Sunteți pe pagina 1din 24

Clasa

Arahnidele
Profesor:Anton Dorofeev
Elev: Nistor Leonard
Arahnide este termenul folosit pentru scorpion, păianjen, păianjenul de câmp, molie, căpuşă şi alte
animale nevertebrate. Arahnidele sunt de obicei carnivore şi terestre; fosilele sugerează că au fost
printre primele animale care au trăit pe Pământ, poate de la începutul perioadei Devoniene, acum
400 de milioane de ani. Există 60.000 de specii organizate în 11 ordine: molii şi căpuşe, scorpioni
fără coadă, păianjeni, păianjeni decâmp, palpigrade, scorpioni falşi, ricinuleide, micro-scorpionii
otrăvitori, scorpioni,păianjeni de soare şi scorpioni otrăvitori.
În continuare vă voi
prezenta topul celor
mai stranii specii de
păianjen de pe
Terra !
TOP 10
CEBRENNUS RECHENBERGI // Păianjenul flic-flac
Cebrennus rechenbergi este o nouă specie de păianjen din deșertul
Sahara și singurul păianjen cunoscut care se deplasează prin flic-flac.
Asemenea unui gimnast, păianjenul se deplasează cu viteză pentru
scurt timp, apoi se propulsează într-o rotație cu ajutorul membrelor
din față și aterizează pe picioarele din spate repetând ciclul.
TOP 9
BAGHEERA KIPLINGI
Acest păianjen, exclusiv vegetarian viețuiește in padurile din America Centrala.
Oamenii de stiinta au numit paianjenul "Bagheera kiplingi", dupa unul dintre
personajele lui Rudyard Kipling, din "Cartea junglei.
Specialistii au declarat ca paianjenul este aproape in exclusivitate erbivor si se
hraneste foarte rar cu larve de furnica. Bagheera kiplingi este un paianjen-saritor
caruia ii place sa traiasca in arborii si arbusti din specia acacia, pentru ca acestia le
furnizeaza si hrana preferata, vegetala…
TOP 8
ARACHNURA HIGGINSI // Păianjenul scorpion
Locuitor din Australia și Tasmania, higginsi paianjen arachnura arată foarte similar cu un
scorpion. Structura specială a abdomenului este trasă într-o „coada“ lungă și este foarte
similar cu coada unei artropode otrăvitoare, cu toate că nu are glande otrăvitoare.
Atunci când se apropie de amenințare, pliază „coada“, în același mod ca și fac scorpionii,
sperie potențialii abuzatori.
Omul poate primi înțepături de la acest păianjen, deși relativ inofensiv, dar cu înțepături
destul de dureroase, în unele cazuri, cauzând chiar umflături și durere la locul
intepaturii.
TOP 7
Caerostris darwini
Caerostris darwini este denumirea unui păianjen descoperit în junglele din Madagascar care deţine recordul
pentru cea mai întinsă pânză de păianjen de pe Terra. Mătasea din care păianjenul îşi construieşte pânza este
mai tare decât orice substanţă biologică cunoscută.

Deşi Caerostris darwini are doar 2,5 cm, acesta construieşte pânze care au o suprafaţă de circa 10 metri
pătraţi, fiind asigurată de ancore de circa 30 de metri lungime. Pentru a rezista în natură, la aşa dimensiune,
mătasea produsă de păianjen este foarte elastică şi foarte rezistentă, mai rezistentă decât kevlarul (material
compozit foarte uşor, foarte rezistent la şoc şi la coroziune, neinflamabil, care nu permite propagarea fisurilor
şi amortizează vibraţiile, folosit în aeronautică).
TOP 6
Familia Scytodidae //păianjenii-scuipători
Pana in prezent au fost descoperite 180 de specii de paianjeni-scuipatori. Acestia fac parte
din familia Scytodidae si au acest nume oarecum sugestiv pentru ca se refera la tehnica lor de
prindere a prazii. Incercati sa va imaginati un paianjen mic (cu lungimea de 0,4-1,2 cm) ce are
6 ochi sau chiar 8 (la unele specii) si care observa cu atentie prada, are o miscare brusca a
chelicerelor iar in acelasi timp improsca 2 jeturi in zig-zag de substanta lipicioasa care
blocheaza insecta ca si cum ar lipio cu un adeziv. Acesta secretie este atat de puternica (se
solidifica la contactul cu aerul) incat reuseste sa fixeze prada si sa nu-i permita sa se elibereze.
Un astfel de paianjen-scuipator este Scytodes Thoracica. Este o specie din America de Nord,
Australia, Africa de Nord, Asia, dar apare si in Europa. Are capacitatea de a-si improsca
victima cu substanta cleioasa de la distanta de 1 cm. 
TOP 5
GENUL DOLOMEDES // ”Păianjenii-pescari”
Ciudățenia este că acești păianjeni nu se hrănesc numai cu alte insecte, dar nu se dă înapoi de la a
vâna broaște sau pești cu mult mai mari decât el.
Păianjenul obișnuiește să vâneze stând pe suprafața apei și așteptând ca o insectă să cadă în
apropierea sa. Valurile produse de căderea victimei alertează păianjenul care o prinde cu
rapiditate, se scufundă cu prada, apoi înoată către mal acolo unde începe să o mănânce. Nu este
neobișnuit ca Genul Dolomedes să atace amfibieni sau pești de cel puțin 3-4 ori mai mari decât
ei. Succesul său se datorează atât capacității sale de a sesiza mișcările apei, cât și veninului
puternic cu care își injectează prăzile.
TOP 4
CYRTARACHNE INAEQUALIS // ”Păianjenul-
disco”
Cyrtarachne - a făcut o impresie vie asupra fotografului Nicky Bay, care a surprins
spectacolul de lumină singular în film. Bay scrie că abdomenul țesătorului prezintă
o mișcare pulsantă care pare să arate organele sale interne care lucrează sub o
membrană translucidă, scrie Bay. Oamenii de știință au sugerat că afișarea
păianjenilor atrage prada sau îi sperie pe prădători, dar cum și de ce C. inaequalis își
pune actul de discotecă minusculă rămâne un mister.
TOP 3
Genul MYRMARACHNE//Păianjenii-furnică
Găsiți în zonele tropicale și temperate din întreaga lume, păianjenii
Myrmarachne se prefac a fi furnici - ceea ce prădătorii consideră ca
fiind agresivi și nu merită efortul - să rămână în viață. Pentru a ajuta
vânzarea iluziei, își vor lăsa picioarele din față ca antenele furnicilor.
Desigur, un actor bun știe când să schimbe personajul.
TOP 2
Suprafamilia PALPIMANOIDEA // Păianjenii-asasini
Păianjenii asasini sunt numiți astfel, deoarece majoritatea mănâncă păianjeni mai mici, de multe
ori otrăvitori. Pentru a-și împiedica mâncarea să muște înapoi, Palpimanoidea a evoluat gâturile
lungi, subțiri, asemănătoare cu girafa. Capetele lor minuscule fac seturi uriașe de fălci. Când un
păianjen asasin găsește o pradă, fălcile acelea împing ținta și se îndreaptă înainte într-un unghi de
90 de grade. Aceasta menține victimele la o distanță de siguranță de oricare dintre părțile
sensibile ale corpului păianjenului asasin. El așteaptă prada frântă să moară pe una dintre fălcile
întinse. Atunci sărbătoarea poate începe.
TOP 1
Genul Selenops // Păianjenii parașutiști
Planeta noastră găzduiește peste 40.000 de tipuri diferite de păianjeni și, din fericire, pentru
arachnofobi, niciunul nu poate zbura. Dar cel puțin un gen poate cădea liber ca parașutiștii
campioni. Într-un studiu din 2015, biologii au documentat acest comportament neobișnuit,
aruncând în mod sistematic 59 de păianjeni din genul Selenops din „platforme cu baldachin sau
coroane de copac din Panama și Peru”. Nouăzeci și trei la sută dintre aceste arahnide s-au
îndreptat către copaci din apropiere pentru a ateriza în siguranță pe trunchiuri. Cercetătorii
speculează că astfel de coborâri glisante se întâmplă tot timpul în natură. Până la urmă, păianjenii
locuiesc cu precădere în copaci - iar abilitatea de a parașuta de la un trunchi la altul ar fi un atu
imens.