CUTREMURELE CATASTROFE

NATURALE
Budai Petru Iustin
Clasa a -11 - G
• Cutremur sau seism sunt
termenii folosiți pentru
mișcările pământului, ce
constau în vibrații generate în
zonele interne ale Terrei,
propagate în formă de unde
prin roci. Aceste vibrații
rezultă din mișcările 
plăcilor tectonice, fiind des
cauzate de o activitate 
vulcanică.
• Cutremurele submarine
pot declanșa formarea de
valuri uriașe (de până la
30 de metri înălțime și
atingând viteze
neașteptate (800 km/h).
Astfel, în Oceanul Pacific
 fenomenele tsunami
 (provocate de cutremurele
submarine) au produs
pagube materiale foarte
mari, cu pierderi de vieți
omenești.
• ALUNECARE DE TEREN
• Reprezintă un proces
de deplasare a rocilor
sau depozitelor de pe
versanți, cât și forma
de relief
rezultată. Mișcarea
seismică poate ALUNECARE DE TEREN
declanșa alunecărileReprezintă un proces de deplasare a rocilor sau
de teren prin depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief
destabilizarea rezultată. Mișcarea seismică poate declanșa alunecările
de teren prin destabilizarea substratului versanților.
substratului
versanților.
• Cauzele producerii cutremurelor pot fi de
două feluri:
• 1. Naturale:
• deplasarea plăcilor tectonice
• erupții vulcanice
• impactul cu meteoriți
• 2. Antropice ( non-seismice)
• mijloacele de transport(produc
minicutremure)
• explozii subterane antropice (de exemplu un
test nuclear subteran)
• edificii care se surpă (mine abandonate de
exemplu)
Seismograful este un
aparat care măsoară și
înregistrează mișcările
solului, în scopul
analizei mișcărilor
seismice provocate de 
cutremure de pămînt,
explozii și alte surse.
• Țara cu cele mai
frecvente cutremure
este Japonia. Cele mai
puternice cutremure
din România își au
focarul în munții
Vrancei, fiind produse
de mișcări ale scoarței
terestre.
• Cutremurul din 1940 a fost un 
cutremur cu magnitudinea de 7,4
grade pe scara Richter, produs la ora
3:39 dimineața pe data de 
10 noiembrie 1940, cu epicentrul în
zona Vrancea, la o adâncime de circa
133 km. A fost primul mare cutremur
din România contemporană, având o
durată de 45 de secunde. Efectele lui
au fost devastatoare în centrul și
sudul Moldovei, dar și în Muntenia.
Numărul victimelor a fost estimat la
1.000 de morți și 4.000 de răniți,
majoritatea în Moldova.