Gherghel Răzvan

Clasa IX B
 REGNUL
ANIMAL
Animalele
…au fost identificate
peste un milion şi
jumătate de specii şi
mai sunt încă multe
milioane de
descoperit…
... sunt organisme vii,
care se găsesc în
aproape toate
habitatele Pământului...
inclusiv în adâncurile
oceanului..
..zona arctică…
…şi chiar în interiorul
altor animale.
 Ce sunt animalele?
ANIMALELE sunt organisme eucariote
pluricelulare cu celule diferenţiate, asociate
în ţesuturi, organe şi sisteme.

Organismul animal este alcătuit din foarte

multe celule(metazoare). Majoritatea se
deplasează în mod activ, iar acelea care sunt
fixate într-un singur loc, sedentare, îşi mişcă
părţi ale corpului,ele fiind forme libere.
 Sexuat: prin meioză organe reproducătoare
specializate
produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se
unesc în procesul numit fecundație pentru a
forma zigotul (sau celula-ou). Celula ou nu se
Reproducerea segmenteaza,trecand prin
stadiile:morula,blastura,glastura
Asexuat Prin parthenogeneză, proces
prin care se formează ouă
fertile fără fecundație
(împerechere)
Fragmentare,sau prin
înmugurirea întâlnită
tot la animalele
inferioare (spongieri)
 Deplasarea animalelor
Capacitatea de deplasare este caracteristică animalelor, care
se mişcă fie în căutarea hranei, fie pentru a scăpa de prădători
sau pentru a-şi căuta un partener. Felul în care un animal se
mişcă depinde de complexitatea sa stilul de viaţă sau mediul în
care trăieşte. Gama largă de mişcări posibile include înotul,
mersul şi târâtul pe pământ, zborul şi planarea.

Deplasarea în aer
Insectele, păsările şi liliecii pot
zbura cu ajutorul aripilor. Corpul
păsărilor are o greutatea redusă şi o
formă aerodinamică. Ele îşi folosesc
energia pentru a bate din aripi, ceea
ce le împinge înainte. Pe măsură ce
aerul trece peste aripi, se creează
portanţa care menţine pasărea în Aripile bat
aer. orientate în
jos, propulsând
pasărea.
 Deplasarea în apă
Multe animale acvatice sunt
adaptate pentru deplasarea în
apă, printr-o formă de
hidrodinamică a corpului. Cei
mai mulţi peşti se deplasează
prin mişcarea dintr-o parte în
cealaltă a înotătoarei codale.
Această mişcare împinge apa
înapoi şi în lateral, ceea ce
propulsează peştele înainte.
Balenele se deplasează într-un
mod similar, cu excepţia
faptului că îşi mişcă în sus şi în
jos coada.
Deplasarea pe pământ
Pe pământ, animalele se mişcă în diferite moduri. Multe au membre
care ridică corpul pe de pământ şi îl susţin, permiţându-i totodată
animalului să meargă, să alerge sau să sară. Animalele se deplasează
înainte împingând extremităţile membrelor în spate, pe pământ.

Laba piciorului
se măreşte sub
greutatea
animalului, pe
măsură ce
acesta păşeşte.

Elefantul African
 Hrănirea
Toate animalele se hrănesc prin ingestia de substanţe nutritive.
Animalele apelează la diferite strategii de hrănire şi pot fi grupate în
funcţie de acestea. Unele dintre animale ucid şi consumă alte animale.
Unele pasc sau rod plante, iar altele filtrează particule fine din apă.
După hrănire sau ingestie, hrana este digerată pentru a putea fi folosită
de organism.

Erbivore
Animalele care se hrănesc
exclusiv cu plante se numesc
erbivore. Unele folosesc piese
bucale specializate, precum dinţii
adaptaţi pentru mărunţire,
folosiţi la sfărmarea părţilor dure
ale plantelor. Materialul vegetal
nu este o sursă de hrană prea
bogată, multe erbivore
consumându-l în cantităţi mari
pentru a-şi procura nutrienţii
necesari. Omidă consumând o frunză
Carnivorele
Animalele care se hrănesc în acest fel sunt adaptate la detectarea,
prinderea şi uciderea altor animale, care reprezintă prada, urmată de
sfârtecarea şi consumarea. Între acestea se numără pisici, vulturi şi
unele insecte. Larvele de libelulă trăiesc în apă şi pot prinde mici peşti
cu care se hrănesc.
Animale care se hrănesc prin filtrare
Aceste animale se hrănesc prin filtrarea particulelor de hrană
din apa care trece prin corpul lor. Multe dintre ele sunt
sedentare şi doar absorb apa. Unele balene se hrănesc prin
filtrare apei şi absorbţia unor animale mici numite krill.

Scoică gigant
 Scheletul animalelor
Scheletul reprezintă structura de rezistenţă care păstrează forma
unui animal şi îl ajută să se mişte. Cele mai multe schelete sunt
structuri dure, aflate înăuntrul sau în afara organismului animal, la
care se ataşează muşchii. De asemenea, scheletul poate proteja
organele interne şi, în cazul scheletului extern al insectelor, poate
preveni deshidratarea animalelor.

Endoscheletul
Membrele şi Scheletul care se găseşte în
capul ataşate la
coloana
interiorul unui organism se
vertebrală numeşte endoschelet. Cele
mai multe vertebrate au
scheletul format din cartilaj
şi os. Articulaţiile dintre
oase îi permit animalului să
se mişte. Endoscheletul
creşte odată cu restul
organismului.

Endoscheletul salamandrei
 Exoscheletul
Scheletul extern dur,
care acoperă în totalitate
sau parţial corpul, se
numeşte exoschelet.
Cuticula externă a unei
insecte şi cochilia
melcului sunt exemple de
exoschelet. Exoscheletul
unei insecte nu creşte şi
nu se modifică. De aceea,
insecta trebuie să
Exoscheletul crabului năpârlească periodic
pentru a putea creşte.
Scheletul hidrostatic
Scheletul hidrostatic este scheletul intern al animalelor cu
corpul moale, cum sunt râmele. Este format dintr-un miez
umplut cu lichid, înconjurat de muşchi, care menţine forma
viermelui.

Viermele se
alungeşte atunci
când îşi contractă
musculatura

Râma
 Simţurile animalelor
Principalele simţuri sunt văzul, auzul, gustul, mirosul şi simţul tactil.
Animalele îşi folosesc simţurile pentru a afla ce se întâmplă în jurul lor. Un
stimul extern, de exemplu un sunet, e selectat de un organ de simţ, precum
urechea. Impulsurile nervoase emise de organele de simţ sunt interpretate
de creierul animalului, care decide cum să răspundă.

Ochii
Ochii au senzori sensibili la lumină.
Când sunt stimulaţi, aceştia trimit
impulsurile nervoase la creier, care
formează o imagine. Insectele au
ochii compuşi, formaţi din mai
multe unităţi separate numite
omatide.

Ochi de libelulă
Antenele
Acestea se găsesc pe capul artropodelor, cum sunt insectele. Sunt
folosite pentru a detecta mirosuri sau substanţe chimie, numite
feromoni, eliberate de insecte pentru a comunica între ele. De
asemenea, antenele detectează vibraţii şi mişcări în aer sau în apă.

Blattodea sau gândacul de bucătărie

Urechile
Unele animale pot detecta sunete cu ajutorul urechilor. Urechea
transformă sunetul în impulsuri nervoase care pot fi
interpretate de creierul animalului. Animalele folosesc sunetele
pentru a comunica între ele şi pentru a detecta prădătorii sau
prada care se apropie.

Pavilionul urechii externe

canalizează sunetele către
urechea internă.

Husky
 CLASIFICAREA ANIMALELOR

Nevertebrate: Vertebrate:
(nu au coloană vertebrală) (au coloană vertebrală)

SPOGIERI PEŞTI
CELENTERATE AMFIBIENI
VIERMI LAŢI REPTILE
VIERMI CILINDRICI PĂSĂRI
VIERMI INELAŢI MAMIFERE
MOLUŞTE
ARTROPODE
 SPONGIERI
- au ţesuturi, dar nu au organe
-au o organizare aşa de simplă încât, dacă se
separă celulele şi se cultivă într-o soluţie de apă
marină, din fiecare celulă se reorganizează un
nou spongier;
-trăiesc în apă
- sunt animale solitare sau coloniale
- corpul are formă de cupă
- peretele corpului este format din două straturi
celulare :ectoderm și endoderm
- au pori şi canale cu coşuleţe vibratile
- au schelet intern spongios (silicios sau calcaros)
- respirația este aerobă
- se hrănesc cu bacterii și particule de substanțe
organice
- reproducerea este asexuată (prin înmugurire)
sau sexuată
- sunt în majoritatea lor hermafrodiți
CELENTERATE(Filum Cnidaria)
 VIERMII LAŢI(Încrengătura Plathelmintes)
- trăiesc în apă, pe soluri umede sau
parazitează organisme animale;
-sunt tridermice, au corpul turtit, nesegmentat,
care prezintă teaca musculo-cutanee;
- nu au sistem respirator, circulator,
digestiv(se hrănesc prin osmoză)
-tubul digestiv comunică cu exteriorul prin
orificiu buco-anal;
-sistem excretor şi reproducător, dezvoltate
-respiraţia este cutanee;
-înmulţirea este sexuată, indivizii fiind
hermafrodiţi;
-nu au organe de simţ;
•Clasificare în trei clase:
a.Clasa turbelariate – cuprinde planariile
b.Clasa trematode – cuprinde viermii inelaţi
viermele de gălbează (Fascicola hepatica)
c.Clasa cestode – cuprinde teniile parazite
VIERMI CILINDRICI(Încrengătura Nematelminthes)
-sunt liberi sau paraziţi la om,
animale, plante;
-au corpul moale, cilindric, ascuţit la
capete, nesegmentat şi acoperit cu o
cuticulă;
-au sistem digestiv cu orificiu bucal şi
orificiu anal;
-nu au sistem respirator, circulator şi
nici organe de simţ;
-sexele sune separate, majoritatea cu
dimorfism sexual;
-respirația este anaerobă
-corpul se mișcă liber în intestin
-nutriția, heterotrofă, este parazită
-majoritatea sunt paraziţi) cei mai
periculoși fiind limbricul (Ascaris
lumbricoides), oxiurii și
trichina(Trichinela spiralis)
 VIERMI INELAŢI(Încrengătura Annelida)
-Corpul este format din segmente asemănătoare(metamere) şi este
acoperit de o cuticulă umedă şi transparentă cu rol în respiraţie;
•Clasificaţi în 3 clase:
a.Clasa Oligochete – râma
b.Clasa Hirudinee – lipitoarea
c.Clasa Polichete – viermi marini
•Apare sistemul nervos ganglionar
scalariform, organele de simţ(ochi
simpli, antene), sistem circulator
închis şi sânge cu hemoglobină;
•Respiraţie cutanee;
•Sistemul digestiv şi sistemul exctretor au forma unor tuburi ce străbat
metamerele;
•Pe părţile laterale ale corpului pot avea apendici: parapode, peri
chitinoşi, cheţi.
•Exemple: râma (Lumbricus terrestris), lipitoarea (Hirudo medicinalis),
viermele roşu (Tubifex tubifex).
MOLUŞTELE
(Încrengătura Mollusca)
 ARTROPODE
Păianjeni Crustacee Miriapode Insecte
-nu au antene -2 perechi de -au o pereche de -o pereche de antene
- corp format antene antene - cap, torace şi
din cefalotorace - cefalotorace şi -corp segmentat abdomen
şi abdomen abdomen - la fiecare - 3 perechi de
- o pereche de - 5 perechi de segment este o picioare
chelicere picioare pereche de - 2 perechi de aripi
- 4 perechi de - respiraţie prin picioare articulate - respiraţia prin
picioare branhii - respiraţie prin trahei
- respiraţia prin - unele năpârlesc trahei - dezvoltarea prin
plămâni şi trahei metamorfoză la
majoritatea
Echinoderme
- sunt metazoare tridermice, celomate,
deuterostomiene
- simetria este radiară la adulți și bilaterală la larve
- corpul poate fi aplatizat, sferic sau cilindric
- scheletul dermic cu spiculi sau plăci calcaroase
- cuprind stele de mare, arici de mare, crini de mare,
castraveți de mare
Cordate
 PEŞTI
-trăiesc în apă
- forma corpului este hidrodinamica
-au solzi osoşi înfipţi în piele
- schelet intern(cartilaginos sau osos)
-înotătoare perechi şi neperechi
- respiraţie prin branhii (cu unele
excepţii)
- temperatura corpului variabilă
- majoritatea se înmulţesc prin ouă din
care iese puietul
- fecundaţia externă (cu unele
excepţii – speciile vivipare)
-peștii cartilaginoși (rechinii) au schelet
cartilaginos, vertebrele înlocuind în mare
parte notocordul
-peștii osoși (sturionii : morun, nisetru,
cegă; teleosteenii: crap, știucă, păstrăv,
cod; peștii dipnoi și crosopterigienii)
AMFIBIENI
 REPTILE
-adaptate la viaţa de uscat
- corpul este alungit, fusiform,
diferențiat în cap, gât, trunchi
Și coadă
- solzi cornoşi
- au patru membre (cu excepţia
şerpilor)
- respiraţia prin plămâni
- temperatura corpului variabilă
- aparat digestiv dezvoltat; limba este mobilă și îndeplinește funcția gustativă
și tactilă, iar la unele reptile (șerpi) și pe cea olfactivă
- aparatul excretor este reprezentat de doi rinichi
-cu rare excepții( crocodili, la care inima este tetracamerală), la reptile inima
continuă să fie tricamerală

-înmulţirea prin ouă şi dezvoltare directă

-apar anexele embrionare: amniosul şi alantoida
- fecundaţie internă
 PĂSĂRI
-adaptate la zbor
- au pene, fulgi, puf
- au 4 membre; cele ante-
riare sunt transformate în
aripi
- picioarele acoperite cu
solzi
-au cioc lipsit de dinţi (cu
unele excepţii)
-la majoritatea, oasele sunt
pneumatice
- respiraţie prin plămâni
- temperatura corpului este
constantă (+ 42 ° C)
- înmulţirea prin ouă pe care
le clocesc
 MAMIFERE

-adaptate la diferite medii de viaţă

- corpul este acoperit cu
păr
- au 4 membre
- dinţii sunt adaptaţi la
modul de hrănire
- respiraţie prin plămâni
- temperatura corpului
este constantă (+ 37° C)
- la majoritatea, embri-
onul se dezvoltă în uter
- nasc pui vii pe care îi
hrănesc cu laptele
produs de glandele
mamare
Va multumim!