PSIHOLOGIE SOCIALĂ

Titular curs: Prof.univ.dr. Mihaela RUS

Titular seminar: Lect.univ.dr. Mihaela SANDU
 VIII. Stereotipuri, prejudecăți si discriminare.
Percepția socială

Elementele perceptiei sociale: 

1.Observaţia: persoanele, situaţiile, indicii comportamentali;
2.Integrarea: de la dispoziţii la impresii;
3.Tendinţe confirmaţioniste: de la impresii la realitate.
 
- stereotipurile, prejudecățile si discriminarea sunt fațete
diferite ale atitudinilor intergrupuri
- stereotipul se referă la dimensiunea cognitivă sau raportarea
preponderent cognitivă la un grup sau reprezentanți ai
acestuia, prejudecata - la dimensiunea afectivă, iar
discriminarea - la componenta comportamentală sau la
consecințele
comportamentale determinate de stereotipuri si prejudecăți.
- Termenul „stereotip", remarcă Nastas, are o istorie
considerabilă, de peste 200 de ani. Inițial – în 1798 - a fost
propus pentru a identifica formele metalice ce servesc la
imprimarea cliseelor tipografice.
- Etimologic, el este compus din două cuvinte grecesti: stereos
(„rigid") si tupos („urmă").
- Primii care au preluat acest termen au fost medicii psihiatri,
care 1-au utilizat într-o formă usor modificată - stereotipie -,
pentru a descrie repetarea frecventă si aproape mecanică a unor
gesturi, posturi sau expresii verbale.
Atunci când auziți de obicei utilizându-se cuvintele „stereotip",
„prejudecată", „discriminare", ne avertizează Nastas, de cele
mai multe ori conotația lor este negativă.
Altfel spus, suntem înclinați să credem că aceste cuvinte se
referă esențialmente la „lucruri rele" -imagini negative față de
un anume grup, o judecată nefavorabilă despre un grup, un
comportament cu consecințe negative pentru cineva.
- Această uzanță negativistă în cotidian, observă Nastas, a
determinat ca si termenii stiințifici respectivi să fie utilizați în
sens negativ, chiar de către unii psihologi sociali.
- Însă cercetările mai recente țin cont de faptul că stereotipul,
prejudecata si discriminarea pot fi atât negative, cât si
pozitive.
- Mai mult decât atât, de cele mai multe ori, acestea sunt
complementare: a discrimina negativ membrii out-grupului
presupune în acelasi timp o discriminare pozitivă a celor in-
grup.
 Teoria învățării sociale.- Bandura

- a fost propusă pentru explicarea modului în care comportamentele

umane sunt achiziționate, inițiate si menținute în si de contextul
social
- combină într-o manieră originală principiile întăririi operante
formulate de Skinner cu ideea învățării prin imitarea modelelor
- Un comportament are tendința să fie repetat
- devine un comportament învățat - dacă după executarea sa este
întărit printr-o recompense
Autorii susțin însă că, pe lângă învățarea directă, din proprie
experiență, copiii si adulții pot învăța urmărind
comportamentele altor persoane, în procesul unei astfel de
învățări indirecte sau observaționale, persoanele urmărite
sunt considerate modele, în învățarea prin modele (modeling)
contând observarea comportamentului si identificarea
existenței sau absenței recompensei.

Dacă comportamentul modelului este recompensat, el are

sanse să fie reținut ca demn de urmat si este imitat ulterior în
ideea obținerii unui beneficiu similar.
Bandura, ne aminteste Nastas, identifică trei surse majore care
furnizează copilului modele comportamentale:

(1) familia (modelele parentale);

(2) subcultura în care îsi petrece majoritatea timpului (de

exemplu, subcultura din cartier);

(3) mass-media, care abundă în modele simbolice (în primul

rând canalele TV).
 Măsurarea în domeniul stereotipurilor, prejudecăților si
discriminării

Scala distanței sociale (scala lui Bogardus).

- reprezintă o serie de afirmații care estimeză gradul în care

cineva este dispus să accepte în preajma sa persoane ce fac
parte
din alte grupuri sociale. În special această scală a fost utilizată
pentru studiul prejudecății față de diferite grupurile etnice.
- a fost utilizată pentru studiul prejudecății față de diferite
grupurile entice

Scala distanței sociale este construită astfel încât presupune că

dacă o persoană refuză un anumit grad de intimitate, de
exemplu, ar prefera să nu accepte vecini rromi, atunci ar urma
să refuze si o intimitate mai pronunțată, ca de exemplu
posibilitatea de a fi căsătorit(ă) cu o persoană de etnie rromă.
Nastas reține si un exemplu de asemenea scală, adaptată pentru
realitatea românească:
Atunci când vă gândiți la etnici rromi (țigani) vă rugăm să
estimați dacă ați accepta:
- ca soțul/soția dvs. să facă parte din această etnie
- ca printre prietenii personali să se numere si etnici rromi
- ca pe strada dvs. să locuiască rromi
- ca rromii să fie încadrați în posturi similare celui pe care îl
ocupați
- ca rromii să poată dobândi cetățenie românească
-nca persoane din aceasta etnie să poată vizita România
-ca etnicii rromi să nu fie acceptați sub nici un fel în țară

Vă rugăm să încercuiți variantele cu care sunteți de acord.

Percepţia grupurilor:
1.Stereotipurile; mecanisme de formare, menţinere şi
stingere a acestora.
2.Prejudecăţile; mecanisme de formare, menţinere şi stingere
a acestora.
3.Tipuri frecvente de stereotipuri şi prejudecăţi întâlnite în
peisajul social.
4.Efecte ale stereotipurilor şi prejudecăţilor asupra
persoanelor stigmatizate.

Referat şi dezbatere argumentativă cu tema: Rasismul

actual şi modele de combatere a acestuia.
 Elementele perceptiei
sociale: 
1. Observatia
- Perceptia sociala se refera la procesele prin care oamenii
ajung sa se înteleaga unii pe ceilalti privindu-se ca entităţi
distincte faţă de observatori şi unii faţă de ceilalţi.

Întelegerea celorlalti poate fi dificila, dar constituie o parte

vitala a vietii de zi cu zi.

Cum se realizeaza?
Pe ce fel de indicii ne bazam?

Nimeni nu poate ‘vedea’ starile de spirit launtrice ale

altcuiva, gândurile, sentimentele si intentiile sale elementele
perceptiei sociale.
Acestea provin din trei surse: persoanele observate, situatiile în
care se afla si comportamentul lor.

a. Persoanele observate 
- În viata cotidiana suntem influentati de înfatisarea exterioara a
diferitelor persoane cu care avem de -a face; conteaza talia,
culoarea tenului, a parului, alura corporala, îmbracamintea
(criminalii în negru sunt considerati mai agresivi decât cei în
culori deschise), ba chiar si numele traditionale
- Îndeosebi figura atrage atentia:
-Oamenii ar fi genetic programati sa se comporte protector fata
de trasaturile infantile.
- Învatam sa asociem trasaturile infantile cu însusiri precum neaju
torare, slabiciune, candoare etc., pe care le generalizam apoi si la
adulti.
- Poate ca exista o legatura între aparenta si comportament.
b. Situatiile: scenarii de viata

- Fiecare dintre noi poseda notiuni prestabilite despre anumite

tipuri de situatii – adevarate ‘scenarii‘ care ne permit sa
anticipam scopurile, comportamentele si rezultatele probabile
ale unei situatii particulare.

- Bazându-se pe experienta lor trecuta, oamenii îsi pot închipui

cu usurinta succesiunile de evenimente care sunt de asteptat sa
aiba loc la supermarket sau la o cina.

- Cunoasterea acestor scenarii sociale ne ajuta sa întelegem

comportamentul verbal si non-verbal al celorlalti.

- Aceasta cunoastere ne face sa ne asteptam ca un individ

oarecare sa fie politicos la un interviu, glumet la un picnic si
scandalagiu la o betie generala.
Scenariile influenteaza perceptia sociala în doua modalitati:
-Uneori vedem ceea ce ne asteptam sa vedem.
-Oamenii folosesc ceea ce stiu despre situatiile sociale ca sa
explice cauzele comportamentului celorlalti; un comportament
atipic ne spune mai multe despre cineva decât un comportament
standard.
 c. Indicii comportamentali:
Cele mai revelatoare surse de indici comportamentali sunt:
- Body language: multe lucruri putem afla observând anumite
gesturi, mersul, postura, ritmul si fluenta diferitelor miscari ale
cuiva. Exista si gesturi conversationale, care înlocuiesc schimbul
de cuvinte prin limbajul corporal: pumnul ridicat, fluturarea
mâinii, degetele aratate în diferite pozitii.
- Contactul vizual sau privirea – oglinda sufletului. De regula,
socotim ca un ins care evita sa ne priveasca în ochi este evaziv,
rece, temator, timid sau indiferent; privirea frecventa înseamna
intimitate, încredere reciproca, sinceritate, respect; privirea
insistenta denota o stare de tensiune, furie sau ostilitate
- Spaţiul personal – există diferenţe în ceea ce priveşte spaţiul
personal, femeile preferând o apropiere mai mare dacât bărbaţii
care suportă mai greu aşezarea faţă în faţă, acceptând mai
degraba sa-i stea alături.
 - Efecte ale stereotipurilor si prejudecatilor asupra
persoanelor “stigmatizate”
- Cutoţii suntem ţintele stereotipurilor şi prejudecăţilor celorlalţi
- Suntem stereoti­pizaţi şi trataţi diferit în funcţie de cum
arătăm, cum vorbim şi de unde provenim

- Dar ţintele anumitor stereotipuri şi prejudecăţi sunt profund şi

constant afec­tate, deoarece găsesc cu mare greutate refugiu în
contexte sociale în care să nu le suporte consecinţele.

- Psihosociologii denumesc aceste ţinte persoane stigmatizate –

indivizi care, în virtutea faptului că aparţin unui grup social
specific sau pentru că posedă anumite trăsături particulare,
sunt ţintele stereotipurilor negative, oricând expuşi riscului de
a fi etichetaţi ca devianţi şi de a fi dezavuaţi în societate.