8.managementul Strategic Al Intreprinderii

strategic al
întreprinderii
Cum v-ati dori sa
traiti peste 10
ani?
 
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu
asemenescu@yahoo.com
Departamentul de Finanţe
Vă mulţumesc că participaţi la acest curs!
Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Management financiar strategic
 Se referă la fundamentarea deciziilor strategice legate
de managementul financiar al companiilor. Acestea
implică efecte pe termen lung si o relativă rigiditate
din punctul de vedere al schimbărilor faţă de cele
operaţionale.
 Din punctul nostru de vedere, deciziile financiare
strategice ar trebui fundamentate şi asumate înaintea
celor operaţionale pentru a asigura bazele unei
dezvoltări sănatoase şi coerente a întreprinderii.
Managementul financiar strategic
 Politica de investiţii
o Are în vedere identificarea variantelor posibile de
investiţii, compararea costurilor şi beneficiilor asociate
fiecăreia dintre ele şi alegerea celei (celor) optime.
o ! O firmă nu îşi poate susţine funcţionarea şi poziţia pe
piaţă pe termen mediu şi lung în absenţa unei strategii
coerente de investiţii.
 Politica de finanţare
o Constă în identificarea surselor posibile de finanţare şi
alegerea combinaţiei lor optime, din punctul de vedere
al costului şi riscului asociat
 Politica de dividend
o Presupune fundamentarea deciziei privind ponderea
din profitul net acordată sub formă de dividende.
Politica de investiţii
 Investiţia constă în efectuarea unei cheltuieli plătibile imediate în

speranţa obţinerii unor fluxuri de numerar incerte în viitor.
 ! Fundamentarea oricărei decizii de investiţii presupune estimarea
evoluţiei viitoare a unui set de indicatori financiari, ceea ce implică
asumarea ipotezei de incertitudine.
 Intreprinderea activează într-un mediu complex, de aceea anticiparea
indicatorilor financiari viitori nu poate fi făcută decât aproximativ.
Analistul financiar va lua decizia de a propune o investiţie în funcţie
de aceşti indicatori, experienţa sa dovevindu-se extrem de
importantă.
 Akerlof şi Shiller (2011) explică de asemenea rolul „spiritelor
animale” în luarea deciziei de investiţii.
Politica de investiţii
Exemple de politici de investiţii:
- înlocuirea unui mijloc fix
- extinderea activităţii de producţie
- investiţii în publicitate
- investiţii în pregătirea personalului
- investiţii pentru extinderea pe pieţe externe.
Observaţii:
 Unele rezultă în creşterea elementelor de active imobilizate, altele nu, dar toate
presupun degajarea unor fluxuri de numerar viitoare.
 Nivelul de risc asociat diferitelor variante de investire e diferit. Este de aşteptat că
investitorii raţionali să solicite rentabilităţi diferite ale investiţiei în funcţie de nivelul
de risc asumat şi de aversiunea lor la risc.
 Teoria clasică porneşte de la ipoteza aversiunii la risc a investitorilor, care ar
conduce la aşteptarea unei rentabilităţi cu atât mai mari cu cât riscul asociat e mai
ridicat.
Elemente ale unei investiţii
I0 CF1 CF CFn
2
V
R
 Costul iniţial al investiţiei (I0)

 Perioada de funcţionare a investiţiei (n)
 Fluxurile de numerar generate de investiţie
 Valoarea reziduală
 Rata de actualizare
Conf univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Costul iniţial al investiţiei
 Reprezintă valoarea estimată ce va trebui plătită de

întreprindere pentru a crea baza (fundamentul) activităţii
generatoare de numerar în viitor.
 Pentru investiţiile în infrastructură, este înscrisă într-un
document numit Devizul investiţiei. Documentul se
completează de către firma producătoare (constructoare)
dacă investiţia se achiziţionează sau de către compania
beneficiară, dacă este produsă în regie proprie.
 Datorită faptului că devizul se întocmeşte anterior
implementării investitiei, pentru a furniza elementele
necesare deciziei de investiţie, costul menţionat este unul
estimativ, deci incert.
Durata de funcţionare a investiţiei
Acesta reprezintă perioada în care se estimază că investiţia va funcţiona în

cadrul firmei.
Ea poate fi egală cu perioada estimată de funcţionare normată a investiţiei
furnizată de producător, dar firma poate avea în vedere şi una din
următoarele două situaţii:
- Vânzarea investiţiei înainte de această dată, caz în care perioada analizată
este mai scurtă, iar vânzarea investiţiei va rezulta într-un flux de numerar
luat în calcul în valoarea reziduală
- Folosirea investiţiei şi după trecerea valorii normate de funcţionare, prin
recondiţionare sau reparaţii capitale, caz în care durata de funcţionare a
investiţiei (cea pe care o luăm în calcul în analiză) este mai mare decât cea
normată de funcţionare.
In unele cazuri, aceasta este egală cu perioada de amortizare fiscală, dar nu
întotdeauna. O estimare a duratei de amortizare fiscală este furnizată de
Nomenclatorul privind durata normală de amortizare a mijloacelor fixe.
Fluxurile de numerar generate de
investiţie
Măsoară plăţile sau încasările nete estimate pentru fiecare perioadă
(de regulă 1 an) a fi generate de funcţionarea investiţiei pentru
investitorii sau pentru acţionarii întreprinderii. Aşadar, vom lua în
calcul numai fluxul de numerar SUPLIMENTAR generat de firmă
în varianta adoptării proiectului peste cel generat în cazul în care nu
se realizează invesiţia.
CFgest=Profit net generat+Amortizare+Dobânzi

CFcreştere ec = plăţi pentru investiţii+Plăţi suplimentare pentru
active circulante nete (ΔACRnete)
CFD=CFgest – CFcreştere ec
CFDacţionari = CFD-Dobânzi-Rate de rambursat din creditele
pentru finanţarea investiţiei
Valoarea reziduală
o Reprezintă fluxul de numerar generat pentru întreprindere la

finalul duratei de funcţionare a investiţiei prin scoaterea
acesteia din funcţiune şi valorificarea în condiţiile cele mai
favorabile întreprinderii.
o VR= Încasări din vânzarea mijlocului fix - Impozitul aferent
vânzării – cheltuieli cu scoaterea din funcţiune + economii
fiscale genreate de scoaterea din funcţiune a investiţiei –
Variaţia activelor circulante nete determinată de scoaterea din
funcţiune a investiţiei
o VR=preţ de vânzare a investiţiei – t(Preţ de vânzare –
valoarea rămasă neamortizată a investiţiei) – cheltuieli cu
scoaterea din funcţiune*(1-t) – ΔACRnete.
o VR poate fi şi negativă , dacă există cheltuieli mari de
scoatere din funcţiune a acesteia.
Rata de actualizare
o Reprezintă rata de rentabilitate anuală cerută de investitori pentru sumele
folosite în finanţarea investiţiei
o O modalitate de a lua în calcul incertitudinea, sub ipoteza aversiunii la
risc a investitorilor este dată de fundamentarea ratei de actualizare în
funcţie de nivelul de risc al proiectului.
o Rata de actualizare ar trebui să fie una reală sau nominală?
o Rata de actualizare reală trebuie să fie pozitivă în cele mai multe cazuri,
de aceea o condiţie minimă este ca rata de actualizare nominală să o
depăşească pe cea a inflaţiei.
o Pentru actualizare se va folosi rata nominală, daca fluxurile de numerar
sunt exprimate nominal şi cea reală dacă cash flow-urile sunt exprimate
în termeni reali.
o Rata de actualizare trebuie să fie estimată pentru aceeaşi monedă în care
se calculează fluxurile de numerar şi pentru condiţiile economice
previzibile pentru perioada de investire.
Metode de determinare a ratei de actualizare
o Cost de oportunitate
o se defineşte ca fiind costul celei mai bune şanse pierdute sau
rentabilitatea ce ar fi fost obţinută dacă resursele financiare s-ar fi
investit în proiecte alternative.
o Exemple: rata de rentabilitate economică a companiei sau medie
pe sector sau a unui concurent, rata de rentabilitate financiară a
companiei sau medie pe sector sau a uni concurent, rata de
creştere a PIB, rata dobânzii bancare etc.
o Avantaj: uşor de estimat pe baza datelor disponibile
o Dezavantaj: nu ia in considerare riscurile şi oportunităţile
specifice ale proiectului de investiţii analizat.
o Build-up model
o Se calculează rata de actualizare ca o rată fără risc la care se
adaugă prime de risc specifice proiectului
o Rata fără risc este acea rată de rentabilitate obţinută la investiţiile
pentru care nu există un risc de pierdere şi care oferă o
remunerare certă. În practică nu se întâlnesc astfel de oportunităţi
de investiţii, dar se foloseşte ca proxy rata de rentabilitate oferită
de obligaţiunile de stat (atenţie, dacă ea e exprimată în termeni
nominali, include deja inflaţia) – România, acum – 6,5%-7%.
o Se inventariază riscurile suplimentare implicate de funcţionarea
proiectului şi se estimează pentru fiecare o primă de risc
o K=Rf+P1+P2+.....+Pn.
o Build-up model
o Risc privind natura investiţiei

o Risc de faliment
o Risc de lichiditate
o Risc operaţional
o Avantaj: Ia in calcul condiţiile particulare ale proiectului

o Dezavantaj: Estimarea subiectivă a primei de risc
o Modelul CAPM
o E(R) = Rf + β*(E(Rm)-Rf)
o E(R) - rata de actualizare estimată

o Rf – rată fă ră risc
o E(Rm) – Rata de rentabilitate a pieţei de capital
o β – coeficient de volatilitate, arată câ t e de riscantă compania
faţă de piaţă .

o Cost mediu ponderat al capitalului
o CMPC = * Kcpr+
o Kcpr – costul capitalurilor proprii înseamnă rata de rentabilitate

cerută de acţionarii raţionali
o Cdat – costul datoriilor calculat ca Rd(1-t)

o Rd – rata dobânzii
o t – cota de impozit pe profit
Corelaţii folosite în analiza proiectelor de investiţii
o Trebuie asigurată corelaţia între beneficiarul analizei, cash

flow-urile considerate şi rata de actualizare estimată
Investitori Acţionari
CFD CFD acţionari
CMPC sau rata Rata de

de rentabilitate rentabilitate
cerută de cerută de
investitori acţionari
Aplicaţie
Indicator an1 an2 an3
CF fara investitie 100000 110000 125000
CF cu investitie 160000 190000 200000
CFactionari fara 80000 85000 100000
investitie
Cfactionari cu 120000 145000 150000
investitie
Valoarea investitiei 100000 u.m.

60% de la acţionari, rata de rentabilitate aşteptată de acţionari 15%
40% bancă, rata de dobândă 10%, cota de impozit pe profit 20%

Indicatori de analiza a proiectelor de investiţii

o Valoarea actuală netă (VAN)
o
0 ++
o VAN>= 0 – se acceptă proiectul
o VAN<0 – se respinge proiectul
o Dintre mai multe variante investitionale se alege cel care
maximizează VAN.
o VAN reprezintă fluxul de numerar suplimentar actualizat
generat de proiectul de investiţii peste remunerarea anuală k
cerută de investitori.
 o Rata internă de rentabilitate
o Reprezintă rata anuală de rentabilitate generată de proiectul

de investiţii, dacă fluxurile de numerar generate se pot
reinvesti la aceeaşi rată de rentabilitate.
o Se calculează ca fiind acea rată de actualizare pentru care
VAN=0.
o In Excel se foloseste funcţia IRR(-I0, CF1...CFn).
Altfel se foloseste procedeul de interpolare
o k1, a.î. VAN(k1)> 0
o k2 a.î. VAN(k2) <0
o k2-k1<5%
o RIR=k1+(k2-k1)*

o Rata internă de rentabilitate modificată
o Reprezintă rata anuală de rentabilitate generată efectiv de

proiectul de investiţii, dacă fluxurile de numerar generate se
pot reinvesti la o rată R cunoscută.
o Este de fapt o rentabilitate cumulată a două proiecte de
investiţii – cel analizat şi cel de remunerare a cash flow-urilor
o RIRM= -1

o Indicele de profitabilitate
o Reprezintă fluxul de numerar actualizat generat de o unitate

monetară investită iniţial
o IP =
o IP=
o IP>=1, se accepta proiectul
o IP<1, nu se accepta proiectul
o Termenul de recuperare
o Reprezintă perioada în care se recuperează investiţia iniţială

din fluxurile de numerar generate de proiect
o Există două variante de calcul
• Termenul de recuperare static (nu ia în calcul valoarea în timp a
banilor)
• Termenul de recuperare dinamic (actualizat) – determină
perioada în care investiţia se acoperă din fluxurile de numerar
actualizate ale proiectului

o Termenul de recuperare
o I0=2100
An CF CF CFD act CFDact

cumulat cumulat
1 1100 1100 1000 1000
2 1210 2310 1000 2000

VR 242 2552 200 2200
o TR static =1 an şi *360 = 1 an si 298 zile

o TR dinamic = 2 ani. Investitia se recupereaza la finalul anului 2
la scoaterea din functiune.
Surse de finanţare a companiei
o Interne
• Profitul net reinvestit
• Amortizare
o Externe
• Credite
• Bancare
• obligatare
• Emisiune de acţiuni
• Ordinare
• preferenţiale
Surse de finanţare a companiei
o Sursele interne sunt cele mai uşor de obţinut de către

întreprindere, dar ele sunt limitate
o Sursele externe solicită un efort mai mare pentru a fi obţinute

de către întreprindere, dar sunt necesare pentru finanţarea
activităţii ei curente sau de investiţii în completarea celor
interne.
Surse împrumutate
o Avantaje
• Fiscale – deducerea dobânzii plătite la calcularea impozitului pe
profit
• Cost mai redus (rata dobânzii este în general mai mică decât cea
aşteptată de acţionari)
o Dezavantaje:
• Creşterea riscului asociat întreprinderii şi reducerea bonităţii
sale (inaccesibilitatea pentru firmele foarte îndatorate)
• Presiune asupra trezoreriei datorită obligaţiei companiei de a
plăti la data prevăzută în contract dobânda şi ratele scadente
Surse proprii (emisiune de acţiuni)
o Avantaje
• Creşterea capitalului propriu, a bonităţii firmei şi a capacităţii
viitoare de îndatorare
• Dividendele se plătesc rezidual, deci nu există o presiune mare
asupra trezoreriei întreprinderii
o Dezavantaje:
• Cost mai ridicat decât în cazul finanţării prin capitaluri
împrumutate
• Diluţia puterii de control a vechilor acţionari . O soluţie ar putea
fi acţiunile preferenţiale (care nu dau drept de vot, dar creează
presiune asupra trezoreriei prin obligativitatea firmei de a plăti
un dividend preferenţial garantat).
Costul capitalului
 Costul capitalului împrumutat
o Cdat= Rd x (1-t)
 Costul capitalului propriu

o Rata de rentabilitate financiară
o 1/PER
o Div/Curs bursier (dacă întreprinderea plateşte dividende constante)
o Etc...
 Costul mediu ponderat al capitalului
 CMPC=* Cdat

Decizia privind îndatorarea
 Ar fi oportun pentru companie să se îndatoreze?
o Efectul de levier
o Teoria de semnal
 Cum alegem pe ce perioadă să ne îndatorăm?
o Costul resurselor
o Echilibrul financiar al companiei
 Efectul sistemului financiar asupra politicii de finantare a
companiei
o Sistem bazat pe bănci vs. Sistem bazat pe piaţa de capital
o Tradiţia si cultura financiară a ţării respective
o Factori socio-culturali

Politica de dividend
 Care e rolul managerului în deciziile privind politica de
dividend?
 Dividendul ca instrument de semnalizare
 Influenţa politicii fiscale

Referinţe bibliografice
 Dragotă Victor, Ciobanu Anamaria, Obreja Laura,

Dragotă Mihaela, Management financiar, Editura
Economică, Bucureşti, 2003 (vol.2 capitolul 16,
17)
 Stancu Ion, Finanţe, Editura Economică,
Bucureşti, 2007
 Brealey R., Myers S., Marcus A., Fundamentals of
Corporate Finance, Ediţia a 3-a, McGraw Hill
 Ross S., Westerfield R., Jaffe J., Corporate
Finance, McGraw Hill/Irwin, 2002
Previziunea situatiilor
financiare

8.managementul Strategic Al Intreprinderii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8.managementul Strategic Al Intreprinderii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

strategic al

 Investiţia constă în efectuarea unei cheltuieli plătibile imediate în

 Costul iniţial al investiţiei (I0)

 Reprezintă valoarea estimată ce va trebui plătită de

Acesta reprezintă perioada în care se estimază că investiţia va funcţiona în

CFgest=Profit net generat+Amortizare+Dobânzi

o Reprezintă fluxul de numerar generat pentru întreprindere la

o Risc privind natura investiţiei

o Avantaj: Ia in calcul condiţiile particulare ale proiectului

o E(R) - rata de actualizare estimată

o Kcpr – costul capitalurilor proprii înseamnă rata de rentabilitate

o Cdat – costul datoriilor calculat ca Rd(1-t)

o Trebuie asigurată corelaţia între beneficiarul analizei, cash

CFD CFD acţionari

CMPC sau rata Rata de

Valoarea investitiei 100000 u.m.

Conf. univ. dr. Andreea Semenescu

o Reprezintă rata anuală de rentabilitate generată de proiectul

o Reprezintă rata anuală de rentabilitate generată efectiv de

o Reprezintă fluxul de numerar actualizat generat de o unitate

o Reprezintă perioada în care se recuperează investiţia iniţială

An CF CF CFD act CFDact

2 1210 2310 1000 2000

o TR static =1 an şi *360 = 1 an si 298 zile

o Sursele interne sunt cele mai uşor de obţinut de către

o Sursele externe solicită un efort mai mare pentru a fi obţinute

 Costul capitalului propriu

Conf. univ. dr. Andreea Semenescu

Conf. univ. dr. Andreea Semenescu

 Dividendul ca instrument de semnalizare

 Influenţa politicii fiscale

Conf. univ. dr. Andreea Semenescu

 Dragotă Victor, Ciobanu Anamaria, Obreja Laura,

S-ar putea să vă placă și