Sunteți pe pagina 1din 36

Mecanismul nașterii în

prezentația craniană flectată

Asist. Univ. Dr. Radu Nicolae Mateescu


UMF Carol Davila București
Prezentaţia craniană flectată (occipitală) (întâlnită în 95% din naşteri)

Craniul fetal se prezintă la strâmtoarea superioară complet flectat, cu bărbia în piept.

-punct de reper: occiputul


-diametrul de angajare: suboccipito-bregmatic ( 9,5 cm)

Se descriu 2 pozitii:
dreapta OID (occipito iliaca dreapta)
stanga OIS (occipito iliaca stanga)

Se descriu 6 varietati de pozitie:


OISA occipito iliaca stanga anterioara (cea mai frecventă)
OISP occipito iliaca stanga posterioara
OIST occipito iliaca stanga transversala
OIDA occipito iliaca dreapta anterioara
OIDP occipito iliaca dreapta posterioara
OIDT occipito iliaca dreapta transversala
Mecanismul nașterii:

Reprezintă succesiunea modificărilor atitudinii prezentaţiei,


necesare trecerii fătului prin canalul de naştere.
Timpii naşterii nu reprezintă evenimente separate ci corespund
unor fenomene în strânsă relaţie, unele simultane.

-participă 3 factori:
• făt
• canal de naștere
• contracție uterină(CU)

-se descriu fenomene dinamice (gravida), mecanice si plastice


Cronologic se descriu 6 timpi:

1. Angajare
2. Coborâre
3. Rotație internă
4. Degajare
5. Rotație externă de restituire
6. Expulzie
Se descriu 3 timpi principali si 3 timpi secundari:

1. Angajare cu flexiune

2. Coborâre cu rotație internă

3. Degajare cu deflexiune
1.Angajare

-diametrul de angajare: suboccipito-bregmatic (9,5 cm)

-craniul fetal aflat în poziţie indiferentă datorită contracţiilor uterine de


travaliu efectuează două mişcări: se orientează şi se flectează

-craniul fetal se orientează in diametrul oblic stâng, cu occiputul anterior, în


dreptul eminenţei ileopectienee stângi

-prin accentuarea flexiei, diametrul suboccipito-frontal de 10,5 cm este


înlocuit cu un diametru de angajare mai mic, suboccipito-bregmatic de 9,5 cm

-apoi, craniul fetal se angajează: planul de angajare al craniului fetal


traversează planul strâmtorii superioare
2.Coborire

-după ce s-a angajat, craniul fetal parcurge excavaţia pelviană (coborârea)

-concomitent suferă o rotaţie de 45º în sens antiorar, astfel că occiputul se plasează


înapoia simfiziei pubiene

-factorii ce asigură rotaţia internă nu sunt bine precizaţi

-rotaţia internă s-ar datora îngustării transversale a excavaţiei pe care o determină


spinele sciatice. Rotând, capul va depăşi diametrul bisciatic (diametrul transversal al
strâmtorii medii), cu diametrele mici ale sale (diametrul biparietal de 9-9,5 cm la
termen)

-o altă explicaţie o conferă dispoziţia muşchilor ridicători anali. Aceştia formează un


„jgheab” cu o butonieră centrală de formă ovoidală, având axul lung dispus antero-
posterior
3.Degajare

• Degajarea presupune traversarea planului strâmtorii


inferioare de către craniul fetal

• Craniul fătului ia punct fix cu subocciputul sub simfiză

• Apoi, printr-o mişcare de deflexie, planul strâmtorii


inferioare va fi dapăşit succesiv de bolta craniului, frunte,
faţă şi în final de către menton

• Rotaţia externă se face înspre partea spre care era orientat


iniţial occiputul (spre stânga OISA)
Asistenţa craniului fetal

- în expulzie, craniul fetal execută mişcări de du-te-vino cu ocazia fiecărei


contracţii, destinde perineul când coboară şi revine spre excavaţia pelvină
între contracţii

- acest fenomen normal este accentuat în momentul în care există o


circulară strânsă pericervicală ce nu permite fătului să avanseze în mod
real.

- această mişcare alternativă a capului fătului încetează în momentul în


care subocciputul a luat punct fix sub simfiză.

- în acest moment, perineul bombează mult, fanta vulvară este considerabil


destinsă şi este aproape orizontalizată, distanţa de la comisura vulvară
posterioară la orificiul anal este mărită.
Operatorul va ajuta la:

• flectarea craniului temperând deflexia (deflexie lentă) a craniului fetal pentru evidenţierea
rupturii părţilor moi, chiar a sfincterului anal. Mâna stângă, cu podul palmei apasă pe
simfiză, asigură deflexia lentă a craniului fetal cu ajutorul degetelor în extensie aplicate pe
vertex. În acelaşi timp, mâna dreaptă, protejată de comprese sterile ce acoperă orificiul
anal, susţine perineul obstetrical pentru a nu fi destins cu brutalitate şi lezat;

• va efectua epiziotomia sau perineotomia după anestezie prealabilă locală numai în


momentul în care craniul destinde perineul (solicită perineul). Epiziotomia, mai ales la
primipare, se face în scopul evitării rupturilor perineale (dacă acesta este înalt sau puţin
extensibil), în cazul indicaţiilor materne (evitarea efortului expulziv), în cazul indicaţiilor
fetale (prematuritate, suferinţă fetală) sau ca un timp preliminar al unor intervenţii
obstetricale (aplicaţie de forceps, mare extracţie)

• după degajarea craniului, se şterge nasul şi gura fătului de mucozităţi cu ajutorul unei
comprese sterile şi/sau se aspiră cu sonda de aspiraţie;

• se controlează repede dacă sunt sau nu circulare de cordon pericervicale, cele laxe se pot
îndepărta uşor, cele strânse se secţionează între 2 pense şi se derulează.
-după ce s-a degajat, craniul fetal
execută rotaţia externă; uneori,
această rotaţie externă o completează
operatorul: se aplică ambele palme pe
regiunile parieto-zigomato-malare ale
craniului fetal (sau furca index-mediux
a ambelor mâini pe gâtul fătului) şi se
ajută prin tracţiune rotaţia externă a
craniului, occiputul privind spre
coapsa mamei unde a fost situat
spatele fetal
-acesta este momentul în care umerii
se angajează şi coboară pe planşeu
Asistenţa umerilor

• priza fiind efectuată, se tracţionează în jos, constant şi fără


smucituri şi se aduce umărul anterior al fătului sub simfiză; uneori
tracţiunea în jos trebuie însoţită de o completare a rotaţiei externe
a craniului pentru favorizarea angajării şi coborârii umerilor
• in momentul în care apare sub simfiză amprenta deltoidiană a
braţului anterior, se schimba sensul de tracţiune
• menţinând priza descrisă se tracţionează de capul fetal mult în sus
şi în acest fel se va degaja şi umărul posterior.
• după degajarea umărului posterior, menţinând priza, operatorul va
tracţiona în plan orizontal, degajând astfel trunchiul, pelvisul şi
picioarele fătului. Uneori degajarea trunchiului şi membrelor
inferioare se face aproape spontan doar prin ridicarea şi susţinerea
fătului
Atitudinea faţă de nou născut

Imediat după expulzie, fătul va fi ţinut cu capul înclinat


uşor în jos pentru a permite scurgerea secreţiilor din nazo-
oro-faringe, mai ales dacă expulzia a durat mai mult.
Urmează dezobstrucţia căilor respiratorii, pensarea,
secţionarea şi ligatura cordonului ombilical.

Profilaxia oftalmiei gonococice, măsuri de identificare a


nou-născutului sunt următoarele măsuri pe care trebuie să
le aibă în vedere cel care a asistat naşterea.
Delivrența:

-ansamblul fenomenelor ce duc la dezlipirea și expulzia placentei și a membranelor


amniotice din cavitatea uterina spre exterior după expulzia fătului

• Spontană
• Naturală
• Dirijată
• Artificială (extractie manuala)

Semnele decolării placentare:

• Fundul uterului se află la două degete supraombilical, frecvent deviat spre dreapta
• Uterul are o formă globuloasă
• Cordonul ombilical a coborât prin orificiul vulvar
• Presiunea exercitată suprasimfizar cu mâna de către obstetrician nu relevă retracţia
cordonului ombilical prin vagin (manevra Küstner)
• Stoarcerea cordonului nu este urmata de umplere
Delivrența are 3 etape:

1.Decolare

a)Faza de repaus
-imediat după expulzia fetală are loc retracția uterină pasivă, ce duce la micșorarea
ariei de inserție placentară (are o durata de 5-10 minute)

b)Faza de decolare propriu zisă (activă)


-CU duc la clivarea zonei de insertie placentară, formarea hematomului
retroplacentar central si dezlipirea placentei

2.Coborâre
-sub acțiunea CU și a propriei greutăți
3.Hemostaza

-prin vasoconstricția produsă de miometrul contractat


Vă mulțumesc!