Diseminarea rezultatelor: publicare

Selectarea revistelor/editurilor pentru publicare

Organizarea unui manuscris pentru articol original
Redactarea unui review

Prof. Dr. Habil. CSI Cristiana Tanase

“Research is formalized curiosity”
Zora Neale Hurston

“Knowing is not enough, we must apply. Willing is not enough,

we must do!” Goethe
De ce diseminare?

Duce la cresterea volumul de cunostinte

existente despre un subiect.
Contribuie la cresterea credibilitatii
cercetatorului / institutiei in lumea
academica.
Creste increderea in sine a unei echipe /
grup de cercetare.

DISEMINAREA ESTE ESENTIALA!

De ce diseminare?

Diseminarea duce la cresterea

colaborarilor (inclusiv cu sectorul
privat) si reduce riscul duplicarii unor
eforturi de cercetare.
Reprezinta din ce in ce mai mult
“masura succesului” in cercetare.
De ce diseminare?

Diseminarea este o obligatie fata de

finantatorii unei cercetari (organisme
guvernamentale, fundatii, contribuabili,
etc).
Cercetarea “vizibila” are mai multe
sanse de reusita in atragerea de fonduri
de cercetare.
CERCETAREA NU ESTE COMPLETA
PANA CAND NU ESTE IMPARTASITA!
reevaluare/completare/deschidere de noi directii

diseminare
feedback

acces la informatie
Modalitati de diseminare

 Decizia unde / cand / cum se fac cunoscute

rezultatele cercetarii – din ce in ce mai
complexa si dificila.
 Diseminarea – impact amplu in cercetare ,
dincolo de simplul transfer al informatiei catre
audienta vizata.
 Cerintele diferitelor organizatii (universitati,
institutii) agentii finantatoare etc sunt uneori
neclare si cateodata contradictorii.
 diseminare
formala?

diseminare
rapida catre
audienta tinta?

diseminare mai
lenta intr-o
revista de
diseminare
specialitate cu
informala?
factor mare de
impact?
Modalitati de diseminare

Publicatii : articole / comunicari orale si

postere la conferinte stiintifice / carti etc
Workshop-uri pentru diseminarea
rezultatelor cercetarii
Site web
Alte modalitati
Ce se disemineaza?

Se prezinta PROBLEMA/IPOTEZA

CERCETATA si se subliniaza importanta
acesteia.
Se descrie modul in care problema a fost
abordata.
Se prezinta datele colectate si se
interpreteaza semnificatia acestora.
Se explica cum avanseaza cunosterea sau ce
aspecte elucideaza rezolvarea problemei
/ipotezei investigate intr-un anumit
domeniu.
Articole stiintifice

Prezinta comunitatii medicale rezultatele

unei cercetari.
Datele si prelucrarea statistica sunt
prezentate cu ajutorul textului,
tabelelor, figurilor, diagramelor,
graficelor etc.
Trebuie ales cel mai eficient mod de a
transmite mesajul catre cititor, astfel
incat rezultatele sa poata fi intelese si
comparate cu alte date din literatura.
Articole stiintifice

Titlul si rezumatul – extrem de

importante. Primele citite de catre
evaluatorii articolelor si de catre cititori.
Cele mai vizibile elemente ale unui
articol; criterii de cautare in bazele de
date bibliografice etc.
Titlul – concis si precis / informativ si
descriptiv / reprezentativ pentru
continut.
Rezumatul - concis / concentrat /
structurat.
 Articole stiintifice

Structura comuna a unui articol original de

cercetare - IMRAD (acronim pentru
introducere, metode, rezultate si discutii)
posibile variatii in functie de revista aleasa –
important de urmat indicatiile pentru autori.
Cuvintele cheie – importante pentru listarea
articolului in cautarea bazelor de date
bibliografice .
 Important – alegerea termenilor MeSH
(Medical Subject Headings).
Articole stiintifice
Figurile sunt primele
elemente vizualizate
intr-un articol.
Nu se utilizeaza figuri
care nu contribuie la
transmiterea mesajului
articolului.
Titlul si legenda figurii
trebuie sa contina
suficienta informatie
incat aceasta sa fie
autonoma (sa nu
necesite trimiterea la
text).
Articole stiintifice

Tabelele si graficele - prezinta in

detaliu, date suplimentare fata de text.
In text, in general, se descriu
caracteristicile generale ale datelor si se
subliniaza aspectele semnificative.
Tabele – date cantitative / prezentare
simplificata a prelucrarilor statistice.
Trebuie sa prezinte date semnificative
intr-o maniera clara, neechivoca.
Articole stiintifice

 Grafice – prezentarea analitica a informatiei si

a dovezilor stiintifice. Graficele sunt menite sa
permita cititorului sa inteleaga mai bine
caracteristicile datelor, sa faca comparatii, sa
inteleaga relatii de cauzalitate si sa evalueze
credibilitatea datelor si a analizei.

 Graficele permit prezentarea a numeroase date

numerice / centralizeaza seturi mari de date
intr-un mod coerent si clar.
 Cheia succesului
mesaj clar / expunere simpla

O diagrama menita sa sublinieze complexitatea strategiei SUA in Afganistan si-a

atins scopul. “When we understand that slide, we’ll have won the war,” General
McChrystal, New York Times 26 April 2010.
Prezentari orale

Timpul alocat si organizarea prezentarii

trebuie sa tina cont de faptul ca durata
medie de concentrare a unui adult este de
~15 minute.

Prezentarile scurte necesita un efort mai

mare de sintetizare a datelor.

“I wanted to write you a short letter but I

didn’t have time so I am writing you a long
one instead.” Mark Twain
Prezentari orale

Audienta isi aminteste:

 20% din ceea ce aude
 30% din ceea ce vede
 50% din ceea ce aude si vede simultan

Organizarea unei prezentari – „one size does

not necessarily fit all” - trebuie adaptata la
audienta, atat in ceea ce priveste mesajul
transmis cat si modalitatea de prezentare.
Selectarea revistelor

 In primul rand cercetatorul trebuie sa ia in

considerare revistele pe care le citeste chiar
el/ea in mod frecvent.
 Studiul literaturii permite selectarea revistelor
care publica lucrari pe subiecte similare.
 Evaluarea factorului de impact (Journal Citation
Repost –JCR) si alti indicatori bibliometrici
permite selectarea revistelor cu impact si
vizibilitate in domeniu.
 Selectarea revistelor

 Scop - publicarea in cele mai bune reviste din

domeniu daca datele sunt solide si originale.

 Se alege revista cu maxima vizibilitate si

circulatie catre specialistii din domeniu.

 Tipul si volumul datelor ce urmeaza a fi publicate

ghideaza selectarea revistei.
Selectarea revistelor
Elaborarea unei liste scurte a revistelor si
reevaluarea riguroasa a acestora.

Organizarea articolului in functie de

cerintele revistei.

Verificarea tipului de articole pe care le

publica revista.
Selectarea revistelor

Studiul titlurilor / subtitlurilor / graficelor

din articolele publicate in revista selectata.

Studiul amplorii articolelor publicate – nu

sunt intotdeauna explicit prezentate in
instructiunile pentru autori
Concluzii
Scopul final a cercetarii in domeniul biomedical il
constituie imbunatatirea ingrijirilor acordate
pacientilor.

Asistam in prezent la o explozie a informatiilor

medicale si revistelor stiintifice in domeniu – conditie
necesara dar nu si suficienta pentru asigurarea unei
comunicari eficiente intre cercetatori si clinicieni.

Sunt inca numeroase probleme care trebuie rezolvate

pentru a permite transferul cu succes al rezultatelor
cercetarii in practica medicala bazata pe dovezi.