CANCERUL

BRONHO-PULMONAR (CBP)
 INTRODUCERE
 Cea mai frecventa tumora maligna
-12,3%din cancerele noi in lume
- incidenta creste cu 0,5% anual
 Principala cauza de deces prin boli neoplazice
- 17,8% din decesele din lume
- la barbati, in ultimul timp observându-se o crestere a incidentei si la femei
 Sunt afectati mai ales barbatii (de 3-6 ori mai mult decât femeile)
 Cel mai frecvent dupa 45-50 de ani
 Morbiditate crescuta constant si independent de perfectionarea mijloacelor
de diagnostic
 Tumora de extrema gravitate:
- 7/8 asimptomatica
- tablou clinic tardiv
- < 1/3 diagnosticati intr-o etapa
terapeutica utila
- rata de supravietuire la 5 ani = 15%
Romania: - prevalenta= 8%
- incidenta= 17%
- mortalitate – I loc la B
- IV loc la F
 ETIOLOGIE
 Multifactoriala – complex de factori exogeni
- conditii endogene, cu caracter genetic
1. Fumatul = principalul factor etiologic , pentru fiecare tip histologic
- SUA: 87%(90% la B si 79% la F )
- riscul fumatorilor de 20-60 ori mai mare decât al nefumatorilor
- corelatie directa tip doza - efect
- risc cu atât mai mare cu cat
• tutunul este mai bogat in gudroane
• numar mai mare de tigari
• fumatul se incepe la o vârsta mai frageda si se face pe o perioada mai
lunga
• inhalarea fumului in piept se face mai profund
→ numar pachete-ani
Fumatori de pipa – risc mai scazut
 Reducerea riscului dupa abandonarea fumatului :
- dispare dupa 10 ani la >40 tigari/zi
- dispare dupa 4 ani la 20 tigari/zi
- fumatul intens >20 ani: acelasi risc carcinogen crescut ca si fumatorii
activi
Fumat → carcinom scuamos, apoi cu celule mici, adenocarcinom
 Fumatul pasiv
- risc crescut de 1,5-2x
- echivalent cu un fumator moderat

2. Poluarea
- atmosferica - urbana: SO2, NO
fumul din arderi incomplete(industrii, incalzirea domestica)
gaze de esapament
surse poluante
- poluarea aerului interior: ventilatie nesatisfacatoare→risc ↑
- profesionala - azbest: 10-20x
- nichel: 3-5x
- radon
- crom, arsenic, oxizi de fier
- hidrocarburi aromatice
CBP manifest clinic la 15-20 ani de La debutul expunerii
Relatie tip doza – efect: risc ↑ cu durata si gradul expunerii
3. Radiatia ionizanta
Iradierea interna
- profesionala – cu radon si derivatii lui, din minele de carbune
- risc crescut de 10x
- incidenta CBP ↑ de 10-30x
- perioada de latenta de ~ 15 ani
- PO 210 din fumul de tigare
Iradierea externa
- diverse investigatii radiologice
- alte surse radioactive

4. Factorii genetici
- predispozitia genetica / prezenta cofactorilor(carcinogenii aditionali)
 Agregare familiala
 Gene care controleaza metabolismul carcinogenilor si statusul antioxidant, posibil
prin capacitatea lor de a modula leziunile AND determinate de carcinogeni
 Enzime cu rol in determinarea riscului de CBP
* CYP1A1- nivel ↑ prin expunere la hidrocarburi aromatice
policiclice→leziuni ADN→risc ↑
* CYP2D6 – genotipul cu metabolizare rapida →risc ↑
 Aminele aromatice = carcinogeni prezenti in alimente si fumul de tigare
- genotipul NAT 2*4/*4 →risc ↑ semnificativ

 Glutation S- transferaza(GST): activitate ↑ →risc ↓ de

 Oncogene- controleaza functiile celulare critice, incluzand transcriptia si
transductia semmnalului; o singura alela mutanta → transformare maligna: c-
myc, k-ras, c erb B2.
Gene supresoare tumorale- controleaza proliferarea prin reglarea
transcriptiei si a ciclului celular; pierderea functiei prin pierderea ambelor
alele: mutatii di deletii.
Capacitatea de reparare a leziunilor ADN – polimorfismul genei de reparare

NSCLC – pierderea unor regiuni genomice ale cromozomului 3 si 9(3p, 9p)

- deletia 5p
- mutatii p53 si k-ras
SCLC – amplificare c-myc
- expresie bcl-2
- inactivare p53, Rb, p16(rar)
5. Factorii de teren
- Bronsita cronica, bronsiectazii - CBP de 2x mai frecvent
- Zone cicatriciale si granulomatoase vechi, fibroze pulmonare →
adenocarcinom
- Existenta unui CBP in APP → risc↑ pentru al II-lea cancer pulmonar
- Existenta unui cancer de tract aero-digestiv superior → risc ↑ de CBP

6. Regimul alimentar
- Consum ↑ de fructe → risc ↓ de CBP
- Consum ↑ de legume → risc ↓ de CBP
- Microelemente: vitamina A, C, carotenoizi totali, β carotene → risc ↓ de CBP

 CBP: - fumatul: 90-85%

- noxe profesionale cancerigene: 5%
- radiatie ionizanta: 1%
 MORFOPATOLOGIE
 2 elemente esentiale:
1) localizarea la debut a tumorii - central
- periferic
2) tipul histologic

 1) Debutul tumorii - precizat numai in stadiile initiale ale neoplaziei.

- debutul central
 cel mai frecvent
 in bronhiile principale, lobare, segmentare
 incepe cu o mica leziune de ingrosare a mucoasei → aspect
neregulat, friabila, sangereaza → masa endobronsica ce poate
determina obstructie cu atelectazie, pneumonita, abces
pulmonar; se intinde la tesutul pulmonar adiacent
 10%-necroza si hemoragie->cavitati cu pereti anfractuosi
 extensie relativ rapida spre ganglionii hilari si mediastinali,
metastazarea mai tardiv
 > 80% din cancerul epidermoid
75% din cancerul cu celule mici.
 - debutul periferic
- in bronhiile terminale si bronhiole
- mai rar
- tumora mica de diametre variabile, greu circumscrisa, in
parenchimul pulmonar periferic
- afectare pleurala mai precoce decat in debutul central
- extensia tumorii la ganglionii hilari si mediastinali mult mai tardiv,
metastazarea hematogena predomina (cancerul cu celule mici)
- in - adenocarcinom
- cancerul cu celule mari

 2) Tipul histologic - 2 grupuri

- non small cell carcinoma(NSCLC)
- small cell carcinoma (SCLC)
diferente esentiale d.p.d.v.prognostic si terapeutic
 SUA, Europa Occidentala, Japonia: adenocarcinom 40%
carcinom scuamos 25%
carcinom cu celule mici 20%
carcinom cu celule mari 10-15%
alte tipuri 5%
Romania: carcinom scuamos 45%
adenocarcinom 25%
carcinom cu celule mici 20%
carcinom cu celule mari 10%

• Clasificarea histologica a tumorilor pulmonare si pleurale

(WHO 2004)
a) Leziuni preneoplazice:
- Displazia scuamoasa usoara
moderata
severa
- Carcinom in situ
- Hiperplazia adematoasa atipica(precusor al adenocarcinomului)
- Hiperplazia idiopatica difuza a celulelor neuroendocrine(precusor al
tumoretelor si carcinoidului)
b)Forme anatomo-patologice

1. Carcinomul in situ

 localizare mai frecventa pe bronhiile segmentare → extinde proximal in

bronhii lobare si principale
 Displazia
- scuamoasa - bine delimitata in suprafata de epiteliul normal;
- nu patrunde in submucoasa;
- uneori intereseaza celulele ductelor glandulare din
submucoasa (diferit de invazia limfatica a submucoasei din carcinomul
extins);
- macroscopic: - placa alba
- masa papilara
- plata: mai greu de recunoscut optic
 dg.histologic exclusiv
 dg.diferential: carcinom invaziv
 tratament: electro-lasero-rezectie transbronsica
 prognostic bun
2. Carcinomul cu celule scuamoase (epidermoid)
Romania: 45%
Europa 25-30%
primul loc la B, al II-lea la F

 deriva din celulele ciliate ale epiteliului bronsic

 creste incet
 metastazeaza tardiv(→ procentul cel mai ridicat de CBP stadiul rezecabil)
 rata de supravietuire cea mai mare 80% la 5 ani
 dependent de tutun
 localizare pe bronsiile mari(80%)
 clinic : tuse, hemoptizie, dispnee cu wheezing.
frecvent obstructie bronsica cu atelectazie si pneumonii
 paraclinic: - radiografia toraco-pulmonara: largire a mediastinului
atelectazie segmentara/lobara
cavitate(20%)
- bronhoscopia
- examenul citologic al sputei
 datorita secretiei de parathormon-like: hiperparatiroidie (hipercalcemie cu
hipofosfatemie).
Carcinom epidermoid Carcinom epidermoid bine diferenţiat
cu globi keratozici ( x 250)
3. Carcinomul anaplazic cu celule mici
20%.

 se dezvolta tot din epiteliul bronsiilor mari centrale,mai exact din celulele
statului bazal si Kulchitsky
 creste repede (rata de dedublare = 77 zile)
 metasteaza rapid si frecvent pe cale hematogena la nivel cerebral, osos,
suprarenalian, hepatic
 numar mic de cazuri operabile si cu supravietuire la 2 ani.
 localizare centrala (75%).
 principala cauza de icter obstructiv (incidenta 10%)
- 2/3 metastaze hepatice
- 1/3 metastaze pancreatice si ganglionare.
 principala cauza de compresiune a VCS (incidenta 6,6-11,5 %) di
medulara (5-13%).
 produce un mare numar de polipeptide cu actiune hormonala → sindroame
paraneoplazice.
 radiologic : largirea mediastinului
nu caviteaza
rar invadeaza varfurile plamanilor
 sensibila la chimio si radioterapie.
Carcinom cu celule mici Carcinom cu celule mici.
Efect Azzopardi ( he x 100)
4. Carcinomul cu celule mari
10-15%

 2 subtipuri: cu celule gigante si cu celule clare; > 90% asociat cu alte

tipuri histopatologice.
 deriva din glandele mucoase ale epiteliului bronsic,mai ales in bronhiile
periferice
 tumora cu talie considerabila la diagnostic
> 4 cm – 50%
> 8 cm – 10%
 evolutie asemanatoare cu a cancerului scuamos
caviteaza frecvent
se extinde catre segmentele apicale.
 metastazare pe cale limfatica si hematogena(tardiv).
 prognosticul asemanator cu cel al cancerului scuamos si
adenocarcinomului
 WHO 1999 include: - varianta clasica
- 5 variante: carcinom neuroendocrin cu celule mari,
carcinom bazaloid, carcinom limfoepiteloid like, carcinom cu celule clare,
carcinom cu celule mari cu fenotip rabnoid
Carcinom cu celule mari Carcinom cu celule mari ( HE x 200)
5. Adenocarcinomul
Romania - 25%
SUA si Europa - 40%

 mai frecvent la femei

 deriva din glandele mucoase ale epiteliului bronsic
 ritm de crestere relativ lent (timp de dedublare = 160 zile)
 mai frecvent periferic (3/4 cazuri)
 istoric de fibroza secundara / cicatrici pulmonare.
 tipuri histologice: adenocarcinom fetal bine diferentiat,carcinom
coloid, chistadenocarcinomul mucinos, adenocarcinom cu celule in
inel in pecete, adenocarcinom cu celule clare
 asimtomatic in cea mai mare parte a evolutiei
 radiologic: nodul
in 10% din cazuri caviteaza
de obicei nu produce atelectazie
pleurezie (frecvent)
 metastazare precoce in ganglionii regionali si la distanta, in special
cerebral hematogen.
 prognosticul este asemanator cu cel al cancerului epidermoid.
 slaba sensibilitate la chimio si radioterapie.
Adenocarcinom Adenocarcinom pulmonar
primar în care se identifică
calcosferite
(HE x 200)
6. Carcinomul bronhioalveolar
2-4% din totalul CBP
20% din adenocarcinoame.

 are ca punct de plecare celulele Clara

 Histologic: pattern bronhioloalveolar, fara invazie stromala, vasculara
sau pleurala; caracteristic: cresterea celulara neoplazica pe structurile
preexistente, fara distructia arhitecturii alveolare
 apare mai frecvent la femei.
 adesea asociat cu boli pulmonare ce determina fibroze.
 3 subtipuri : - solitar, multinodular, difuz
- bine diferentiat / slab diferentiat
- mucoid / nemucoid
 este primitiv multicentric, disemineaza bronhogen, caviteaza rar
 se manifesta prin tuse iritativa, insuficienta respiratorie grava
 datorita extinderii periferice se asociaza frecvent cu pleurezie
carcinomatoasa
 prognosticul este bun in formele mici si localizate
 In mai mult de 50% din cazuri tumorile sunt inoperabile
 Carcinom bronhioloalveolar cu elemente cilindrice;
desprinderea de agregate celulare în masa de mucus ( x 100)
7. Carcinoidul bronsic:
1-2% din tumorile pulmonare

 neoplasm cu malignitate joasa

 origine in celule KULCHITSKY (ce apartin sistemului APUD)
 asimptomatic
manifestari comune – tuse, hemoptizie, pneumonie postobstructiva
 rar sd. paraneoplazice
 tipic / atipic
 central / periferic
 central: masa bronsica polipoida, cu baza pedunculata / larga, neteda,
situata in bronhiile principale, lobare, segmentare, subsegmentare(40%),
intens vascularizata, lobulata
 periferic: noduli multipli, bine circumscrisi, cu caracter infiltrativ, in
legatura cu bronhia sau nu
 microscopic: celule argentofile mici, ce formeaza cordoane/tubuli,
cu granule neurosecretorii ce contin serotonina
 Carcinoid tipic - prognostic bun
atipic - rata mare a metastazelor
- supravietuire semnificativ redusa
 Rata de mortalitate la 5 ani: 27-47%
Carcinoid bronşic cu structură trabeculară si
celularitate relativ uniformă ( x 250)
 TABLOU CLINIC
 În stadiile iniţiale, CBP este asimptomatic.

 Dupa mai multi ani pot apare simptome majore determinate de tumora sau
de aparitia complicatiilor.

 Starea generala - buna multa vreme

- când incepe sa se altereze, declin progresiv si rapid
 Greutatea corporala - stationara initial
Apetitul - apoi o scadere continua
 Tusea - unul din simptomele cele mai constante si precoce;
- este seaca, persistenta, adesea chinuitoare, fiind prezenta in
special in formele hilare.
 Sputa hemoptoica - destul de frecvent;
- caracteristic este in cantitate mica ("sputa rozata"),
persistenta, cu aspectul clasic al "peltelei de coacaze".
 Durerea toracica - rara initial, apare
- datorata prinderii filetelor nervoase ntercostale,pleurale
- intensa, profunda
 Tumorile obstructive - debut clinic prin pneumonie bacteriana, cu toate
manifestarile caracteristice.
 In raport cu topografia simptomelor fata de tumora, manifestarile
clinice sunt:
- A) locale
- B) regionale
- C) metastaze sistemice nespecifice
- D) sd.paraneoplazice

A) Manifestari clinice pulmonare locale

 Tumora localizata central

pe bronhiile principale-initial iritatie bronsica
- mai tarziu atelectazie si suprainfectie
• tuse, sputa hemoptoica
• hemoptizie (->cancer scuamos)
• respiratie suierata
• examen citologic al sputei; bronhoscopie
pe bronhii lobare sau segmentare: devreme obstructie bronsica cu
atelectazie, suprainfectie,
 suieratura, dispnee,
 tuse expectoratie purulenta/hemoptoica,
 sindrom de condensare cu bronhie obstruata
 Tumora in campuri pulmonare medii
 asimptomatice
 descoperite intamplator

 Tumori periferice:
- subpleural - dureri pleurale: prin - invazia nervilor peribronsici,
- interesarea pleurei vertebrale si costale
- pleurezie prin-blocaj limfatic
- compresia VCS
- iritatie, invazie, metastaze, suprainfectii
- tip bronhoalveolar - tuse
- dispnee prin - obstructie bronsica, alterarea raportului
V/Q, compresia unei artere pulmonare, pleurezie, pareza muschiului
diafragmatic, secundar afectarii nervul frenic, invazia si excluderea unui
lob pulmonar
- examen radiologic
- punctia biopsie transtoracica
B) Manifestari clinice regionale

 Tumori centrale: se extind catre mediatin

- raguseala: compresie n. recurent
- disfagie: afectare esofagiana
- pareza diafragmului: afectarea n. frenic
- dureri, dispnee, tulburari de ritm, pericardita:invazie pericardica / nn.
cardiaci
- sd.de compresie a VCS:
 80% cauza maligna->4/5 cancere pulmonare
 majoritatea carcinoamelor cu celule mici localizate pe bronhia principala si
lobarele drepte
 prin - compresia tumorala/ganglionara
 - invazia si tromboza secundara ocazional
 tablou clasic - turgescenta jugularelor
- edem in pelerina
- cianoza
 obstacol sub locul de racordare al venei azygos:
- simptomatologie severa – cefalee, vertij, tulburari psihice, stupor
- circulatie venoasa colaterala toracica bine exprimata posterioara
si laterala, cu drenaj venos inferior catre VCI.
 flebografia - > sediul si caracterul obstructiei
 deces prin - hipoxia cerebrala, edem glotic de staza.
 Tumori periferice
- in 6-8%CBP- invazia peretelui toracic – tuse
- durere
- pleurezie
- localizare la varf - invazie directa: pleura apicala
primii nervi i.c.
ganglionul stelat
simpaticul stelat
coaste adiacente vertebrale

 Sd. PANCOAST-TOBIAS: in 3-4% din CBP

- brahialgie,
- impotenta functionala a membrelor superioare
- sd. CLAUDE-BERNARD-HORNER - mioza,
- enoftalmie,
- ptoza palpebrala,
-absenta transpiratiei faciale ipsilateral tumorii
- afectarea primei / celei de-a doua coaste
 examen citologic al sputei
 bronhoscopia
 biopsia ganglionilor scalenici
 radiografie pulmonara in lordoza apicala
 mediastinoscopia
 TC
C) Metastaze sistemice: localizate oriunde – 60% SCLC
- 30-40% NSCLC
1) metastaze cerebrale
- frecvente: 40% CBP
- tardiv recunoscute,
- evolutie subclinica,
- interval mediu de timp simptomatic,ce precede dg.=2 luni
- durata medie de supravietuire de la dg. = 3 luni
- TC, RMN, Scintigrama cerebrala, Arteriografia cerebrala

2) metastaze suprarenaliene
- 20-40% CBP
- localizare corticala,
- bilaterale/unilaterale, predominant pe stanga,
- asimptomatice,
tumori mari: dureri lombare, insuficienta SR
- TC (1/3 din cazuri)
- dg. confirmat histologic
3) metastaze hepatice: 60% SCLC
30% carcinom scuamos
- icter obstructiv 10%
2/3 cu colestaza intrahepatica prin metastaze hepatice
1/3 cu colestaza extrahepatica prin metastaze
pancreatice/adenopatii
- anomali biochimice; FAS,γGT crescute
- ecografie abdominala, scintigrafie hepatica, TC

4) metastaze osoase: 14-40% CBP

30-40% SCLC
- predominant la nivelul - coaste
- vertebre
- humerus
- bazin
- femur
- leziuni de tip - osteolitic
- osteoblastic ocazional
- dureri osoase (inaugureaza tabloul clinic in 20%)
- scintigrafia osoasa cu Technetium 99, Strontiu 87
- Rx. osoasa (pozitiva dupa pierderea >30% din calciu osos)
- hipercalcemia.
 5) metastaze medulare
- epidurale/intramedulare
- mai rare decat cele cerebrale
- semne de compresiune medulara
- RMN, CT, mielografie, examen LCR
- radioterapie / laminectomie urmata de radioterapie

6) metastaze ganglionare extraregionale

- frecvent: ganglionii cervicali / supraclaviculari(15-20%)
D) sindroame paraneoplazice:
= tulburari nespecifice ce intereseaza diverse organe si sisteme, produse in
stadii incipiente ale bolii
 15-20%
 patogenie neclara, legata de existenta tumorii primitive
 evolutie legata de tumora primitiva: dispare dupa rezectie,reapare in
recidiva

 neuromusculare:
- mecanism imun
- asociat frecvent cu SCLC
- pot precede cu cateva luni dg. de CBP
- sistematizate functie de segmentele interesate:
 cerebrale: degenerescenta cerebrala subacuta,
 encefalopatia limbica
 spinale: mielopatia cronica subacuta
 ale radacinilor nervoase si nn. periferici: neuropatia senzitiva subacuta
 ale jonctiunii neuromusculare: sd. Eaton – Lambert
(sd.seudomiastenic)
 Endocrine 13-16%
determinate de secretii hormonale ectopice si aberante
sediul secretiei in afara axului hormonal
nivelul hormonal seric inadecvat si independent de mec. de autocontrol
teste functionale de stimulare/inhibare - negative
pot antedata cu luni si chiar ani dg. cancerului
nu contraindica interventia chirurgicala
 hipersecretia de ACTH - like :cel mai frecvent sindrom- 48%
asociat frecvent cu SCLC
 secretia inadecvata de hormon antidiuretic - ADH-like
(sd. SCHWART -BARTTER): 8-10%
asociat exclusiv SCLC
intoxicatia cu apa si hiponatremie
 hipercalcemia hipofosfatemica (prin secretia unui polipeptid asemanator
parathormonului): 8-13%
 pigmentatie cutanata (prin secretie de polipeptide cu actiune melanodermica)
 ginecomastie (prin secretia de polipeptide cu actiune estrogenica)
 hipertiroidii
 secretia ectopica de gonadotrofina corionica umana: asociat carcinomului cu
celule mari si SCLC(2%)
 osteo-articulare:
 osteoartropatia hipertrofica pneumica: 80% NSCLC
debut acut frecvent

hipocratism digitalic,
hipertrofii pseudoacromegalice,
pseudoartropatii,
proliferari periostale diafizare a oaselor lungi,
cianoza,
hipertermie cutanata
 sd. reumatoid
 hipocratism digital simplu: 10-15% CBP
 sindroame reumatismale, poliarticulare, bilaterale.

 dermatologice:
 polimiozita,
 dermatomiozita
 sclerodermie difuza progresiva
 acanthosis nigricans;
 eritem polimorf.
 vasculare, uneori recidivante:
 tromboflebite migratorii(sd. Trousseau)
 sindroame de ischemie periferica
 Endocardita marantica.

 hematologice:
- anemii hemolitice
- trombocitemii / trombocitopenii
- reactii leucemoide
- tulburari de coagulare

Manifestari sistemice nespecifice: febra

anorexie
scadere ponderala
oboseala
→ prognostic nefavorabil
 EXAMEN FIZIC
 semne de impregnare neoplazica:
facies astenic,
tegumente palid-murdare,
atrofii musculare,
adenopatii izolate sau multiple, dure, aderente;
sindrom de condensare pulmonara (mai ales in tumorile subparietale).

 Examenul fizic : modificari locale, regionale si la distanta

ocluzia partiala a unei bronsii cu calibru mare - wheezing localizat
compresia nervilor recurenti - paralizia corzilor vocale cu voce bitonala.
compresiunea nervilor frenici - paralizii diafragmatice.
atingerea pleurala - sindromului lichidian la acest nivel.
invazia ganglionilor nervosi cervicali- sd. Claude-Bernard-Horner
invazia vârfului pleurei si a peretelui toracic- sd. Pancoast-Tobias
 PARACLINIC
 Markerii tumorali: CEA,α fetoproteina
antigenul tisular polipeptidic,
enolaza neuronal-specifica(NSE)
CYFRA 21-1

 Secretiile hormonale atopice de tipul ACTH-ului,

parathormonului,
hormonul antidiuretic,
gonadotrofinei corionice,
calcitoninei,
serotoninei,
prostaglandinelor.

 Determinarea anticorpilor monoclonali marcati cu I131 - depistarea

tumorilor mici.

 Alterari biochimice:
- metastaze hepatice: valori anormale ale LDH-ului, hipergamaglobulinemie,
cresterea transaminazelor si a fosfatazei alcaline
- metastaze suprarenaliene: 17-cetosteroizi crescuti
 Probele functionale respiratorii
- disfunctie respiratorie de tip restrictiv
- evaluarea bolnavului cu indicatie chirurgicala

 Examenul citologic al sputei

- precizeaza tipul histologic si
gradul de diferentiere celulara.
- sensibilitate diagnostica: 46-96%

 Examenul radiologic : largirea unilaterala a hilului si/sau mediastinului

nodul pulmonar solitar
opacitate de tip pneumonic/ atelectatic/ mixt
imagini cavitare cu pereti grosi, neregulati

 Tomografia computerizata = metoda imagistica neinvaziva de electie

pentru diagnosticul si stadializarea CBP
- evaluarea extensiei procesului malign in mediastin
- evidentierea tumorilor de mici dimensiuni
- evidentierea metastazelor hepatice, cerebrale, suprarenaliene
 Imagini radiologice

Aspecte bronhografice în cancerul incipient al bronhiilor mari, cu

dezvoltare intrabronhică.
a: imagine lacunară produsă de o formaţiune vegetantă dezvoltată pe
peretele lateral al bronhiei principale drepte (1);
b: îngustare a lumenului prin infiltraţia tumorală a pereţilor bronhiei (2);
c: ulceraţie a peretelui bronhic (3).
T: traheea; B: bifurcatia traheală.
Carcinom cu celule mici localizat la nivelul PS.
Radiografie postero-anterioară în inspir
complet şi în timpul expirului, cu prezenta
fenomenului Holzknecht-Jacobson; o mică
schimbare a volumului plămânului stâng în
expir; în contrast hemidiafragmul drept este
considerabil ridicat si mediastinul s-a deplasat
spre dreapta.
Vascularizaţia LIS este evident mai mică.
Carcinom scuamos cu obstructia LSS.
Radiografie postero-anterioară (A) si de
profil (B). Opacitate omogenă ocupând
aria antero-medială a hemitoracelui
stâng. LSS parţial colabat, LIS cu
hiperinflatie.
 Carcinom scuamos ce obstruează
lobul superior drept.
A. Radiografie conventională postero-
anterioară: cresterea mărimii si
densitătii umbrei hilare drepte; mic
nodul in câmpul mediu drept.
B. Tomografie computerizată axială:
masă tumorală anterior si lateral de
artera pulmonară si PD.
Carcinom scuamos localizat la nivelul LSD
A: Radiografie postero-anterioară:
disparitia diferenţei dintre cele două
diafragme.
B: Radiografie postero-anterioară (după 2
ani): hil drept mărit fată de radiografia
precedentă, cu cresterea densitătii.
Carcinom scuamos periferic cu adenopatie hilară homolaterală
Radiografie postero-anterioară:
formatiune tumorală ovală, omogenă, de aproximativ 2/5 cm,
situată în câmpul pulmonar mediu drept.
Hilul drept este lărgit prin prezenta adenopatiei hilare.
 Tomografie

Tomografie conventională - PS în timpul expirului.

Masă tumorală ce protuzionează în bronhie, bine
definită;
calibrul PS este marcat redus în expir.
 Carcinom cu celule mici localizat la nivelul PS.
Tomografia PS în inspir si expir indică o masă
tumorală ce protuzionează în bronhie, bine definită;
calibru PS este marcat redus in expir.
Tomografie frontală: masă tumorală cu margini lobulate.
 Tomografie laterală dreaptă: Tomografie laterală dreaptă:
masă tumorală cu margini ombilicate. masă tumorală cu margini spiculate.
 Carcinom bronhioloalveolar- formă nodulară.
Tomografie computerizată: formatiune tumorală omogenă,
bine delimitată,
de aproximativ 2 cm, anterior de trunchiul intermediar.
 Bronhoscopie

 In cazul unei tumori centrale, se poate practica bronhoscopie cu

prelevare de material bronsic prin periaj, lavaj si/sau biopsie
bronsica.
 diferentiaza in zona accesibila (pâna la nivelul bronsiilor
segmentare) diverse aspecte patologice:
- muguri neoplazici endobronsici,
- infiltratie neregulata,
- compresiune extrinseca cu stenoza de lumen bronsic.
 In prezenta unor tumori localizate periferic, se poate face
- LBA
- biopsie transbronsica sub control radiologic sau
tomografic.
 Formaţiunea tumorală intrabronşică
poate fi:
-> obstructivă complet/incomplet;
Lobara inferioară stângă (LIS) – Trunchi
bazal. O mică formatiune tumorală la
nivelul segmentului postero-bazal, cu
obstructie incompletă a orificiului
bronsic.
Biopsie: carcinoid bronsic.
PD cu mucoasa intens hiperemică.
Formatiune tumorală polipoidă în
trunchiul intermediar, cu obstructia
lumenului, intens vascularizată,
sângerândă spontan.
Biopsie: carcinom scuamos.
 -> lobulată ;
PD; tumoră lobulată pe peretele lateral,
deasupra orificiului LSD, cu mucoasa strălucitoare,
ce obstruează parţial LSD.
Biopsie: carcinom scuamos
→ strălucitoare, «tonque-like» ;
Primitiva stângă (PS) aproape complet
obstruată de o formaţiune tumorală
mobilă, netedă, cu origine în lobara
superioară stângă (LSS).
Biopsie: carcinom cu celule mici
-> necrotică, albă sau crem (aspect foarte comun) ;

PS cu mucoasă hiperemică. Peretele medial este deplasat lateral

prin adenopatii metastatice. Formatiune tumorală necrotică, galbenă,
cu origine în LSS, cu obstructie aproape completă a PS.
Biopsie: carcinom cu celule mici.
-> cu vascularizaţie intensă la suprafaţă

Primitivă dreaptă cu mucoasă hiperemică Lobara inferioară dreaptă (LID).

si strălucitoare datorită bronsitei. Formatiune tumorală la nivelul
Formaţiune tumorală la nivelul peretelui segmentului medial a trunchiului bazal
anterior si lateral, intens vascularizată. cu obstructie aproape completă.
Biopsie: carcinom scuamos . Biopsie: carcinom scuamos.
 PS, bifurcaţia LIS cu LSS
Mucoasa hiperemică, neregulată a LIS,
determinată de prezenţa bronşitei.
Arie mică, neregulată, supradenivelată,
pe peretele medial al PS.
Biopsie: adenocarcinom
PS cu mucoasă intens hiperemică.
În contrast, pe peretele medial,
formaţiune tumorală cu mucoasă
galbenă, bine delimitată, cu
vascularizaţie crescută.
Biopsie: carcinom scuamos (98)
Primitiva dreaptă (PD); pe peretele bronsic
lateral, putin deasupra lobarei
superioare drepte (LSD), există o
tumoră neregulată ce protuzionează în
lumen. Mucoasa prezintă arii
necrotice, este putin mai hiperemică si
cu vascularizaţie mai accentuată.
Biopsie: carcinom scuamos bine
diferentiat.
PD; masă tumorală lobulată ce reduce
lumenul PD, cu sângerare spontană, a
fost considerată mai mult tumoră
primară cu origine în peretele PD
decât eruptia intraluminală a unei
adenopatii (nu a mai fost găsită nici o
altă adenopatie nici bronhoscopic,
nici radiologic).
Biopsie: carcinom cu celule mici
 LIS cu mucoasă bronsică hiperemică.
Formatiune tumorală ce interesează peretele bronsic si determină
proeminarea plicilor longitudinale; limita proximală este bine delimitată;
punctul maxim de crestere este văzut anterior, unde o sângerare redusă
si un mic nodul galben indică o afectare precoce a mucoasei.
Biopsie: carcinom scuamos
PD - Peretele medial este deplasat lateral si
peretele posterior în fată datorită
adenopatiilor. Mucoasa este usor
hiperemică. Pliurile longitudinale sunt
distorsionate.
Biopsie: carcinom nediferentiat.
PD – Peretele medial este deplasat lateral,
cu mucoasă edematiată.
Peretele posterior este deplasat anterior,
iar plicile posterioare sunt distorsionate
Biopsie:carcinom epidermoid.
 Ecografia endoscopica: EUS - FNA
EBUS - FNA

 In prezenta unor tumori localizate periferic, se poate face biopsie

transtoracica sub control radiologic sau tomografic.

 RMN: un oarecare avantaj fata de TC indepistarea adenopatiilor

diferentierea tumora/ atelectazie.

 Scintigrafia pulmonara cu macroagregate de albumina marcate cu

131I, 99Th sau 113Indiu permite evaluarea intinderii amputarii
vasculare produse de procesul tumoral aratând o zona "rece".

 Mediastinoscopia este folosita pentru stadializarea CBP, urmând

de obicei tomografia computerizata.

 Biopsia ganglionara

 Biopsia pleurala
 DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv
 datele clinice - suspiciunea de CBP,
 examenul radiologic orienteaza diagnosticul,
 examenul bronhoscopic si morfopatologic confirma CBP.
diagnosticul pozitiv - stadializarea CBP

Diagnosticul diferential :
 pneumonii si supuratii pulmonare, mai ales când au caracter
recidivant pe acelasi teritoriu sau când raspund incomplet sau deloc
la chimioterapie
 tuberculoame
 chisturi hidatice
 infarct pulmonar
 prezenta sindroamelor paraneoplazice pot orienta eronat spre boli
neurologice reumatologice, endocrine.
 EVOLUTIE
 In absenta masurilor terapeutice, CBP urmeaza urmatoarele etape:
 a) tumora locala;
 b) invazie ganglionara regionala;
 c) generalizarea metastatica, ajungând la deces intr-un interval
mediu de 8-14 luni.

STADIALIZARE
 Clasificarea stadiala adoptata la scara internationala - clasificarea
TNM, care tine cont de prezenta si marimea tumorilor (T)
prezenta ganglionilor invadati (N)
prezenta metastazelor la distanta (M)
 SCLC:
- boala limitata: un hemitorace si ganglionii regionali(→ stadiile I – IIIB)
- boala extinsa: metastaze in plamanul contralateral si la distanta
 PROGNOSTIC
 Prognosticul cancerului bronho-pulmonar depinde de:
- tipul celular
- stadiul bolii la depistare
- starea clinico-biologica a bolnavului

 Dintre tipurile histologice, prognosticul cel mai sever il are

carcinomul cu celule mici, la care bolnavii nu supravietuiesc mai
mult de doi ani.

 Prognosticul este nefavorabil la bolnavii simptomatici.

 TRATAMENT
 Preventie: suprimarea fumatului
reducerea factorilor poluanti, profesionali, atmosferici
Depistarea precoce a CBP = stadiile I si II
metode de screening, la grupele de risc

 Tratamentul CBP - tratament complex, care cuprinde triada:

interventia chirurgicala
radioterapia
chimioterapia
terapia suportiva si simptomatica

 Chirurgia poate fi curativa: extirparea tumorii si a ganglionilor regionali

segmentectomie, lobectomie, pneumectomie

 Radioterapia: curativa / paleativa

preoperator (in scopul de a ameliora sansele de succes ale
interventiei chirurgicale) / postoperator (pentru a steriliza metastazele
ganglionare hilomediastinale)
 Chimioterapia : metoda de prima importanta dupa chirurgie
- monoterapie
polichimioterapie
adjuvanta(postchirurgical)
neoadjuvanta(prechirurgical/ preradioterapie)
- frecvent – combinata cu chirurgia / radioterapia

 Tratament - individualizat, in raport cu:

- tipul histolog
- extinderea bolii
- rezerve functionale pulmonare
- diverse asocieri morbide

NSCLC: tratament de electie = interventia chirurgicala

radioterapie +/_ chimioterapie

SCLC: - boala limitata: PCT + RT toracic

- boala avansata: PCT
 Tratament simptomatic

 Tratament bronhologic de dezobstuctie bronsica, paleativ

 Tratament cu Ac.antivirali:
- INTERFERON
- INTERLEUKINA II : in curs de evaluare
- ADENIN ARABINOZID

 Imunomodulatia: LEVAMISOL,
VACCIN BCG,
antigen extras din CORYNEBACTERIUM PARVUM:
- restransa/controversata
- insuccese datorita - masei mari tumorale, imposibil de controlat
imunologic, unor substante imunosupresoare de origine tumorala.
CANCERUL PULMONAR
SECUNDAR
 Plamanul = sediul principal al metastazarii tumorilor extrapulmonare
 Metastazele pulmonare: 1/4 din totalul metastazelor maligne
~ 5% din totalul tumorilor pulmonare maligne
Produse de toate tipurile histplogice de tumora: carcinom
sarcom
limfom
Majoritatea tumorilor de organ produc metastaze
Cele mai frecvent: carcinomul uterin
tumorile renale
tumorile osoase
tumorile testiculare
melanoamele
tumorila mamare
tumorile ovariene
tumorile digestive
B – tumori urogenitale: prostata, testicul
F – tumori mamare, tub digestiv
 Metastazarea pulmonara
 pe cale hematogena – pt. majoritatea tumorilor
- invazia vaselor mici intratumorale si vehicularea celulor neplazice via
VCS/ VCI catre cordul drept si plam
- celule neoplazice – distruse
- supravietuiesc cu invazia peretului vascular si a
structurilor din jur
 pe cale limfatica – tumori : san, pancreas, stomac, ficat
- prin invazia vaselor limfatice retrograd de la ggl. hilomediastinali
- prin cresterea celulelor tumorale de-a lungul limfaticelor intrapulmonare
Metastazele pulmonare coexista cu – adenopatii mediastinale
- metastaze pleurale +/_ lichid
- metastaze pericardice, miocardice
- metastaze cutie toracica

3 forme:
 Nodul solitar pulmonar metastatic : noduli cu diametru de 1 cm
 Metastaze pulmonare multiple: opacitati rotunde,multiple, talii inegale: 1-4 cm
 Limfangita carcinomatoasa: imagini reticulonodulare extinse/ opacitati
micronodulare diseminate bilateral
SINDROMUL
MEDIASTINAL
 DEFINITIE
Sindromul mediastinal = sindromul radioclinic care traduce
dezvoltarea in spatiul mediastinal a unor procese patologice de etiologie
variata, care au drept trasaturi comune:
- marirea umbrei radiologice a mediastinului si/sau
- perturbari de natura compresiva sau invaziva ale tranzitului fiziologic prin
marile cai vasculare, aeriene, digestive si nervoase ale mediastinului.

 Cordul, marile vase si axul traheobronsic impart mediastinul in trei

compartimente:
 1. mediastinul anterior: timusul (loja timica), tesut adipos, ganglionii
mediastinali, gusa plonjanta;
 2. mediastinul mijlociu: pericardul, cordul, aorta ascendenta si crosa
aortei cu ramificatiile sale, venele cave, nervii frenici, nervii vagi
(segmentele superioare), trahea si bronsiile principale, arterele si
venele pulmonare, ganglionii parabronsici;
 3. mediastinul posterior: aorta descendenta, canalul toracic, esofagul,
vena azygos, nervii vagi (segmentele inferioare), ganglionii mediastinali
posteriori, lantul nervos simpatic.
 ETIOLOGIE

 1. tumorale: (> 90%)

- neembrionare: tumori neurogene, tiroidiene, timoame, lipoame;
- embrionare:
homoplastice - chisturi bronhogene, chisturi pleuropericardice,
hemangioame, limfangioame
heteroplastice - chisturi dermoide si teratoame
 2. netumorale:
 boli inflamatorii - mediastinite acute si cronice
 afectiuni vasculare - anevrisme aortice;
 afectiuni esofagiene: megaesofag, diverticuli:
 emfizem mediastinal
 hernii mediastinale
 hemo/chilomediastin

 Conventional, patologia mediastinului nu include bolile cordului.

 PATOGENEZA. FIZIOPATOLOGIE

 Patologia mediastinului este dominata de neoplaziile benigne si

maligne, cu diferite puncte de plecare:
- organe si tesuturi normale (timus, ganglioni limfatici, cai nervoase)
- anomalii ale dezvoltarii embrionare (disembrionare).

 In cursul evolutiei lor, tumorile mediastinale parcurg:

- o faza de latenta clinica - mai lunga pentru cele benigne
- mai scurta pentru cele maligne
- o faza manifesta clinica: de obicei grad avansat de compresie si/sau
invazie a cailor de tranzit.

Stenoza extrinseca a segmentului intratoracic al traheei

-influenteaza semnificativ fluxul ventilator atunci cand diametrul
conductului atinge dimensiuni milimetrice.
 Stenoza
 fixa - scaderea fluxului maximal in inspir si expir
 variabila (influentata de variatiile presiunii pleurale)

→ scaderea fluxului expirator dominant

 unilaterala a bronsiilor primitive -scaderea fluxului prin conductul
aerian → depresiunea pleurala inspiratorie creste excesiv in
inspiratie → atractia mediastinului de partea bolnava.

 Circulatia de intoarcere partial/total blocata la nivelul VCS → staza

venoasa si devierea fluxului sanguin; circulatia colaterala se evidentiaza
clinic la nivelul tegumentelor toracelui si abdomenului.
 Tranzitul esofagian - perturbat prin compresie si/sau invazia
parietala:
- perturbarea peristalticei cu incetinirea tranzitului
- reflux esofagian si/sau eso-bronsic

 Afectarea cailor nervoase motorii mediastinale → pareza sau paralizia

muschilor aferenti:
- frenic → paralizia unilaterala a diafragmului, determinand
ascensionarea inspiratorie a acestuia concomitent cu
coborarea hemidiafragmului indemn.
 MANIFESTARI CLINICE

In functie de localizarea bolii se descriu:

1. sindromul mediastinal anterior;
2. sindromul mediastinal mijlociu;
3. sindromul mediastinal posterior.
 Sindromul mediastinal anterior
Etiologie frecventa: tumorile timusului
tumorile tiroidei
mai rara: tumorile benigne disembrioplastice
gusile plonjante,
mediastinitele
anevrisemele cardiace si ale aortei ascendente

Aceste afectiuni determina compresiuni pe formatiuni vasculare

 compresiunea pe vena cava superioara
"edem in pelerina",
cianoza extremitatii cefalice,
turgescenta jugularelor,
circulatie colaterala la nivelul peretelui toracic
inconstant, fenomene de staza cerebrala (cefalee, ameteli,
acufenie, epistaxis, tulburari vizuale);
 compresiunea aortei
sufluri sistolicein focarul aortei si/sau pulmonar
pulsatii suprasternale si supraclaviculare
puls radial si/sau carotidian de amplitudine mica si, uneori inegal
si asincron la cele doua membre superioare
indice oscilometric redus
hipotensiune arteriala
interesarea inimii determina tulburari functionale severe,
insuficienta cardiaca

 compresiunea pe vena cava inferioara

circulatie colaterala pe abdomen si baza toracelui
 Sindromul mediastinal mijlociu

Etiologie: adenopatii inflamatorii si tumorale,

chisturi bronhogene
hamartoame
anevrismele crosei aortice
mediastinite

Aceste afectiuni determina:

 compresiunea traheei
jena retrosternala
dispnee inspiratorie si expiratorie
cornaj
tiraj supraclavicular si suprasternal
 interesarea nervilor frenici
sughit
tulburari de motilitate diafragmatica
respiratii superficiale
durere supraclaviculara

 prinderea bronsiilor mari si a nervilor recurenti – sd.

bronhorecurential
tuse seaca, zgomotoasa,
dispnee astmatiforma,
disfonie si voce bitonala,
stridor inspirator si expirator
raluri bronsice
 Sindromul mediastinal posterior

Etiologie: cel mai frecvent neurinoame

mediastinite acute prin manevre instrumentale (endoscopii, dilatari
esofagiene),
abcese proteice,
anevrisme de aorta descendenta,
cancer si diverticuli esofagieni,
pleurezii mediastinale.

Manifestari clinice:
 compresiunea / invadarea esofagului
disfagie
sialoree
tardiv - regurgitatii, varsaturi si sughit
 compresiunea lanţului simpatic
sindromul Claude-Bernard-Horner - paralizia simpaticului cervical
mioza, enoftalmie si micsorarea
fantei palpabrale
sindromul Petite de Pourfour – excitatia simpaticului cervical
cu caractere inverse

 compresiunea canalului toracic

chilotorax
sindrom Ménètrier (hiperestezie abdominala, a hemitoracelui si
membrului superior stang, pleurezie bilaterala, ascita si edem ale membrelor
inferioare)- rar

 compresiunea pe vena azygos

hidrotorax drept.
 EXPLORARI PARACLINICE
Diagnosticul de certitudine al afectiunilor mediastinale este obtinut prin
explorari paraclinice:

 Radiologice:
- radioscopia si radiografia de fata si profil
obligatorie
furnizeaza date ale sediului, volumului, formei, conturului, eventual
structura anomaliei radiologice
- +/-tomografia clasica
- esofagografia baritata
- tomografia computerizata (tomodensimetrica)=metoda de electie
- angiografia, flebocavografia, aortografia (pentru structurile vasculare)
- scintigrame ale vaselor mari

 Scintigrafice: - radioiodocaptarea tiroidiana

 Pneumotorax diagnostic, mediastinografia gazoasa separa tumorile

mediastinale de cele pulmonare paramediane.
 Pneumoperitoneu: diferentierea opacitatilor mediastinale bazale de
cele infradiafragmatice

 Radiokimografie: studiul pulsatiilor, proprii sau transmise, a unora din

opacitatile patologice mediastinale

 Endoscopice:
- esofagiana
- traheobronsica

 Biopsie ganglionara cu examen histologic:

- biopsie prescalenica (Daniela)
- biopsie prin mediastinoscopie (ganglioni
mediastinali)

 Toracotomia exploratorie
 TRATAMENT
 Majoritatea chisturilor si tumorilor mediastinale
- indicatii chirurgicale

 Adenopatiile traheobronsice
- tratamente conservatoare : iradiere,chimioterapie citostatica,
corticoterapie, chimioterapie antituberculoasa

 Emfizemul mediastinal
- tratament simptomatic si etiopatogenic:
sutura si drenajul perforatiilor esofagiene,
aspiratia pneumotoraxului hipertensiv,
tratamentul socului si al insuficientei respiratorii,
antibiotice, oxigenoterapie,

 Mediastinitele acute
antibioterapie,
alimentatie parenterala, hidratare,
tratamentul socului
când este necesar sutura si/sau drenaj chirurgical.
PNEUMOTORAXUL
SPONTAN
 DEFINITIE
 Pneumotoraxul spontan (PS)= prezenta unei colectii de aer in cavitatea
pleurala, aparuta independent de orice traumatism (deosebit de
pneumotorax traumatic) si fara sa fi fost introdusa intentionat (deosebit de
pneumotorax artificial)
 PS – intotdeauna complicatia unei anomalii a pleurei/plamanului, de
natura congenitala/dobandita
 ETIOPATOGENIE
In functie de etiologie pneumotoraxul spontan se clasifica in:
I. Primar
- fara cauza decelabila
II. Secundar
1. Bronsita acuta si cronica;
2. Emfizemul pulmonar;
3. Astmul bronsic;
4. TBC pulmonar;
5. Abcesul pulmonar perforat in cavitatea pleurala;
6. Pneumoconiozele;
7. Sarcoidoza in stadiul III de evolutie;
8. Pneumonii bacteriene;
9. Cancerul bronsic;
10. Mucoviscidoza;
11. Traumatisme.
 ETIOPATOGENIE

 In pneumotoraxul primar se
produce ruptura unei vezicule
aeriene situata intre lamina
elastica interna si externa a
pleurei viscerale.
 Pneumotoraxul secundar: mai multe mecanisme, in functie de
afectiunea pulmonara primara:
 BPOC- peretii alveolari sufera un proces de distructie progresiva, care
favorizeaza ruptura veziculelor la un efort de tuse.
 procesele infectioase, inclusiv tuberculoza - o progresiune a procesului
inflamator spre pleura, cu efractia acesteia.
 cancerul pulmonar
mecanism direct: efractia pleurala provocata de necroza canceroasa
mecanism indirect: ruptura unei zone de distensie a parenchimului.
 TABLOU CLINIC

 Aparitie in conditii de latenta clinica – proportie redusa de bolnavi

- descoperit intamplator
 apare frecvent dupa un efort fizic intens
 debut brusc cu
- junghi toracic unilateral violent, uneori accentuat de tuse
- dispnee intensa, amplificata de efort.
Bolnavul nelinistit, palid, tahicardie, cu transpiratii abundente.
 Examenul fizic
- hemitorace destins, imobil, cu spatii intercostale largite,
- hipersonoritate pâna la timpanism,
- disparitia vibratiilor vocale si a murmurului vezicular
- suflu amforic
Volum de aer mic – semne fizice absente
 FORME CLINICE

 Pneumotorax complet sau total: aerul patrunde in toata cavitatea

pleurala, plamânul fiind colabat pe mediastin
 Pneumotorax partial: cavitatea pleurala este mai mare sau mai
mica, in functie de aderentele prezente

Functie de comunicarea cu arborele bronsic:

 Pneumotorax inchis : fara comunicare
 Pneumotorax deschis: aerul patrunde si iese din cavitatea pleurala
 Pneumotoraxul cu supapa, sufocant sau hipertensiv: aerul patrunde
in cavitatea pleurala in timpul inspirului, dar supapa ii impiedica
iesirea in expir, marind astfel compresia asupra mediastinului
 Pneumotorax bilateral: evolutie rapida spre insuficienta respiratorie
 EXPLORARI PARACLINICE
Examen radiologic:
 hipertransparenta
hemitoracica ce se interpune
intre peretele toracic si
plamân,
 plaman opacifiat si colabat
spre mediastin,
 mediastin deplasat
contralateral.
 DIAGNOSTIC
 Diagnostic pozitiv: simptome, semne clinice
examen radiologic

 Diagnostic diferential
Al durerii toracice severe
-infarct miocardic acut – semne electrocardiografice
-embolie pulmonara
-ulcer perforat
Al imaginii radiologice
- emfizem bulos gigant
- chist aerian congenital
- caverna TBC
- hernia diafragmatica
 EVOLUTIE. COMPLICATII.
PROGNOSTIC
 PS minim - plamanul revine spontan la peretele toracic in cateva zile
- dupa reexpansionare, riscul recidivelor ramane
imprevizibil datorita persistentei veziculelor pleurale periferice in
peste 60% din cazuri

 PS sufocant - datorita compresiei mediastinale, impiedica

intoarcerea venoasa si scade presarcina determinand scaderea
debitului cardiac
- dispnee severa, tiraj, paloare, transpiratii, cianoza si
semne de cord pulmonar acut
- evolutie grava
 Prognosticul favorabil in PS necomplicat, existand riscul recidivelor

 PS cu evolutie > 3 ani - se cronicizeaza fie prin ingrosarea pleurei

viscerale prin exudat, fie prin persistenta unei fistule bronho-pleurale
care nu se inchide

 Complicatiile cele mai frecvente:

cord pulmonar acut,
hemoptizie,
hemotorax,
reactii pleurale lichidiene
suprainfectie bacteriana.
 TRATAMENT
 PS minim (< 20% din plamân colabat) - repaus la pat
aerul se resoarbe spontan
plamânul revine la perete in câteva zile
 colapsul este mare (peste 50%)
- minimum 40 de zile pentru revenirea plamânului la perete.
- exsuflatia cu un ac de tip Kuss introdus in al doilea sau al treilea
spatiu intercostal, la minimum 4 cm de marginea sternului,cuplat cu
un aparat de pneumotorax artificial
Aspirarea nu se face rapid deoarece poate apare un edem pulmonar
unilateral.
Concomitent se administreaza antitusive.
 Daca nu se obtine reexpansiunea dupa 2-3 exsuflatii, se introduce
sub anestezie locala, prin spatiul intercostal, in cavitatea pleurala un
cateter fin, cu diametrul de 2-3 mm al carui capat periferic se
introduce intr-un borcan cu apa situat la un nivel inferior
 Uneori - toracotomia pentru tratament local
 PS hipertensiv se introduce de urgenta cateterul / in lipsa, un ac gros
cuplat cu un tub prelungit, instalat intr-un borcan cu apa.