Sunteți pe pagina 1din 11

CURS ORL

(OTO-RINO-
LARINGOLOGIE)
Scoala Postliceala “Henri Coanda „
AN II AMG
PROFESOR DOCTOR NOSSA VASILE
OTORINOLARINGOLOGIE (ORL)
• Prezentarea afectiunilor specifice (definitie,
etiopatogenie, investigatii, simptomatologie,
principii de tratament):
• -rinita, sinuzita, obstructie cu corpi straini,
adenoidita, traumatisme, faringita, laringita,
otita, mastoidita, furuncul conduct auditiv
extern, tumori.
CURS 1
• ANATOMIE RINOLOGIE
• Piramida nazala este element dominant si adesea caracteristic, situat in
zona centrala faciala. Nasul reprezinta poarta de intrare in caile respiratorii.
• Piramida nazala este formata dintr-o structura osoasa in jumatatea
superioara si fibro-cartilaginoasa in jumatatea inferioara.
• Vestibulul nazal corespunde la exterior aripilor nazale, reprezentand zona
cea mai anterioara a foselor nazale, fiind delimitat spre exterior de orificiile
narinare.
• Fosele nazale sunt niste cavitati care se intind de la vestibulul nazal pana la
orificiile coanale (posterior).
• Fosele nazale are sase pereti:
• 1. perete anterior, reprezentat de un sant format prin unirea perete
intern cu extern;
• 2. perete superior, format din osul frontal (anterior) si lama ciuruita a
etmoidului (posterior), vine in raport cu sinusul frontal si etajul
anterior cranian;
• 3. perete posterior, format de osul sfenoid (calea de acces chirurgical
spre sinusul sfenoidal) si inferior orificiile coanale;
• 4. perete inferior, format din apofiza palatina a osului maxilar si lama
orizontala a osului palatin;
• 5. peretele extern este reprezentat de niste proeminente osoase
lamelare dispuse antero-posterior si acoperite de tesut cavernos si de
mucoasa –cornetele nazale.
• Cornetele sunt superior, mijlociu si inferior, fiecare prezinta o
portiune anterioara mai voluminoasa (capul cornetului) si o portiune
posterioara (coada cornetului).
• Fata concava a fiecarui cornet prezinta cate un sant numit meat, prin
care se asigura drenajul sinusurilor paranazale.
• Sinusul frontal se dreneaza in meatul mijlociu.
• Labirintul etmoidal masele laterale se dreneaza in meatul superior si
celulele etmoidale anterioare si mijlocii se dreneza in meatul mijlociu.
• Sinusul sfenoidal reprezinta doua cavitati simetrice in corpul osului
sfenoidal, avand un volumde 5-6 cm (pe sinus)
• NOTIUNI DE FIZIOLOGIE
• 1. Functie respiratorie este functia esentiala a foselor nazale. Aerul este
incalzit, umidificat si purificat. Aceste modificari sunt conditionate de
functia ciliara. Circulatia sanguina asigura incalzirea aerului inspirat,
umidificarea de functia glandelor sero-mucoase iar purificarea prin
intermediul cililor care se deplaseaza in directie antero-posterioara in
permanenta a filmului sero-mucos.
• 3. Functia olfactiva este conditionata de integritatea mucoasei olfactive
situata in zona lamei ciuruite etmoidale si a cornetului superior. Olfactia
este importanta pentru alimentatie (reflexe pozitive digestive), dar si de
aparare in cazul substantelor toxice, stimuland reflexul de voma.
• 3. Functia fonatorie reprezentanta de cavitatea de rezonanta a foselor
nazale, influentand timbrul vocal. Afectiunile care determina obstructie sau
comunicari nazale determina rinolalie inchisa sau deschisa.
• Sindroamele rinologice
• A. Sindromul de obstructie nazala – este caracterizat prin :
• -obstructie nazala unilaterala, in cadrul unor rinite de tip vasomotor, sau alergic si
• -obstructie nazala bilaterala cu respiratie bucala si aparitia unei voci nazonale
(rinolalie).
• Acest sindrom este determinat de cauze multiple: malformatii congenitale ale
foselor nazale, rinite, adenoidite, vegetatii adenoide, corpi straini endonazali,
fracturi ale oaselor proprii, alergie rino-sinusala, polipozele nazale, rinite cronice
hipertofice si deviatii de sept, tumori nazale, benigne, tumori rinofaringiene, a
sinusurilor paranazale.
• B. Sindromul secretor – este reprezentat de modificari cantitative sau calitative ale
secretiei nazale, determinate de leziuni acute sau cronice ale mucoasei nazale.
• Patologic pot:
• -secretie seroasa, mucoasa, mucopurulenta, sanguinolenta, crustoasa, cerebro-
spinala.
• C. Sindromul senzitiv – reprezentat de prezenta durerii sau a modificarii de receptie a ei.
Apare in afectiuni rinosinusale acute sau cronice, traumatisme nazo-sinusale, tumori si
nevralgii trigeminale. Afectiunile inflamatoare a sinusurilor se proiecteza in zona
corespunzatoare sinusului afectat. Hipoestezia si anestezia mucoasei sunt mai frecvent
prezente in rinite cronice atrofice sau ozenoase, la persoane cu tabes.
• D. Sindromul senzorial – reprezentat de tulburari ale olfactiei aparute secundar unor
leziunilor inflamatorii rinosinusale, tumori benigne sau maligne, afectari gaze toxice,
afectiuni virotice sau microbiene.
• -anosmia: popular pierderea mirosului apare in rinite, sinuzite, polipoze, tumori nazale
sau rinofarigiene, atrezie coanala, deficienta de vitamina A.
• -hiperosmisa si hiposmia sunt olfactie exagerata, respectiv scazuta.
• -parosmia: perceperea denaturata a mirosurilor sau perceperea unor mirosuri inexistente
(isterie, epilepsie-aura), schizofrenie, tumori ale nuclelui amigdalian al hipocampului.
• -cacosmia: senzatia de miros neplacut: in ozena, tumori nazo-sinusale, corpi straini
invechiti, isterie.
• E. Sindromul vascular: reprezinta totalitatea modificarilor si leziunilor vasculare de la nivelul
mucoasei nazale.
• Hemoragia nazala (epistaxis) se clasifica in anterior, posterior si difuz.
• 1. Cauze locale: inflamatii ale mucoasei nazale (paragripale), inflamatii cronice, traumatisme,
corpi straini, tumori benige/maligne, epistaxis juvenil – cu punct de plecare de la nivelul petei
vasculare favorizat de o fragilitate vasculara crescuta, epistaxis premenstrual, tromocitopenie,
dupa grataj digital.
• 2. Cauze generale: HTA, ATS, hepatita cronica, DZ, avitaminoza C, hemofilie, boli
limfoproliferative, etc.
• Tratamentul epistaxisului:
• -la distanta de un punct sanitar se face prin metode improvizate, compresiunea digitala pe aripa
nazala, introducerea in fosa nazala a unui fragment de vata, tifon, hartie igienica imbibata cu apa
rece si compresiunea pe aripa nazala 10-12 minute, timp in care pacientul ramane cu capul
flectat anterior si nu face efort.
• -accentuare epixtasisului si imposibilitatea hemostazei se face in cabinet medical sau clinica prin
tamponament nazal cu ajutorul unei mese lungi de 30-70 cm si latimea de 1 cm sub control
rinoscopic timp de 48-72 ore si vasoconstrictoare Adrenostazin. In cazuri grave se fac monopere
ORL specifice.
Corpi straini rino-sinusali.
• Marea majoritate a corpilor straini pot fi intalniti la nivelul foselor nazale si mai rar la nivelul sinusurilor
paranazale.
• Apar la copii mici, depanzand de dezoltarea psihica a pacientului sau accidental.
• Pot fi:
• - exogeni -
• 0rganici: - boabe de fasole, porumb, samburi, muguri de salcie;
• Anorganici: - nasturi, bile, fragmente de plastic.
• -endogeni – rinoliti (cu structura calcara pe fond de lipsa de igiena locala sau mediu poluat cu pulberi).
• Simptome: obstructie nazala si rinoree purulenta cu miros fetid.
• Diagnostic: anamneza, examen rinologic, examen radiologic, examen endoscopic.
• Tratament: extragerea corpului strain cu stilet incurbat si usor excavat, care se plaseza in spatele
corpului si se tractioneaza anterior si in afara. Daca este copil trebuie bine fixat capul in timpul
manevrei. Este contraindicata extragerea cu pense sau dispozitive improvizate, existand riscul
transformarii lui in corp strain traheo-bronsic.
• Corpii straini sinusali apar accidental prin agresiune-impuscare, post operator sau rinoliti, ace de punctie
sau stomatologic.
• Tratamentul vizeaza deschiderea sinusului paranazal endobucal si extragerea corpului strain.