Sunteți pe pagina 1din 14

EPOCA DOMNIILOR FANARIOTE

UNIVERSITATEA ”VALAHIA” TÂRGOVIȘTE


FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
AN II, SEMESTRUL II

ISTORIE ȘI DIDACTICA PREDĂRII


ISTORIEI
EPOCA DOMNIILOR FANARIOTE
DOMNIILE FANARIOTE ÎN MOLDOVA ȘI ȚARA ROMÂNEASCĂ

 Anii 1711, în Moldova și 1716, în Țara Romanească, au deschis o nouă pagină în istoria celor
două țări române prin instaurarea așa-numitului regim fanariot.
 A fost instituit în urma consolidării controlului Porții.
 Nemaiavând încredere în domnitorii români, turcii au așezat la cârma celor două țări domni
numiți din rândul funcționarilor imperiului- în cea mai mare parte greci ce locuiau în cartierul
Constantinopolitan Fanar, aceștia fiind cunoscători ai multor limbi străine, dar și negociatori
iscusiți în ceea ce privea diplomația. În acest sens, grecii fanarioți au reușit să cucerească pe
deplin angrenajele diplomatice și politice ale Imperiului Otoman, sub egida funcției
de dragomani.
 Schimbați frecvent, aceștia vor domni în Moldova și Țara Românească peste o sută de ani,
marcând o epocă de fiscalitate apăsătoare și de aservire totală față de politica Porții otomane.
REGIMUL FANARIOT DEBUTEAZĂ (ÎN AMBELE PRINCIPATE PRIN DOMNIA LUI CONSTANTIN
MAVROCORDAT) ÎN 1711 ÎN MOLDOVA ȘI ÎN 1716 ÎN ȚARA ROMANEASCĂ. SE FINALIZEAZĂ ÎN 1821, PRIN
IZBUCNIREA MIȘCĂRII REVOLUȚIONARE A LUI TUDOR VLADIMIRESCU .
CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE REGIMULUI FANARIOT
* GRECIZAREA DOMNIEI, SFATULUI DOMNESC, BISERICII, CULTURII,
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI;
* RESTRÂNGEREA AUTONOMIEI INTERNE;
* ACCENTUAREA CONTROLULUI OTOMAN ASUPRA PRINCIPATELOR;
* SOSIREA OBLIGAȚIILOR FAȚĂ DE IMPERIUL OTOMAN;
* FISCALITATEA EXCESIVĂ (CREȘTEREA ȘI DIVERSIFICAREA
DĂRILOR IMPUSE POPULAȚIEI) ;
* APLICAREA UNOR REFORME INTERNE PRIVIND SISTEMUL FISCAL,
ADMINISTRAȚIA, ÎNVĂȚĂMÂNTUL, SITUAȚIA ȚĂRĂNIMII
DEPENDENTE (DESFIINȚAREA LEGĂRII DE GLIE).
CONSTANTIN MAVROCORDAT

A fost fiul primului domn fanariot din spațiul românesc, Nicolae Mavrocordat, și al Pulcheriei Kiurtsi.
Domn erudit, care cunoștea limbi precum greaca, latina, turca, fran ceza sau italiana, a întreprins o serie de reforme menite să
modernizeze Țările Române. Constantin Mavrocordat își petrecea toate orele libere din zi şi o mare parte din noapte în lectură continuă.
O imagine a extravaganţelor atribuite fanarioţilor din Muntenia:
Nicolae Mavrogheni călătorind prin Bucureşti, într-o trăsură trasă
de cerbi.
Apectele negative ale instaurării regimului fanariot:
Aceste aspecte  sunt numeroase şi au dus la agravarea continuă a sarcinilor faţă de Poartă şi, implicit, la ştirbirea
autonomiei interne:
-domnul numit direct de sultan dintre grecii din Fanar;
-în Divan pătrund mulţi boieri greci;
-sumele pentru cumpărarea domniei sunt fabuloase;
-cresc tributul, mukarerul, peşcheşurile, apare geigeaua;
-cresc obligaţiile în muncă, în vite şi cereale;
-armata este practic desfiinţată (rămânând practic doar o gardă de arnăuţi);
-lipsa dreptului la politică externă;
pierderi teritoriale (Banat, Bucovina, Basarabia).
 Aspecte pozitive ale domniei fanariote:
-schimbările de domni (aceiaşi) dintr-o ţară în alta contribuie la unire;
-fac reforme pentru modernizarea celor două ţări;
-încurajează cultura;
-uneori duc o politică externă, contrară intereselor Porţii.
-Nicolae şi Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Grigore Ghica al III-lea, Scarlat Callimachi şi
Ioan Caragea sunt domni ce vor încerca să modernizeze instituţiile celor două ţări, cel mai de seamă
reformator fiind Constantin Mavrocordat, care iniţiază mai multe reforme între 1746-1749:
*pe plan social desfiinţează şerbia (legarea de glie), țăranii dependenți sunt eliberați în schimlul clăcii;
*pe plan administrativ funcţionarii sunt plătiţi de stat, fără să mai poată să-şi reţină singuri drepturile din
încasările realizate;
*pe plan fiscal a desfiinţat puzderia de dări, pe care le unifică într-o singură dare plătită în patru sferturi
anuale;
*boierimea este şi ea „reformată”, cei mai importanţi fiind boierii cu dregătorii, veliţii, iar boierii fără
funcţii vor fi mazilii sau neamurile.
-sub fanarioţi se dezvoltă şi mişcarea naţională pentru emanciparea politică a celor două ţări, unii domni
încurajând acest lucru. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi la începutul celui următor,
boierii munteni şi moldoveni prezintă mai multe memorii cu prilejul tratatelor de pace între ruşi, austrieci
şi ruşi.
 
Pe plan cultural - domnii fanarioți au facilitat deschiderea spre civilizația
occidentală, în special spre cea franceză.

Domnii fanarioți, odată ajunși pe scaunele de domnie de la Iași sau București, au înlesnit, voit sau nu, pătrunderea
curentului iluminist francez în spațiul românesc. Au adus cu ei secretari și funcționari francezi pentru a-i ajuta la
administrarea Principatelor, dar și profesori francezi pentru a le educa copiii. Acest model a fost preluat și de boierii locali,
care nu au întârziat să caute și ei să le asigure educația copiilor cu ajutorul unor dascăli din Vestul Europei, sau, în orice caz,
cunoscători ai culturii occidentale. Interesul pentru cultura și civilizația franceză era din ce în ce mai sporit în rândul
boierimii.
Drept urmare, în 1776, Alexandru Ipsilanti a luat o măsură îndrăzneață prin admiterea oficială a predării limbii franceze în
școlile grecești din Principate. De altfel, într-o notă informativă a Consulatului Rusiei din Iași, din anul 1806, scria
 astfel: Dorința de a învăța limba franceza a devenit atât de generală și de mare în această țară, încât pare a degenera într-
o epidemie.
Bibliotecile domnilor fanarioți erau pline cu opere ale marilor scriitori francezi, în original sau în traduceri grecești.
Referitor la acest aspect, istoricul literar Pompiliu Eliade menționează că: Boierului de la sfârşitul domniilor fanariote îi
place mult să citească, dar citeşte fără discernământ: tot ceea ce este francez, atât în materie de cărţi, cât şi în materie de
modă, se bucură în ochii săi de un prestigiu inatacabil; tot ceea ce vine din Franţa poartă în ochii marelui boier pecetea
perfecţiunii.
DOAMNELE EPOCII FANARIOTE

Se cuvine să amintim și cateva aspecte despre soțiile celor ce au condus țara în


epca fanariotă.
Dacă la inceputul epocii fanariote soțiile domnilor- mai mult străine- nu au
niciun amestec in treburile țării, ele preferând să-si ducă existența într-un mod
tihnit si îndestulat în curțile domnesti, spre sfârșitul epocii fanariote presența lor
este mult mai vizibilă.
Acestea sunt caracterizate ca fiind luptătoare pentru domnie, știu să pedepsească
dușmanii, să cârmuiască țara și să judece.
CURIOZITĂȚI DIN EPOCA FANARIOTĂ
 Expresia *a da bir cu fugiții* este una foarte veche, din timpul în
care domnul percepea taxe . Se pare că această expresie provine
din epoca domniilor fanariote, atunci cand țăranii din zonele de sud
ale Moldovei care nu voiau să plăteasca birurile sau cei care
încalcau legile se refugiau în zona Bălții Brăteștului pentru a scapa
astfel de pedeapsa legii. Balta Brăteștului era o zonă aflată sub
stapânirea turcilor, a Pașei de la Isaccea, unde acești fugari erau
apărați. În zilele noastre, semnificația expresiei a devenit
sustragerea de la diferite activități, sau fuga de responsabiliăți.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-s-a-inrautatit-situatia-tarilor-romane-in-timpul-
fanariotilor

https://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_fanariot%C4%38

Mihai Berza, "Haraciul Moldovei și al Țării Românești în sec. XV–XIX", înn Studii și Materiale de Istorie
Medie, II

Vlad Georgescu, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), München, 1987

Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române la începutul Epocii Moderne Ediție ilustrată,ed
Humanitas,2008

S-ar putea să vă placă și