Asteroizii, numiți și mici planete sau planetoizi, sunt
corpuri cerești mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii (care pot avea diametrul de până la circa 10 metri), și nu sunt comete. Asteroizii variază foarte mult ca mărime, de la câteva sute de kilometri în diametru pâna la roci de numai câteva zeci de metri. Câțiva dintre cei mai mari au formă sferică și se aseamănă cu planete în miniatură. Totuși, în vasta lor majoritate asteroizii sunt mult mai mici și au o formă neregulată. Compoziția fizică a asteroizilor este diversă, și în multe cazuri e prea puțin ințeleasă. Astfel, unii asteroizi sunt corpuri solide de rocă cu un conținut metalic mai mic sau mai mare, în timp ce alții constau într-un conglomerat de roci, format datorită forței gravitației. Marea majoritate a asteroizilor cunoscuți se găsește în principala centură de asteroizi, între orbitele planetelor Marte și Jupiter, unde s-a estimat existența a peste 750.000 asteroizi mai mari de 1 km, precum și a milioane de asteroizi mai mici. Unii au luni ce orbitează în jurul lor, sau se găsesc in perechi co-orbitare cunoscute și ca sisteme binare. Recent s-a descoperit că planetele pitice întâlnesc orbitele planetelor, de la Mercur la Neptun - cu sute de obiecte transneptuniene Distribuția în sistemul solar Sute de mii de asteroizi au fost descoperiți în Sistemul Solar, cu o rată de descoperire curentă în jur de 5,000 per lună. Din peste 400.000 asteroizi înregistrați, 187,745 au orbite bine cunoscute îndeajuns să le definească cu numere oficiale. Dintre acestea, 14.525 au nume oficiale. Planeta minoră cu numărul cel mai mic e (găsesc un număr total de asteroizi de peste 1 km în diametru din sistemul nostru solar, a fi între 1,1 și 1,9 milioane. Ceres, cu diametrul de 975 x 909 km, era cândva considerat cel mai mare asteroid din cercul sistemului solar, dar mai târziu a fost recunoscut ca planetă pitică. Masa totală a tuturor corpurilor din Principala Centură de asterioizi, dintre orbitele planetelor Marte și Jupiter, este estimată a fi în jur de 3.0-3.6 x 1021 kg, sau în jur de 4% din masa Lunii. Clasificarea asteroizilor Asteroizii sunt clasificaţi într-un număr de tipuri dupa spectrele lor (şi deci şi compoziţia chimică) şi după albedo: Tipul C, incluzând mai mult de 75% din asteroizii cunoscuţi: foarte întunecaţi (albedo 0.03); similari meteoriţilor compuşi din carbonaceous chondrite; având aproximativ compoziţia chimică la fel ca cea a Soarelui, mai puţin hidrogen, heliu şi alte volatile; Tipul S, 17%: relativ luminoşi (albedo .10-.22); fier-nichel metalic amestecat cu silicaţi de fier şi de magneziu; Tipul M, incluzând majoritatea celor rămaşi: luminoşi (albedo .10-.18); fier-nichel pur. Mai există aproximativ o duzină de alte tipuri, rare. Clasificarea asteroizilor în sistemul solar Centura principală: localizată între Marte şi Jupiter, aproximativ la 2 - 4 unităţi astronomice de la Soare, la rândul ei imparţită în subgrupe: Hungarias, Floras, Phocaea, Koronis, Eos, Themis, Cybeles şi Hildas (numite astfel după principalul asteroid din grup). Asteroizii apropiaţi de Pământ (NEA): cei care se apropie mult de Pământ Atens: axele semimajore mai mici decât 1.0 unităţi astronomice şi distanţele la afeliu mai mari decât 0.983 unităţi astronomice; Apollos: axele semimajore mai mari decât 1.0 unităţi astronomice şi distantele la periheliu mai mici decât 1.017 unitati astronomice; Amors: distanţele la periheliu între 1.017 şi 1.3 unităţi astronomice; Troiani: localizaţi lângă punctele Lagrange ale lui Jupiter (60 grade în faţa şi în spatele lui Jupiter pe orbită). Se cunosc câteva sute de astfel de asteroizi, dar se estimează că ar exista o mie sau mai mulţi cu totul. Curios este faptul că sunt cu mult mai mulţi în primul punct Lagrange (L4) decât în ultimul (L5). (Ar putea exista de asemenea mici asteroizi în punctele Lagrange ale planetelor Venus şi Pământ (vezi A doua Lună a Pământului) care sunt cunoscuţi tot ca Troiani; 5261 Concluzie Asteroizii, numiți și mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cerești mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii (care pot avea diametrul de până la circa 10 metri), și nu sunt comete. Termenul de „asteroid”, din limba greacă asteroeidēs, bazat pe cuvântul din greaca anticăαστήρ, astēr = stea. Cei mai mari asteroizi :Vesta,Ceres,Pallas,Hygiea Masa totală a tuturor corpurilor din Principala Centură de asterioizi, dintre orbitele planetelor Marte și Jupiter, este estimată a fi în jur de 3.0-3.6 x 1021 kg. Ceres are o masa de 0.95x1021 kg, 32% din total.