SUPRAVEGHERE, PREVENIRE SI

LIMITARE A INFECTIILOR
ASSOCIATE ASISTENTEI
MEDICALE (IAAM) IN UNITATILE
SANITARE
Hategan (Bogdnel) Ana Lucretia
■ CURĂŢENIA este cea mai răspândită metodă de decontaminare utilizată în unităţile
sanitare prin care se îndepărtează microorganismele de pe suprafeţe, obiecte sau
tegumente odată cu îndepărtarea prafului şi substanţelor organice (poate realiza o
decontaminare de 95 – 98%).
■ DEZINFECŢIA reprezintă procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate
microorganismele patogene (distrugere în proporţie de 99,99%) de pe obiectele din
mediul inert, cu excepţia sporilor bacterieni.
Masuri generale

■ Toate infectiile intraspitalicesti urmeaza un model epidemiologic de baza, care daca este
inteles si recunoscut din timp ajuta la instaurarea unor masuri eficiente de prevenire si
control al bolilor. Procesul epidemiologic nu poate fi declansat in absenta unei surse
infectioase; ulterior, infectia urmeaza moduri de transmitere predictibile, pentru
raspandirea intr-o colectivitate. Rezervorul infectios poate proveni din mediul exterior:
o sursa de apa contaminata, vizitatorii, pacientii bolnavi sau purtatori, personalul
medical. Speciile patogene se pot raspandi cel mai adesea, de la un pacient la altul, prin
intermediul mainilor murdare. In alte cazuri, transmiterea infectiilor pe calea aeriana se
poate realiza prin intermediul fragmentelor de sputa; picaturile infectioase sunt
raspandite prin tuse sau stranut. Orice interventie chirurgicala, ce induce un stres
considerabil pentru organismul bolnav, poate contribui la cresterea susceptibilitatii in
fata infectiilor nosocomiale.
■ Astfel, rolul actiunilor de supraveghere si control epidemiologic, este acela de a
identifica potentialele pericole pentru sanatatea pacientilor si de utilizare a antisepticelor
si dezinfectantelor specifice. Deoarece infectiile incrusisate (infectii transmise de la un
pacient la altul, prin intermediul mainilor murdare) au o pondere considerabila in randul
infectiilor nososcomiale, igienizarea corecta a mainilor (apa, sapun, dezinfectant
cutanat), reprezinta cel mai eficient mijloc de prevenire a imbolnavirilor. In toate sectiile
de terapie intensiva, precum si in cadrul blocului operator, se recomanda utilizarea
intensa a agentilor de spalare a mainilor ce contin substante cu rol antiseptic. De
asemenea, se recomanda utilizarea solutiilor antiseptice pentru spalarea mainilor, inainte
si dupa fiecare examinare clinica a unui pacient.
Exemple de mijloace prin care personalul medical poate
contribui la eforturile sustinute de limitare si control al
infectiilor asociate asistentei medicale:

■ respectarea cu strictete a masurilor de igiena a mainilor, inainte si dupa fiecare contact

cu un pacient;
■ utilizarea dispozitivelor si manevrelor invazive, doar acolo unde aceastea sunt strict
necesare, functie de necesitatile clinice;
■ indepartarea tuturor dispozitivelor invazive sau minim-invazive, atunci cand acestea au
devenit inutile din punct de vedere clinic;
■ limitarea profilaxiei antimicrobiene la perioada peri-operatorie;
■ intreruperea antibioterapiei la momentul oportun;
■ cunoasterea amanuntita a patogenilor cu posibilitate de transmitere parenterala;
■ instituirea unor masuri prompte de izolare a pacientilor infectati;
■ evitarea unor greseli de asepsie care se pot manifesta in timpul orelor de vizita la patul
pacientului (exemplu: plasarea unor haine murdare in apropierea locului de insertie a
unor catetere intravasculare, lasarea unor daruri sub forma de obiecte sau bani in patutul
nou-nascutului)
■ deoarece o mare parte din infectiile asociate asistentei medicala se datoreaza untilizarii
inadecvate a dispozitivelor medicale, programele educationale pentru insusirea
manevrelor in realizarea unor manevre chirurgicale in conditii aseptice, sunt deosebit de
importante pentru diminuarea ratei imbolnavirilor intraspitalicesti. Mentinerea unor
deprinderi corecte de manuire a instrumentarului medical este importanta.
■ folosirea precautiilor speciale prinvind sangele si fluidele corporale impun masuri de
protectie ce trebuie respectate – halat, manusi, masca etc. Personalul medical este
instruit adecvat, pentru a purta echipament de protectie. Se recomanda utilizarea unor
masuri minime de protectie; ulterior, vor fi instaurate masuri specifice, functie de natura
patogenului si masuri de izolare care sa intrerupa posibilele cai de trasnmitere ale
infectiei (izolare specifica) .
■ exista si cazuri speciale in care se utilizeaza protocoale suplimentare de izolare si
protectie pentru mamele si nou-nascutii lor infectati.
 Rata infecțiilor asociate asistenței medicale este un indicator al
calității și siguranței pacientului.
Dezvoltarea sistemelor de supraveghere pentru monitorizarea
ratei infecțiilor asociate asistenței medicale este esențială în orice
unitate sanitară, aceasta fiind metoda cea mai eficientă de a
scădea rata infecțiilor într-o unitate sanitară.
Scopul supravegherii este reducerea incidenței infecțiilor
asociate asistenței medicale și a costului acestora.
1. Obiectivele supravegherii sunt:
a) Creșterea interesului personalului medical pentru
depistarea, declararea și in final reducerea infecțiilor
b) Monitorizarea tendințelor și descrierea distribuției
infecțiilor pe secții și tipuri de infecție, cunoașterea prevalenței
acestora
c) Identificarea secțiilor care necesită programe de prevenire
intensive și sustinute. precum și evaluarea impactului acestora
2. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un sistem de supraveghere
sunt:
a) Simplitate, astfel încat să nu implice eforturi mari din partea
personalului și să nu necesite costuri mari din partea unității sanitare
b) Flexibilitate, astfel încat să permită modificări în funcție de nevoi
c) Acceptabil, asigurându-se astfel o participare activă a personalului și
o bună calitate a datelor furnizate
d) Standardizat, utilizând o metodologie unică
e) Sensibil, astfel încât să capteze toate cazurile de infecție; se pot
implementa metode de supraveghere activă prin verificarea foilor de
observație
f) Specificitate, prin utilizarea definițiilor de caz
Măsurile suplimentare de precauție care vizează calea de transmitere includ:

1. pentru transmiterea prin contact:

- utilizarea echipamentului de protecție când este posibil contactul cu un mediu
contaminat cu microbi rezistenți la antibiotice (de exemplu, enterococi rezistenți la
vancomicină (VRE), Staphylococcus aureus rezistent la meticilină MRSA) sau Clostridium
difficile;
- pacientul se poate amplasa într-o rezervă singur sau într-un salon cu un alt pacient
infectat cu același patogen;
- la intrarea în salon trebuie purtate mănuși curate și echipament de protecție curat;
 2. pentru transmiterea prin picături pacientul se amplasează într-o rezervă singur sau se
cohortează într-un salon cu alți pacienți infectați cu același agent patogen.
Este necesară purtarea de protectoare faciale când se lucrează la 1-2 metri de pacient. În
situația în care este necesar transportul pacientului, acestuia i se aplică o mască.
3. pentru transmiterea aeriană - plasarea pacientului într-o cameră de izolare cu
presiune negativă a aerului în raport cu coridoarele, aerul fiind evacuat direct spre exterior
sau recirculat prin filtre HEPA de înaltă eficiență cu 6-12 schimburi de aer pe oră.
În rezervele cu antecameră (sasuri), riscul de circulație al aerului între cameră și coridor este
redus la minimum. Acest sistem este mai ușor de susținut, dar dificil de amenajat din punct
de vedere arhitectonic.
Va multumesc!