, iar
axonul se termină în nucleii cerebeloși.
o STRATUL GRANULAR (profund)
 Este format din neuroni glandulari.
 Neuronii glandulari sunt mici și numeroși.
Dendritele rămân în stratul granul, dar axonul
ajunge în stratul molecular, unde se ramifică in
„T”, fiecare ramură aflându-se în legătură cu
dendritele celulelor Purkinje.
 NUCLEI
CEREBELOȘI

EMISFERELE
VERMIS CEREBELOA
SE

NUCLEII NUCLEII
FASTIGIALI DINȚAȚI

NUCLEII
GLOBOSI

NUCLEII
EMBELIFOR
MI
 Extirparea cerebelului duce la :

Astazia - tulburări de echilibru

Atonia - scăderea tonusului muscular

Astenia - oboseală musculară la efort minim

Dupa câteva luni aceste afecțiuni dispar, funcțiile cerebelului sunt preluate de scoarța cerebrală.
DIENCEFALUL
LOCALIZARE
Este situat deasupra mezencefalului.

În centru, prezintă ventriculul 3 ce comunică cu ventriculul 4, prin apeductul Sylvius si cu

ventriculii 1,2 (laterali) prin orificiile Monro . 

DIENCEFAL

HIPOTALAM METATALAM SUBTALAMU

TALAMUS EPITALAMUS
US US S
TALAMUSUL 
o Are două mase ovoide de substanță cenușie.
o Filogenetic este alcătuit din :
 Paleotalamus
 Arhitalamus
 Neotalamus
o Clasificarea nucleilor
 Anteriori
 Mediali
 Laterali
 Intralaminari
 reticulari
HIPOTALAMUSUL
o Substanța cenușie este dispusă în patru regiuni :
 REGIUNEA SUPRAOPTICĂ
• Conține nuclei paraoptici și paraventriculari.
• Nucleii conțin neuroni cu proprietăți neurosecretorii, aceștia secretând vasopresina (hormon
antidiuretic) și oxitocina.
 REGIUNEA TUBERALĂ
• Conține următorii nuclei : ventro-medial, dorso-medial, arcuat și hipotalamic posterior.
 REGIUNEA MAMILARĂ
• Cuprinde doi corpi mamilari.
 REGIUNEA LATERALĂ
• Cuprinde nucleul hipotalamic central.
o Funcții : reglarea temperaturii, a conținutului de apă din organism, a poftei de mâncare
și determină manifestări legate de emoții.
METATALAMUSUL
o Este format din :
 CORPUL GENICULAT MEDIAL
• Reprezintă releul talamic al căilor auditive.
• Este alcătuit din trei nuclei : ventral, dorsal și
medial.
 CORPUL GENICULAT LATERAL
• Reprezintă releul talamic al căilor vizuale.
• Este alcătuit din doi nuclei : dorsal și ventral.
EPITALAMUSUL
o Este situat posterior față de ventriculul 3.
o Prezintă nucleu habenular.
o Coordonează funcțiile motorii și secretorii
digestive.
SUBTALAMUSUL
oSe află în continuarea pedunculului cerebral
și înapoia hipotalamusului.
oÎn constituția sa intră : zona incerta, nucleul
subtalamic și fascicule.
 EMISFERELE CEREBRALE
MORFOLOGIE

Emisferele cerebrale prezintă partea cea mai voluminoasă a SNC.

Sunt separate incomplet prin fisura interemisferică.

Sunt unite prin căi comisurale :

Fornix / trigon cerebral

Corp calos

Comisura albă anterioară

Fiecare emisferă are trei fețe : laterală (convexă), medială și bazală.

 ȘANTURI
Suprafața este brăzdată de șanțuri profunde, care
împart emisferele în lobi și șanțuri superficiale, care le
împart în giri.

Șanțurile profunde sunt :

Central Rolando – vizibilpe fața laterală și

mediană;

Lateral Sylvius – vizibil de pe toate fețele;

Parieto -occipital
LOBII

Șanțurile menționate împart

emisferele în :

Lobul frontal

Lobul parietal

Lobul occipital

Lobul temporal
FUNCȚIILE LOBILOR
o LOBUL FRONTAL –planificare,
vorbire, mișcare, emoții
o LOBUL PARIETAL – procesarea
discursului
o LOBUL OCCIPITAL –
perceperea stimulilor vizuali
o LOBUL TEMPORAL –
perceperea stimulilor auditivi
STRUCTURA
o SUBSTANȚA CENUȘIE
Ca și în cazul cerebelului, substanța cenușie se află la exterior formând scoarța cerebrală și în
profunzime, formând corpii striați.
Corpii Striați sunt reprezentați de :
• Nucleul Caudat are formă de virgulă, înconjurând talamusul.
• Nucleul Lentiform, situat lateral de nucleul caudat, are formă triunghiulară și prezintă o parte laterală
(putamen) și o parte medială (globul pallidus).
Scoarța cerebrală
• Suprafața scoarței variază intre 1400-2800 cm2, din care mai puțin de jumătate este vizibilă, restul fiind
ascunsă în șanțuri și fisuri. 
• Este împărțită în :
 Allocortex  - este, la rândul său, împărțit în arhicortex și paleocortex.
 Izocortex  - alcătuit din 6 stratur, după cum urmează (de la suprafață spre profunzime)
         - statul zonal = conține dendritele celulelor piramidale și este cel mai subțire strat
         - stratul corpuscular = conține neuroni piramidali mici
         - stratul piramidal = conține numeroase celule piramidale mici, medii și mari
         - stratul granular = conține numeroase celule granulare 
         - stratul ganglionar = conține neuroni ai căror axoni participă la formarea fibrelor de                                     
                      protecție
         - stratul multiform = conține neuroni ai căror dendrite se îndreaptă spre straturile                                             
                superficiale
 Mezocortex 
o SUBSTANȚA ALBĂ
 Este formată din trei tipuri de fibre: de
protecție, de asociație și comisurale.
Cele din urmă intră în alcătuirea corpului
calos, a fornixului și a comisurii
anterioare.
SISTEMUL
NERVOS
PERFIFERIC
o GANGLIONII
Reprezintă asociații de pericarioni.
Au ca echivalent în SNC nucleii.
o NERVII
Reprezintă asociații de prelungiri       
 ( axoni și dendrite ), fiind protejate de țesut
conjunctiv ( endonerv, perinerv, epinerv).
Sunt în număr de 31 de perechi de nervi
spinali micști si 12 perechi de nervi
cranieni.
Au ca echivalent în SNC tracturile.
NERVII SPIANALI
Conectează măduva cu receptorii și cu efectorii.

Sunt formați din :

o REGIUNEA POSTERIOARĂ / DORSALĂ
 Aduce informații de la receptori (senzitivă) .
 Prezintă pe traseu un ganglion spinal.
o REGIUNEA ANTERIOARĂ / VENTRALĂ
 Conduce comenzi către efectori (motoare).
o TRUNCHI COMUN
 Format prin alăturarea celor două rădăcini.
o RAMURI
 8 perechi în zona
cervicală

12 perechi în
zona toracală
31 perechi nervi
spinali
10 perechi în
zona lomabaro-
sacrală

1 pereche în
zona coccigiană
 NUMELE FUNCȚIA NUMELE FUNCȚIA
I NERVUL OLFACTIV Este un nerv senzorial, cu funcția de a VII NERVUL FACIAL Este un nerv mixt, care are și fibre 
transporta excitații olfactive. parasimpatice.
II NERVUL OPTIC Este un nerv senzorial. VIII NERVUL Este un nerv senzorial.
VESTIBULO-
COHLEAR
II NERVUL Este un nerv motor, care are și fibre pa IX NERVUL Este un nerv mixt, care
OCULOMOTOR rasimpatice. GLOSOFARINGIAN are și fibre parasimpatice.

IV NERVUL Este un nerv motor X NERVUL VAG Este un nerv mixt, care are și fibre
TROHLEAR parasimpatice.
V NERVUL TRIGEMEN Este un nerv mixt. XI NERVUL Este un nerv motor.
ACCESOR
VI NERVUL Este un nerv motor. XII NERVUL Este un nerv motor.
ABDUCENS HIPOGLOS

NERVII CRANIENI
 BIBLIOGRAFIE
Campbell, 2017, „Biology”, ediția a 11-a, editura Pearson

Cristescu D., Carmen Sălăvăstru, „Manual de biologie clasa a XI-a”, editura Corint

Mader Sylvia, Windelspecht Michael, 2018, „Essentials of Biology”, ediția a 5-a, New York, editura McGraw Hill

Niculescu Cezar, Voiculescu Bogdan, Niță Cristian, 2014, „Anatomia și Fiziologia Omului Compendiu”, București, editura Corint

http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/4523/anatomie_20vii_20snc.pdf

https://www.kenhub.com/

https://wellnessbeam.org/diencephalon-parts-structure-and-functions/

https://meetings.ami.org/2018/project/the-neuroanatomy-of-the-spinal-cord/

https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-athletes-way/201503/the-cerebellum-deeply-influences-our-thoughts-and-emotions
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!