Sunteți pe pagina 1din 24

Capitolul 1.

FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI
PROIECTELOR
1.1.Proiectul - definiţii şi caracteristici
1.2.Tipologia proiectelor
1.3.Programe, proiecte şi activităţi
1.4.Etapele ciclului de viaţă al unui proiect
1.5.De la managementul unui proiect la
managementul prin proiecte
1.6. Principiile managementului proiectelor
1.7.Regulile managementului de proiect
1.8.Avantajele şi dezavantajele manage-
mentului prin proiecte
1.1.Proiectul - definiţii şi caracteristici
• Etimologia termenului de proiect provine din latinescul
“proietum,” care înseamnă cel aruncat înainte, o
intenţie plănuită sau deja începută.
• Comisia Europeană consideră proiectul ca fiiind
„ansamblul de activităţi derulate şi orientate către
atingerea unor obiective specifice, clar definite, într-o
perioadă de timp prestabilită şi pe baza unui buget
dimensionat”
• Standardul german, DIN 69901 defineşte proiectul
ca fiind „o intenţie, care este marcată de unicitatea
condiţiilor în totalitatea lor, precum :
– existenţa obiectivului;
– delimitări temporale, financiare, personale sau de altă
natură ;
– delimitari în raport cu cu alte intenţii;
– organizarea specifică de proiect”.
Proiectul reprezintă un ansamblu de
activităţi cu un puternic caracter
inovaţional, ce implică riscuri specifice,
desfăşurate în scopul realizării unui obiectiv
major unic, într-o anumită perioadă de timp,
cu resurse materiale, financiare şi umane
limitate, în cadrul unei structuri
organizatorice special create.
• Conform Project Management Institute,
proiectul reprezintă „efortul temporar,
întreprins cu scopul de a crea un produs,
serviciu sau rezultat unic” 
Caracteristicile unui proiect sunt :
• este format din mai multe activităţi;
• prezintă caracter de noutate şi unicitate;
• necesită fixarea unor obiective cuantificabile, precis
definite;
• are termene de realizare finale şi intermediare, clar
stabilite de la început;
• reprezintă un instrument al schimbării organizaţionale;
• presupune o cooperare interdepartamentală;
• activităţile trebuiesc planificate, derulate, monitorizate şi
controlate în cadrul unei structuri organizatorice speciale
• foloseşte resurse materiale, financiare şi umane limitate;
• creează valoare pentru purtătorii de interese;
• presupune riscuri specifice, relaţii organizatorice
speciale şi asumarea de roluri în cadrul echipei de
proiect.
Elemente fundamentale ale oricărui proiect
sunt:
• data începerii proiectului;
• data încheierii proiectului;
• scopul sau obiectivul general;
• obiectivele specifice;
• bugetul alocat proiectului;
• structura desfăşurată de activităţi;
• cadrul organizatoric de desfaşurare a
activităţilor;
• ciclul de viaţă al proiectului .
• 1.2.Tipologia proiectelor
• a)După anvergură:
• -proiecte organizaţionale (ex.: implementarea unui
sistem de management al calităţii într-o unitate
scolară);
• - proiecte locale - la nivel de localitate sau judeţ (ex.:
reabilitare atelierelor scoală în şcolile din judeţ);
• - proiecte regionale - la nivelul uneia din cele 8 euro-
regiuni din România (ex.: realizarea unui sistem de
monitorizare a inserţiei, pe piaţa muncii, a
absolvenţilor învăţământului liceal din Regiunea Sud
Muntenia );
• - proiecte naţionale (ex.: realizarea registrului
matricol unic);
• - proiecte internaţionale (ex.: realizarea unui schimb
de bune practici privind organizarea ÎPT între
România şi Franţa).
b) După domeniul de activitate:
• proiecte de construcţii (ex.: realizarea unei noi săli de sport);
• proiecte industriale (ex.: retehnologizarea unei secţii);
• proiecte agrare (ex.: înfiinţarea unei plantaţii);
• proiecte comerciale (ex.: lansarea pe piaţă a unui nou serviciu);
• proiecte turistice (ex.: realizarea unei pensiuni turistice);
• proiecte artistice (ex.: crearea unui nou album muzical) ;
• proiecte ştiinţifice (ex.: realizarea unui nou tip de vaccin);
• proiecte sociale (ex.: realizarea unui centru de îngrijire a
persoanelor cu dizabilităţi);
• proiecte ecologice (ex.: amenajarea unei gropi de gunoi eco);
• proiecte educaţionale (ex.: iniţierea şi implementarea unui nou
program de studii);
• proiecte juridice (ex.: înfiinţarea unei firme);
• proiecte politice (ex.: înfiinţarea unui nou partid politic);
• proiecte manageriale (ex.: implementarea unui SMC);
c) După finalitate:
- proiecte lucrare, ce presupun, de obicei, studii de
fezabilitate şi se concretizează în elemente de
infrastructură;
- proiecte produs, al căror rezultat face obiectul
producţiei repetitive;
- proiecte organizaţie, concretizate în înfiinţarea de
societăţi comerciale, grupuri de firme, instuţii, ONG-uri
etc;
- proiecte serviciu;
- proiecte sistem, concretizate în realizarea de sisteme
de fabricaţie, sisteme de management etc.;
- proiecte reglementare, concretizate în planuri
strategice, programe, norme legislative, regulamente,
metode, proceduri etc.
d)După volumul resurselor necesare:
• - proiecte mari;
• - proiecte mici;
e)După forma de finaţare:
• - proiecte cu finanţare internă;
• - proiecte cu finanţare externă;
• - proiectele cu finanţare mixtă.
f)După durata finanţării:
• - proiecte pe termen lung (peste 2 ani);
• - proiecte pe termen mediu (între1 şi 2 ani);
• - proiecte pe termen scurt (sub 1 an);
1.4.Etapele ciclului de viaţă al unui proiect

Finalizarea Iniţierea
proiectului şi proiectului şi
evaluarea evaluarea
ex-post ex-ante

Realizarea Planificarea
detaliată a
proiectului proiectului

Figura 2.1. Etapele ciclului de viaţă al unui proiect


1. Iniţierea proiectului şi evaluarea ex-ante:
• identificarea nevoii de proiect şi a obiectivului general;
• stabilirea rezultatelor proiectului;
• determinarea obiectivelor specifice ale proiectului;
• definirea bugetului proiectului;
• realizarea unui studiu de pre/fezabilitate;
• alcătuirea echipei de proiect şi a principalelor
componente structurale implicate în realizarea
proiectului; (posturi, compartimente funcţionale şi
operaţionale);
• elaborarea propunerii de proiect, care în funcţie de
tipul acestuia, se poate concretiza într-un proiect
tehnic, caiet de sarcini, plan de afaceri sau cerere de
finanţare.
• 2.Planificarea detaliată a proiectului
• descompunerea obiectivelor specifice ale
proiectului în obiective derivate şi
individuale;
• identificarea jaloanelor;
• stabilirea structurii desfăşurate de activităţi;
• planificarea termenelor;
• planificare resurselor;
• planificarea costurilor;
• stabilirea standardelor de control de
apreciere a rezultatelor ;
• obţinerea aprobării planului detaliat al
proiectului de către finanţator.
• 3.Realizarea proiectului presupune acţiuni
precum:

• asigurarea resurselor;
• realizarea activităţilor cu respectarea
specificaţiilor;
• controlul şi monitorizarea proiectului;
• motivarea personalului.
4. Finalizarea proiectului şi evaluarea ex-post:

• interpretarea şi prezentarea rezultatelor proiectului;


• adoptarea conduitei motivaţionale corespunzătoare;
• realizarea unui raport final al proiectului.

• După finalizarea proiectului pot avea loc evaluări ex-


post de către finanţator pentru a verifica dacă
rezultatele proiectului corespund cerinţelor
beneficiarilor.
• Pe baza experienţei acumulate, specialiştii din
echipa de proiect pot iniţia alte proiecte reluând ciclul
managementului de proiect pentru progresul
individual şi organizaţional.
Nivel de activitate
Process de execuţie

Proces de planificare

Proces de iniţiere

Proces de control

Proces de încheiere

Începutul proiectului Timp Sfârşitul proiectului

Figura 2.2 Ciclul de viaţă al unui proiect


Managementul ciclului de proiect (Project
cycle management - PCM) reprezintă un set de
instrumente, recomandate de Comisia Europeană
pentru elaborarea şi managementul proiectelor şi
programelor, într-o abordare strategică.
Ciclul de viată al proiectelor cu finanţare
europeană cuprinde şase etape succesive:
– Programare
– Identificare.
– Formulare.
– Finanţare.
– Implementare.
– Evaluare.
Figura 2.3. – Ciclul de viaţă al proiectelor cu finanţare
europeană
• 1.5.De la managementul unui proiect la
managementul prin proiecte
• Conform Project Management Institute,
managementul proiectului este definit ca fiind
aplicarea de cunoştinţe, abilităţi, instrumente şi tehnici
în scopul realizării activităţilor unui proiect, în
condiţiile în care sunt satisfăcute nevoile şi aşteptările
diferitelor părţi interesate, implicate în proiect.

Managementul proiectelor reprezintă un sistem
integrat de conducere, cu o durată de acţiune limitată,
conceput în vederea soluţionării unor probleme
complexe, precis definite, cu un puternic caracter
inovaţional, de către specialişti cu pregătire eterogenă,
integraţi temporar într-o reţea organizatorică paralelă
cu structura organizatorică formală, ce permite firmei
să devină mai flexibilă, mai dinamică, mai eficientă.
Principalele caracteristici ale managementului
proiectelor sunt:
• inovarea prin punerea în operă a unor idei noi şi
rezolvarea unor probleme;
• flexibilitatea prin adaptarea rapidă la schimbari;
• orientarea către obiective şi performanţe;
• planificarea activităţilor, resurselor şi termenelor;
• monitorizarea şi controlul asupra progreselor
proiectelor;
• conducerea echipei de proiect;
• generarea de documente prin care se asigură
controlul riguros al modului de utilizare a
resurselor.
1.6.Principiile managementului
proiectelor
• Unicitatea obiectivului.
• Conducerea echipei de management de
către un singur manager.
• Descompunerea structurală a
proiectului.
• Abordarea pornind de la obiectiv către
resurse.
• Evaluarea/Reevaluarea.
• Monitorizarea şi evaluarea.
Se pot distinge trei trepte în evoluţia unei
organizaţii spre managementul prin proiecte:
• în prima fază proiectul se impune în
organizaţie din exterior;
• în faza a doua organizaţia progresează
graţie proiectului;
• în a treia fază instituţia se organizează
pentru a pune managementul prin proiecte
în centrul sistemului său permanent de
management .
• 1.7.Regulile managementului de proiect

• Un proiect - un sef de proiect
• O echipă multifuncţională, aleasă cu acordul şefului de proiect.
• O stare de spirit corespunzătoare, rezultat al armonizării intereselor
echipei prin lideriat.
• Un obiectiv ambiţios, adaptat la piaţă, validat în fazele din amonte prin
gestiunea dinamică a riscurilor.
• Un plan de acţiune precis stabilit de şeful de proiect .
• O articulare funcţiuni – proiect ad-hoc.
• Un număr limitat de etape cheie, definite de conducerea generală şi
cea funcţională.
• Un sistem de gestiune a costurilor bazat pe buget.
• Efectuarea de previziuni privind finalizarea proiectului în funcţie de:
deciziile adoptate, costurile proiectului şi termenele intermediare.
• Un dialog permanent cu cei ce realizează controlul în scopul revizuirii
proiectului, când apar abateri de la standardele de performantă
stabilite.
• Parteneriatul concepţiei între clienţi şi realizatori.
• Comunicare realizată în timp real şi bazată pe transparenţă.
• 1.8. Avantajele managementului prin proiecte:

• generează schimbare organizaţională prin


rezolvarea unor probleme complexe cu un pronunţat
caracter inovaţional;
• permite crearea unei culturi organizaţionale specifice,
favorabile formării managerilor profesionişti;
• creşte flexibilitatea organizaţiei prin promovarea unei
structuri organizatorice de tip matricial;
• facilitează accesul la resurse financiare ieftine;
• permite un control foarte riguros asupra utilizării
resurselor disponibile;
• contribuie la realizarea unor relaţii mai bune cu
clienţii şi beneficiarii rezultatelor proiectelor;
• determină creşterea calităţii proceselor şi a eficienţei
organizaţionale datorită orientării spre rezultate;
• Dezavantajele managementului proiectelor:

• cresterea complexităţii organizaţiei prin crearea unor


structuri specifice gestionării unui portofoliu de proiecte;
• nerespectare liniilor directoare stabilite prin politicile
interne ale organizaţiei, datorită gradului ridicat de
autonomie a personalului implicat în activităţile organizate
pe bază de proiecte;
• apariţia unor fenomene de nesincronizare a componentelor
organizatorice formale cu cele specifice managementului
prin proiecte;
• dificultatea recrutării şi formării unor manageri de proiect
profesionişti;
• creşterea frecvenţei şi intensităţii situaţiilor conflictuale
datorate dublei subordonări în structurile organizatorice
matriceale;
• utilizarea incompletă a personalului în intervalul de timp
dintre finalizarea unui proiect şi iniţierea următorului
proiect.