INTRODUCERE IN MICOLOGIA MEDICALA

CONTINUTUL CURSULUI

ORA TEMA

1. INTRODUCERE IN MICOLOGIE
2. LEVURI
3. DERMATOFITII
4. FUNGI FILAMENTOSI
5. FUNGI DIMORFI
6. FUNGI OPORTUNISTI
7. MICOZE SUPERFICIALE SI MICOZE PROFUNDE
MOTIVATII

1. Cresterea frecventei bolilor micotice . In

zona geografica in care ne aflam exista o
frecventa mai mare a micozelor
superficiale. S-a constatat o crestere in
ultimii ani a micozelor sistemice.
2. Acesul rapid si in crestere prin mijloacele
moderne de transport inspre si dinspre
zonele endemice.
3. Cresterea constientizarii practicienilor.
MOTIVATII
4. Ameliorarea investigatiei micologice printr-
o mai buna pregatire a personalului din
laborator si o dotare mai buna.
5. Proceduri mult mai invazive utilizate pe
pacienti
6. Utilizarea terapiilor imunodepresive sau
imunosupresive si extinderea infectiei cu
virusul imunodeficientei umane.
OBIECTIVE
Transmiterea de informatii stiintifice de
baza referitoare la fungii cu importanta
medicala.

Transmiterea de informatii clinice

pentru a creste gradul de suspiciune
pentru infectiile micotice.
Micologia este o ramură a biologiei care studiază proprietăţile genetice şi
biochimice, taxonomia şi utilizarea fungilor pentru om ca o sursă de
medicamente (penicilina, streptomicina), produse alimentare (bere, vin,
brânză, ciuperci comestibile), precum şi bolile, cum ar fi otrăvirea şi infecţia.
Mulţi fungi produc toxine, antibiotice şi alţi metaboliţi secundari.
MICOLOGIA ESTE STUDIUL:
BERE
VIN
PAINE
BRANZA
BIODEGRADARE
BOLI
CE SUNT FUNGII?
Celule eucariote-au nucleu
Nu contin clorofila
Au perete celular rigid
Produc structuri filamentoase
Produc spori
CELULA EUCARIOTA
LEGNDA
1. Nucleol
2. Nucleu
3. Reticul endoplasmic
4. Ribozomi
SPECII DE FUNGI

100.000 – 200.000 specii

Cam 300 specii patogene pentru om

REGNUL FUNGILOR
Eukaryocytes

• Ascomycetes
• Basidiomycetes
• Zygomycetes
• Deuteromycetes
(Fungi Imperfecti)
REGNUL CARACTERISTICI EXEMPLE

     

Monera Prokaryocyte Bacterii

Actinomicete
Protista Eukaryocyte Protozoare

Fungi Eukaryocyte * Fungi

Plants Eukaryocyte Plante

Muschi
Animals Eukaryocyte * Artropode
Mamifere

Om
COMPARARE DIMENSIUNI PATOGENI

Coci 0.8 µ
Bacili 4-6 µ
Spirochete 8 - 10 µ
Virusuri 0.08 µ
Protozoare 15 µ
Nematode 10 mm
Fungi 10 – 15 µ
Actinomicetele =bacterii
Infectii clinice ce amintesc de micoze
Actinomicetele cresc pe medii pentru
ciuperci
Actinomicetele cresc incet (24-48 h)
Colonii mari asemanatoare cu coloniile
fungice
(rugoase, scurte filamente aeriene)
Micelii asemanatoare microscopic, cu ramuri
miceliene in tesuturi si pe frotiuri.
BOLILE MICOTICE=4 TIPURI
1. Hipersensibilizare
 Alergia
2. Micotoxicoza
 Producerea de toxine
3. Micetismus (otravirea cu ciuperci)
 Toxina preformata
4. Infectia
HIPERSENSIBILIZARE
FARMER’S LUNG – Fan mucegait
MALT WORKER’S DISEASE – Orz
mucegait
CHEESE WASHER’S LUNG – Branza
mucegaita
WOOD TRIMMER’S DISEASE – Lemn
mucegait
FUNGI PATOGENI
 GAZDA NORMALA

• Patogeni sistemici - 25 species

• Patogeni cutanati - 33 species
• Patogeni subcutanati - 10 species

 GAZDA IMUNOCOMPROMISA
Fungi oportunisti - 300 species
MECANISME PATOGENICE LA FUNGI

1. Termotoleranta
2. Abilitatea de a supravietui la nivelul
tesuturilor
3. Abilitatea de a rezista la atacul gazdei
STATUSUL PARAZITAR
1. Cresterea statusului metabolic
2. Modificarea cailor metabolice
3. Modificarea structurii peretelui celular
 Continutul de carbohidrati
 Structura lipidica
 Agregatele de ARN
MORFOLOGIE
Din punct de vedere morfologic, microscopic,
diferentiem 3 categorii:
Levuri-celule ovale sau sferice inmugurite
Fungi filamentosi (mucegaiuri)-formeaza
hife:
Ramificate, Septate
Neseptate (coenocite)
MORFOLOGIE
Hifele formeaza micelii:
-miceliu vegetativ
-miceliu aerian
Fungi dimorfi
Levuri (in tesuturile gazdei sau in culturi
la 37°C=faza tisulara sau parazitara)
Miceliu (in culturi la 22-30°C=forma
saprofita)
MORFOLOGIE

Aspectul coloniilor:
Levurile formeaza colonii rotunde, bombate,
lucioase, cremoase;
Mucegaiurile formeaza colonii mari, pufoase,
lanoase sau prafoase
MORFOLOGIE

Dupa aspectul microscopic al hifelor distingem 3

categorii de fungi:
Fungi cu hife hialine, neseptate, groase, rasucite:
zigomicetele.
Fungi cu hife hialine septate si nepigmentate.
Fungi dematiacei cu hife septate si pigmentate in
brun.
FUNGI DIMORFI
Yeast Form
Parasiticform
Tissue form
Cultured at 37 C

Mycelial Form
Saprophytic form
Cultured at 25 C
SPORII
SEXUAL
ASEXUAL
Arthrospore
Blastospore
Chamydospore
Conidia
 Microconidia
 Macroconidia
ASOCIATIE ECOLOGICA
PATOGEN OM SOL
_________________________________________
Blastomyces dermatitidis 1898 1964
Cryptococcus neoformans 1894 1951
Coccidioides immitis 1900 1932
Histoplasma capsulatum 1934 1949
O INFECTIE CU UN AGENT MICOTIC
DEPINDE DE:

1. Marimea inoculului

2. Rezistenta gazdei
TREBUIE SA FACEM DISTICTIE INTRE:
COLONIZARE

FUNGEMIE

INFECTIE
 POARTA DE INTRARE
CAVITATE
TRACT RESPIRATOR BUCALA
OCHI

•PAR
•PIELE
•UNGHII
•TRACT RESPIRATOR PIELE
•TRACT
GASTROINTESTINAL
•TRACT URINAR

TRACT UROGENITAL T

ANUS
 COLONIZARE
CAVITATE
TRACT RESPIRATOR BUCALA
OCHI

Multiplicarea
microorganis-
melor la un
anumit nivel al PIELE
organismului
fara a dauna
gazdei.
TRACT UROGENITAL

ANUS
 INFECTIE
CAVITATE
TRACT RESPIRATOR BUCALA
OCHI

Invazia si
multiplicarea
microorganis
melor in
PIELE
tesuturi
determinand
injurii celulare
TRACT UROGENITAL

ANUS
DISTRIBUTIA GEOGRAFICA

Romania este situata intr-o zona in care

micozele predominante erau dermatofitiile
si candidozele superficiale, dar patologia
infectioasa actuala ne confrunta tot mai
frecvent cu micoze profunde si sistemice.
MICOZE ENDEMICE

Infectiile fungice limitate la o

anumita arie geografica. Sunt
determinate de fungi dimorfi.
ISTORICUL PACIENTULUI

 MEDICALA
 CALATORII
 OCUPATIE
EXAMEN MICROSCOPIC DIRECT
Avantaje:
1. Permite dignosticul prezumtiv rapid si initierea
terapiei inainte de izolarea si identificarea
fungului
2. Orienteaza selectarea mediilor de cultura
adecvate
EXAMEN MICROSCOPIC DIRECT

Uzuala este examinarea preparatului umed

montat in solutie 20% KOH-glicerol
Incalzire usoara
TESTE CUTANATE
(HIPERSENSIBILITATE DERMICA)

Utilizare limitata:

Pentru determinarea mecanismelor de

aparare celulara
Studii epidemiologice
SEROLOGIE FUNGICA-ANTICORPI

 Latex aglutinare IgM

 Imunodifuzie IgG

 Fixarea complementului IgG

Majoritatea testelor serologice pentru fungi
determina anticorpii. Au inceput sa apara si teste
care sa determine antigenele fungice.
Antigenele care se pot determina in prezent se
refera la:
 Cryptococcosis
 Histoplasmosis
 Aspergillosis
 IMUNOFLUORESCENTA INDIRECTA SE
POATE APLICA:
1. SECTIUNILOR HISTOLOGICE
2. CULTURILOR

• Organisme viabile
• Organisme nonviabile
REACTIA INFLAMATORIE
Gazda sanatoasa
Piogenic
Granulomatos
Gazda imunocompromisa
Necroza
Polymorphic Nuclear Leukocytes

Gazda sanatoasa
Piogenic
Granulomatos
Gazda
imunocompromisa
Necroza
MEDII DE IZOLARE

SABOURAUD DEXTROSE AGAR

(pH ~ 5.6)
• Simplu
• Cu antibiotice
• Cu cicloheximide
PROBE ADN

Rapide (1-2 Hours)

Specificitate de specie
Scumpe
TERAPIE
Pentru ca sunt eucariote, fungii se aseamana din
punct de vedere biochimic cu gazda umana. Din
aceasta cauza este dificil de realizat agenti terapeutici
care sa distruga fungul invadant fara a leza pacientul.