Turism

Curs nr.8
 7. Edificii economice cu functie turistica
• Podurile si viaductele
– romane – bine pastrate la Alcantara si Cordoba – podul Calahorra
(Spania), Aelius (Roma), Nimes (Franta), Podul lui Apollodor din
Damasc de la Drobeta –Turnu Severin. Dintre apeducte – Nimes (“Pont
du Gard”) in Franta, Segovia si Taragona in Spania.

– Podurile medievale- Pont Neuf, Nôtre Dame (Paris), Ponte Vecchio

(Florenta), Rialto (Venetia), San Angelo (Roma), Carol (Praga),
Margareta si Podul cu lanturi (Budapesta), Tower Bridge (Londra).

– Podurile moderne- se disting prin:

• Lungime: Pont-Chartrain-38,4 km (SUA), Vasco da Gama-17,2 km
(Portugalia), Øresund -15,9 km (Suedia), Seto-Ohashi – 13 km (Japonia).
• Inaltime deasupra nivelului apei: Royal Gorge, SUA, 321 m, pe fl.Arkansas.
• Inaltime fata de sol: The Skybridge, la 170 m, care leaga cele doua turnuri
gemene Petronas, din Kuala Lumpur, Malaysia.
• Deschidere: Akashi Kaikyo, Japonia, cu 1991 m deschidere centrala.
• Arhitectura: Golden Gate din SUA, in San Francisco, Verrazano in New
York, Bosfor in Istanbul, Vasco da Gama in Lisabona, Podul Tigrului peste
fluviul Perlelor in China, Podul Saligny de la Cernavoda.
7. Edificii economice cu functie turistica
• Tunelele – constructii subterane care traverseaza un masiv muntos,
un deal sau trec pe sub o apa, facilitand circulatia.

• Sunt realizate inca din Antichitate – Tunelul lui Agripa, pe sub

muntele Posilipe (Langa Napoli), care are 900 m lungime si 7,5 m
latime.

• In epoca moderna si contemporana, cele mai mari tuneluri sunt:

– Feroviare: Eurotunel (Franta-UK, pe sub Marea Manecii), cu o lungime

de 50,5 km; Seikan (53,85 km), Daishimizu (22,2 km), Rokko (16,3 km)
in Japonia, Simplon (19,7 km Elvetia-Italia), St.Gothard (15 km) Elvetia.

– Rutiere: Laerdal (24,5 km) si Gudvangen (11,4 km) in Norvegia,

St.Gothard (16,9 km) in Elvetia, Arlberg (14 km) in austria, Frejus si
Mont Blanc in Franta, Gran Sasso in Italia, Kan Etsu in Japonia.
7. Edificii economice cu functie turistica

• Metrourile – sunt prezente in peste 120 orase

ale lumii. Prezinta interes prin:
– Vechime: Londra – primul metrou din lume, 1863,
apoi la Paris, Berlin New York, Chicago, Boston,
Philadelphia, Budapesta, Viena, Madrid.
– Dimensiuni: cel din Londra are cea mai mare lungime
(408 km).
– Monumentalitate: cel din Moscova (1935), multe din
statii fiind adevarate opere de arta si arhitectura.
7. Edificii economice cu functie turistica
• Canalele – cursuri artificiale de apa care leaga doua mari, doua
fluvii, doua lacuri, etc. facilitand circulatia dar si alte activitati.
• Renumite:
– Canalul Suez (161 km – leaga M.Mediterana cu M.Rosie); Canalul
Panama (81,3 km) leaga Oc.Atlantic de Oc.Pacific;
– Sf.Laurentiu-304 km (cel mai lung canal fluvio-maritim) leaga Marile
Lacuri de Oc.Atlantic;
– Marele Canal in China, cel mai vechi si lung canal de navigatie si irigatii
din lume (1782 km) intre Beijing si Hangzhou, oras-port la Marea Chinei
de Est.
– Corint in Grecia, M.Egee si M.Ionica, foarte ingust, de 21-22m latime si
cu versanti abrupti.
– Canal du Centre, din Belgia, cu patru lifturi care ridica navele.
– Canal du Midi din Franta, M.Mediterana cu Oc.Atlantic, prezinta
varietate de structuri construite (in jur de 328 ecluze, apeducte, poduri,
tunele, etc.).
7. Edificii economice cu functie turistica
• Baraje si lacuri de acumulare

– Barajele prezente in regiunile montane si colinare atrag prin

forma lor, dimensiune, prin configuratia lacurilor de amenajare
rezultate si peisajul de ansamblu. In unele cazuri exista
adevarate lanturi de baraje: pe fl.Columbia, Colorado,
Tenneessee, Missouri in America, Volga, Nipru, Don in Europa,
Indus, Huanghe in Asia, Congo in Africa.

– Printre cele mai spectaculoase – Rogun si Nurek in Tadjikistan

(inalte -335 m si 300 m), Grande Dixance, Elvetia (285 m), Inguri
- Georgia, Grand Coulee – SUA, Itaipu – Btazilia, Alcantara II –
Spania, Cabora Bassa – Mozambic, Sanxia/Cele Trei Defilee –
China.
7. Edificii economice cu functie turistica
• Turnurile
– Sunt constructii cilindrice sau prismatice de inaltime mare, cu
diferite functii de-a lungul timpului (puncte de paza, clopotnite,
minarete, foisoare, faruri, turnuri de televiziune, etc.)
– Turnuri clopotnita – prezente la multe edificii religioase.
– Faruri –(numele de la i-la Pharos–Alexandria), New York (332 m
inaltime), Yamashita- Japonia, Antifer/Saint Malo-Franta.
– Turnuri –simbol, marcand un anumit eveniment ca de ex: Turnul
Eiffel (Paris), cu ocazia Expozitiei Universale de la Paris din
1889 (320,75 m).
– Turnurile de televiziune: CN Tower din Toronto (553,3m),
Ostankino din Moscova (547 m), Thule – Groenlanda, Berlin-
Germania, North West Cape –Australia, Beijing-China, Tokyo-
Japonia.
7. Edificii economice cu functie turistica
• Sediile unor institutii, firme, complexe expozitionale
– Burse –Paris, Londra, Barcelona, Copenhaga, Berlin, Milano,
New York, Chicago, Tokyo.
– Sediile unor organizatii internationale: ONU (New York, Geneva,
Viena), UNESCO (Paris), FAO (Roma), Organizatia Mondiala a
Sanatatii (Geneva), Consiliul Europei (Strassbourg).
– Sediile unor mari firme: General Motors (Detroit), Boeing si IBM
(Seattle), Exxon Mobil (Irving, Texas), Fiat (Torino).
– Complexe expozitionale in care se organizeaza targuri si
expozitii.
• Targuri internationale renumite: Atena (Intercasa), Barcelona
(Nautico), Berlin (Agritech), Chicago (Engineering), Madrid
(Multimedia), Sankt Petersburg (Baltika).
• Expozitiile universale: Londra (prima- in 1851), Hannovra in 2000
(“Om-natura-tehnologie”), Sevilla (“Era descoperirilor”) in 1992,
Taejon (Coreea de Sud in 1993 – “Sfidarea unei noi cai spre
dezvoltare), Lisabona in 1998 (“Oceanele-un patrimoniu pentru
viitor”).
 Tipuri si forme de turism

• Tipurile de turism:
– Turism de recreere si de agrement;
– Turism de ingrijire a sanatatii;
– Turism cultural;
– Turism polivalent (de recreere si refacere a
sanatatii; de recreere si informare).
 Formele de turism

• Decurg din modalitatile de practicare a tipurilor de turism:

• Criterii:
– Distanta(mica, mare, foarte mare)
– Durata (scurta, medie, lunga)
– Provenienta turistilor (intern, extern)
– Numarul practicantilor (individual, grup)
– Gradul de organizare (organizat, semiorganizat, neorganizat)
– Modul de desfasurare (continuu, sezonier, de circumstanta)
– Mijloacele de transport utilizate (pedestru, rutier, feroviar, aerian,
naval)
– Varsta turistilor (tineri, maturi, varstnici)
– Aportul social (particular, social)
 Tipuri si forme de turism
• Unii autori, luand in consideratie caracteristica dominanta a
potentialului turistic, serviciile, motivatiile si preferintele turistilor, au
definit urmatoarele forme de turism:
– Turismul balnear maritim- pentru cura heliomarina, bai de mare si uneori
namol terapeutic, cura climaterica;
– Turismul montan si pentru practicarea sporturilor de iarna – drumetia,
turismul climateric, cel de sporturi de iarna;
– Turismul de cura balneara – statiuni cu izvoare minerale, termominerale
si termale;
– Turismul de vanatoare sau safari – raspandit in Africa, cu caracter de
foto-safari mai nou.
– Turismul cultural – vizitarea monumentelor istorice, a muzeelor, etc.
– Turismul comercial-expozitional – marile targuri si expozitii;
– Turismul festivalier;
– Turismul sportiv- manifestari sportive de anvergura;
– Turismul de reuniuni si congrese – legat de manifestari stiintifice,
culturale, artistice.
– Turismul de afaceri;