Sunteți pe pagina 1din 49

• TULPINILE INALT ONCOGENE HPV SUNT?

– A. 6
– B. 18
– C. 16
– D. 18.
– E. 31
• TULPINILE HPV CU ONCOGENIGITATE
SCAZUTA SUNT?
– A. 6
– B. 18
– C .40
– D. 42
– E. 16
TIPURI DE TULPINI
• INALT ONCOGENE 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45,
51, 52, 56, 58,59, 68, 82, 26, 53, 66
• Risc oncogen scazut 6, 11, 40, 42, 43, 44, 54,
61, 72, 81, CP6108
• STADIALIZAREA CANCERULUI DE COL INVAZIV
CONFORM FIGO ATRIBUIE CLASEI IIA1
URMATOARELE CARACTERISTICI
– A CARCINOM INVAZIV LIMITAT LA COL
– B. TUMORA CU INVAZIE PARAMETRIALA
– C. INVAZIE PINA LA PERETELE PELVIN
– D. INVAZIE A 2/3 SUP A PERETELUI VAGINAL SUP
FARA INVVAZIE PARAMETRIALA >4 CM
DIAMETRUL MAXIM
– E. INVAZIE A 2/3 SUP A PERETELUI VAGINAL SUP
FARA INVVAZIE PARAMETRIALA <4 CM
DIAMETRUL MAXIM
• St II: carcinom extins in afara colului, dar nu pină la peretele pelvin. Tumora
• invadează vaginul, dar nu p.nă la 1/3 inferioară
• St IIA: fără invazie parametrială evidentă, invazia celor 2/3 superioare ale
vaginului. II A1 invazie 2/3 sup fara invazie parametriala , ,4 cm in diam max,
IIA2 >4 cm
• St IIB: invazie parametrială, dar nu p.nă la peretele pelvin
• St III: tumora se extinde p.nă la peretele pelvin sau invadează 1/3 inferioară a
• vaginului. Se includ toate cazurile cu hidronefroză sau rinichi nefuncŃional.
• St IIIA: invazia 1/3 inferioare a vaginului, fără extensie la peretele pelvin
• St IIIB: extensie p.nă la peretele pelvin sau hidronefroză sau rinichi nefuncŃional
• St IV: tumora extinsă .n afara pelvisului sau invadează mucoasa vezicală sau
• rectală. Edemul bulos al vezicii urinare nu se include .n St IV.
• St IVA: invazia organelor .nvecinate (biopsie pozitivă de la nivelul vezicii sau
rectului)
• St IVB: propagare la organe la distanŃă
• IN VAGINOZA BACTERIANA TABLOUL CLINIC
RELEVA URMATOARELE/
• A. FEBRA
• B. PRURIT
• C. DISURIE
• D. LEUCOREE APOASA
• E. DISPAREUNIE
Infectiile genitale la femeie
INFECTIILE GENITALE JOASE
Infectii fungice
Epidemiologie
Vulvovaginita fungica ( Micoza, colpita), infectie
comuna determinata de diferite specii de fungi
Dubla
Sexuala
Extrasexuala ( tub digestiv)
Exista argumente pro sau contra incadrarii in categoria
bolilor cu transmitrere sexuala
In sarcina incidenta 30%
Incidenta vulvaginitei micotice in
timpul sarcinii este de (cs)
• A. 15%
• B. 5%
• C. 10%
• D.50%
• E. 30%
Etiologie
• Candida albicans majoritatea
• Non albicans
• Proliferare favorizata de trat cu antibiotice,
corticoizi, citostatice, anticoceptionale,
sarcina, diabet zaharat, obezitate, stari de
imunosupresie, lenjerie materiale sintetice,
dusuri intravaginale
Manifestari Clinice
• Leucoree densa, abundenta, albicioasa,
brinzoasa , aderenta la mucoasa, de obicei
fara miros
• Prurit vulvar intens, tenace, senzatia de arsura
• Dispareunie la intromisiune,
• disurie
Ex local
• Congestia vulvei si a vaginului
• Depozite alb brinzoase aderente
• Escoriatii, ulceratii liniare, putin adinci, la nivelul
labiilor si in portiunea posterioara a introitului
vaginal
• Uneori: discrete papule, in jurul ariilor eritematoase
• Nu exista intotdeuna corelatie intre intensitatea
simptomelor si ex obiectiv
• In formele cronice acuzele pot lipsi sau sunt
diminuate
Paraclinic
• Idnetificarea sporilor sau miceliilor (ex prep
nativ cu sol de KOH 10-20% sau frotiuri
colorate cu albastru de metilen Gram sau
Giemsa.
• Izolarea tulpinilorde Candida prin
insamintarea pe medii de cultura (Sabouraud,
sau Nickerson) la care ex nativ este negativ
Tratament
• Topic, prep pe baza de imidazol ( clotrimazol,
miconazol, econazol, fenticonazol, ketoconazol),
timp de 7-14 zile seara la culcare sau a formulelor
retard in priza unica
• Prep cu administrae orala ( fluconazol,
ketoconazol, itraconazol
• Fluconazol 150 mg oral
• Recurenta ( po timp de 14 zile apoi intretinere cel
putin 6 luni
PROLIFERAREA FUNGICA ESTE
FAVORIZATA DE CU EXCEPTIA
• A. Sarcina
• B. Corticoterapie
• C. Contacte sexuale frecvente
• D. Diabet zaharat
• E. Tratament antibiotic
Simptomatologia infectiei fungice
• A. Leucoree abundenta
• B. Leucoree densa
• C. Leucoree brinzoasa aderenta de mucoasa
• D. Leucoree cu miros fetid
• E. Singerare abundenta
I.2.Vaginoza Bacteriana
• Epidemiologie
• Pevalenta 12-61% si 10-30% la gravide
• Are profil epidemiologic al unei boli cu
transmisie sexuala
Etiologie
• Dezechilibru complex al florei vaginale
normale
• Flora normala lactobacilara inlocuita de flora
bacilara mixta (gardnerela vaginalis)
• Factori de risc:
– DIU, dusuri intravaginale frecvente, contacte sex.
Frecv., parteneri sexuali multipli, sex oral si in
timpul menstrei, fumatul
Manifestari clinice
• Miros vaginal neplacut”de peste”, perceput
dupa un contact sexual
• Leucoree alb cenusie, apoasa, aerata,
neiritanta, nepruriginoasa, aderenta de peretii
vaginali
• disurie
Paraclinic
• Ex microscopic nativ = prez cel. Epiteliale
granulare “clue cells”
• Test olfactiv cu KOH –miros intepator de peste
(vaporizarea aminelo volatile)
• Ph secretiei vaginale alcalin
tratament
• Metronidazol po 500 mg 2cp/zi-7zile ( electie)
• Clindamicina 300 mg 2cp/zi 7 zile
Infectia cu tricomonas vaginalis
• Epidemiologie
– Infectie parazitara, contagioasa, transmisie
sexuala, extrasexual exceptional
• Etiologie
– Protozoar anaerob, flagelat si mobil (adaptat vietii
intractul vginal si urinar inferior)
– Dezvoltarea favorizata de un mediu alcalin
Clinic
• Leucoree abundenta, spumoasa cenusie sau
verzuie, miros neplacut
• Prurit intens, arsuri vulvovaginale
• Dispareunie si disurie
• Ascensiune la nivelul colului colpita
tricomoniazice, “cervix zmeuriu”
Paraclinic
• Ex. Microscopica directa a frotiului
• Frotiuri colorate May-Grumwald Giemsa
• Insamintare pe medii de cultura
• Teste imunologice
• TRATAMENT
• Regim standard
• Derivati de nitroimidazol (metronidazol,
tinidazol) 2 g in doza unica + partenerii
Regimul standard in tratamentul
infectiei cu Tricomonas
• A. Administraea de tinidazol
• B. Derivati de nitroimidazol 2 g in doza unica
• C. Administrarea de penicilina
• D. Tratarea partenerilor sexuali
• E. Administrarea de Metronidazol
Sifilisul genital
• Epidemiologie
– Afectiune cronica, latenta, moderat contagioasa
a carei incidenta este in scadere in majoritatea tarilor
dezvoltate
– Primar, secundar, latent, tertiar, congenital
• Etiologie
– Treponema palidum
– Transmisie sexuala, transplacentar
– Sifilisul primar apare ca o leziune genitala, iar cel secundar
si tertiar sunt forme diseminate
Alegeti afirmatiile adevarate
referitoare la sifilisul genital (cm)
• A. Incidenta este in crestere in majoritatea
tarilor dezvoltate
• B este o afectiune cronica
• C. poate fi clasificat in Primar, secundar,
latent, tertiar si congenital
• D. Este inalt contagioasa
• E. Este de obicei o afectiune latenta
Care din urmatoarele subtipuri de
sifilis apar ca forme diseminate
• A. primar
• B. Latent
• C. Tertiar
• D. Secundar
• E. Cuaternar
Clinica
• Lez primara, sancrul dur frecv localizata la niv
vulvei, vagin sau cervix
• Sancru extragenital – reg anala, orofaringe,
pleoape mameloane degete

• Initial apare o macula, apoi papula, ce se


erodeaza treptat si se transforma intr-o
ulceratie mica ovalara, nedureroasa, bine
delimitata, cu margini netede si indurate
+adenopatie inghinala uni sau bilaterala
Paraclinic
• Ex exudat seros la microscop cu cimp
intunecat sau prin imunofluorescenta evid
treopnema
• Teste serologice- pot fi nespecifice, utilizate ca
metode de screening (VDRL – pun in evidenta
anticorpi nespecifici)
• Specifice (test imunofluorescenta indirecta) cu
specificitate inalta dar cu accesibilitate redusa
Tratament
• Penicilina mai ales, forma retard –electie pt
toate stadiile bolii, vindecind lez locala si
previne sechelele tardive
• Doza si durata depind de stadiul si
manifestarile clinice
II. Infectii genitale inalte
• Epidemiologie
– BIP = sindrom clinic det de infectia si inflamatia tract
genital superior (uter, salpinge, ovar struct adiacente
pelvine
– Apar ca rez al ascensiunii pe cale canaliculara a
microorganismelor din tarct genital inferior, de cele
mai multe ori avind origine polimicrobiana
– Microorganismele apartin microflorei vaginale sau
germeni ce se transmit pe cale sexuala, dupa anumite
manevre (terapeutic sau explorator), DIU, HSG,
chiuretaj uterin
• Etiologie
– Chlamydia trachomatis
– Neisseria gonorrheea, microrganisme ce ce
reflecta prevalenta crescuta aacestora
– Microorganisme asociate cu vaginita bacteriana
clinica
• Forme acute
– Durere pelvina +/- febra
Forme subacute si cronice
simptomatologie trenanta
durere sau asimptomatic
uneori prin complicatii ( infertilitate, sarcina
ectopica, durere pelvina cronica)
Clinica in BIP sunt reprezentate de
cu exceptia(cm)
• A. Formele cr. se port manifesta direct prin aparitia
sarcinii ectopice
• B. Formele acute prezinta ca simptom principal
febra
• C. Formele subacute se pot manifesta direct prin
infertilitate
• D. formele subacute evolueaza asimptomatic o
scurta perioada de timp
• E. Formele cr. prezinta ca manifestare clinica
principala, durerea pelvina
Paraclinic
• Proteina C reactiva, VSH, leucocitozei
• Leucocitoza in secretie vaginala
• Culturi cervicale –chlamydii, gonococ,
• Eco TV: hidropiosalpinx, fluid intraperitoneal,
abces tuboovarian
• Laparo (standard de aur) stabileste gr. de
severitate ( recoltare continut trompe, exudat,
peritoneal, drenaj abces liza aderente)
Ecografia endovaginala in BIP
evidentiaza prezenta (cm)
• A. Adenopatie inghinala bilaterala
• B. Hidrosalpinx
• C. Stenoze tuboovariene
• D. Abcese tuboovariene
Tratament obiective
• Control proces infectios
• Eradicarea focarelor de infectie
• Ameliorare simptomatologie
• Prevenirea complicatiilor pe termen lung
• Medicamentos
– Antibioterapie, analgezice antiinflamtorii
– Spectru larg (neisseria, chlamydia, mycoplasme,
flora endogena)
Trat ambulator
• Cefalosporine generatia III doza unica apoi
doxiciclina 100 mg 2 ori/zi si metronidazol 500
mg 2 ori/zi po. 14 zile
• Spital trat injectabil
• Chirurgical: forme complicate cu peritonita
generalizata, tumori anexiale voluminoase
dupa trat antibiotic si forme de BIP ce nu
raspund la trat medicamentos