Sunteți pe pagina 1din 9

MANAGEMENTUL

PROIECTELOR
CURS
PLANIFICAREA PROIECTELOR

Obiectivele urmărite:
Înţelegerea triunghiului obiectivelor în managementul proiectelor.
Cunoaşterea logicii programării activităţilor.
Însuşirea instrumentelor de structurare a rezultatelor, activităţilor şi
responasbilităţilor.
Cunoaşterea definiţiei unui jalon.
Înţelegerea modului de întocmire a unui grafic Gantt.
Cunoaşterea tipurilor de relaţii existente într-un proiect
Aplicarea metodelor de programare a activităţilor în reţea.
Cunoaşterea principalelor cauze ale erorilor în bugetarea activităţilor
unui proiect.

Planificarea unui proiect trebuie să răspundă la întrebări precum:


Care sunt rezultatele proiectului?
Cum se obţin rezultatele proiectului?
Cine sunt persoanele responsabile de obţinerea rezultatelor?
Care sunt resursele necesare?
Planificarea proiectelor începe cu stabilirea obiectivului general
(scopul proiectului) şi a obiectivelor specifice sau derivate.
În managementul proiectelor se pot identifica 3 tipuri de obiective :
- obiectivele specifice (de performanţă), ce se referă la conformitatea
proiectului cu specificaţiile tehnice şi cerinţele beneficiarului, la gradul de
satisfacţie al clienţilor, la calitatea derulării proceselor şi activităţilor etc.
- obiective de cost, ce se referă la respectarea restricţiilor bugetare ale
proiectului.
- obiective de timp, ce se refera la respectarea termenelor intermediare
şi finale ale proiectului.

Timp Cost

Triunghiul obiectivelor unui proiect

Performanţă
Scopul proiectului şi obiectivele acestuia vor fi comunicate
membrilor echipei de proiect de către managerul acestuia,
prin declaraţia de lucru (Statement of Work). Acest document
precizează restricţiile bugetare ale proiectului, rolurile şi
responsabilităţile fiecărui membru al echipei de proiect .

O programare logică a activităţilor se face pornind de la


rezultatele finite ale proiectului. Aceste rezultate pot fi
descompuse în subcomponente cu ajutorul unei structuri
arborescente denumită, în standardul american de
management al proiectelor (PMBOK), structură desfăşurată a
produsului (PBS - Product Breakdown Structure).
Aspecte ce trebuie clarificate de managerul de proiect pentru o
comunicare profesională
Responsabilitatea pentru informare trebuie stabilită de la începutul
Cine informează? proiectului. De obicei, informarea este asigurată de către
conducătorul de proiect. In proiecte complexe, de anvergură.
informarea este preluată de o echipă specială. In toate cazurile ea
trebuie să fie organizată profesional.
Când are loc Se stabilesc termenele astfel încât ele să fie cât mai exacte şi mai
informarea? previzibile (termene lunare de informare asupra stadiului
proiectului, la fiecare punct critic pentru a fundamenta deciziile,
termene de discuţii restrânse cu echipa de proiect etc).
Cine trebuie să fie Se va informa comitetul de coordonare, comitetul de consultantă,
informat? toţi cei implicaţi. Obiectivul este de a sigura informarea completă şi
suficientă a celor implicaţi în derularea, proiectului de către echipa
de proiect sau de către managerul de proiect.
Despre ce se Rapoartele trebuie să fie adaptate intereselor receptorilor, atât
informează? cantitativ cât si calitativ. Se va evita o supraîncărcare cu
informaţii suplimentare, un limbaj de strictă specialitate.
Cum se informează? Modalităţile de informare sunt multiple - în scris, verbal, în cadrul
unei prezentări profesionale.
MANAGEMENTUL APROVIZIONĂRII
PROIECTELOR

Conform Project Management Body of Knowledge, procesele


principale ale managementului aprovizionării proiectului sunt:

Planificarea achiziţiilor, prin care se stabileşte ce trebuie procurat, când şi


cum. Planificarea achiziţiilor trebuie să stabilească sursa de aprovizionare,
tipul de contracte utilizate şi sarcinile vânzătorilor potenţiali. Rezultatele
acestui proces sunt: planul de management al aprovizionărilor, declaraţia
de lucrări, decizia de cumpărare şi schimbările cerute la proiect ce pot
rezulta din acest proces.
Planificarea solicitării constă în pregătirea documentaţiei necesare
solicitării şi descrie nevoile de produse sau servicii ce se doreşte a fi
procurate, precum şi identificarea surselor potenţiale sau a vânzătorilor
potenţiali. Rezultatele acestui proces sunt: documentele de procurare,
criteriile de evaluare şi actualizările la contract privind descrierea activităţilor
necesare achiziţiilor.
Solicitarea răspunsurilor vânzătorilor cuprinde obţinerea de informaţii,
cote, oferte sau propuneri din partea vânzătorilor considerate acceptabile.
Selectarea vânzătorilor se referă la evaluarea vânzătorilor potenţiali,
alegerea furnizorilor şi negocierea contractelor. Rezultatele acestui
proces sunt: vânzătorii selectaţi, contractele, planul de management
al contractului, sursele de informaţii disponibile, actualizările la planul
de management al achiziţiilor şi schimbările solicitate.

Administrarea contractelor se referă la gestionarea relaţiilor cu


vânzătorul. Rezultatele acestui proces sunt: documentaţia de
contractare, schimbările solicitate, activităţile corective recomandate şi
completările la activele organizaţionale şi planul managementului de
proiect.

Finalizarea contractelor se referă la completarea şi verificarea


livrărilor fiecărui contract, rezolvarea posibilelor diferende apărute pe
parcurs şi arhivarea contractelor respective. Rezultatele acestui
proces sunt: dosarul contractului (cu documentele înseriate şi
numerotate) şi notificarea în scris a furnizorului despre terminarea
contractului.
Elemente specifice activităţii de aprovizionare

 Cererea de aprovizionare
 Selectarea furnizorului.
 Emiterea comenzii de achiziţie
 Confirmarea comenzii
 Urgentarea aprovizionării este o măsură preventivă prin
care se încearcă preîntâmpinarea întârzierilor în livrării, cu
ajutorul unui sistem de avertizare timpurie, prin care se solicită
informarea, din timp, asupra oricărei dificultăţi pe care ar
putea-o întâmpina furnizorul.
 Expedierea
 Livrare şi facturare .
 Inspecţie internă a produselor.
 Recepţia produselor
Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică
sunt:

a) licitaţia deschisă, procedură la care orice operator


economic interesat are dreptul de a depune ofertă;
b) licitaţia restrânsă, procedură la care orice operator
economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmând ca
numai candidaţii selectaţi să poată depune oferta;
c) dialogul competitiv, procedură la care orice operator
economic are dreptul de a-si depune candidatura şi prin care
autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii
admişi
d) negocierea, procedură prin care autoritatea contractantă
derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază
clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi
dintre aceştia.
e) cererea de oferte, procedură mai simplă prin care
autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori
economici.